Sa ne reamintim menirea vietii

n adncurile fintei noastre purtam cu totii amintirea a ceea ce reprezinta menirea vietii
noastre. Fiecare a participat la crearea acestei meniri, mpreuna cu Dumnezeu si cu
ngerii, nainte de a veni pe Pamnt. Cnd ne-am ntrupat, Pamntul ne-a infuentat modul
de a gndi, simti, actiona, facndu-ne astfel sa uitam care-i scopul venirii noastre aici. Dar
cautarea, constienta sau nu, ne urmareste n mod constant, ne determina sa ne punem
ntreari despre rostul lucrurilor si sensul vietii, sa ne defnim sentimentul utilitatii n tot
ceea ce ntreprindem.
!eamintirea menirii noastre umple golul din noi. "tunci cnd te simti pustiu pe dinauntru,
te ndrepti catre ceva din afara fintei tale, pentru a umple acest gol. #i totusi, oiectele si
persoanele e$terioare nu reusesc niciodata sa umple complet acest sentiment de pustiu
interior. "ceasta se realizeaza numai prin gasirea si urmarea drumului propriu n viata.
Fiecare dintre noi, oamenii, avem menirea de a descoperi cine suntem n esenta si de a
deveni e$presia %uirii Divine. n afara acestei meniri mai cuprinzatoare, mai avem si o
menire personala. De oicei, menirea personala are legatura cu acele trasaturi, calitati,
&dat-uri& ale noastre pe care ni le punem n valoare, le e$primam prin mplinirea menirii.
"tunci cnd ne descoperim menirea si ncepem sa ne-o manifestam, vom constata ca se
intensifca sentimentul de evolutie, daruire, miscare, care ne vor mplini si vor ndeparta
senzatia de teama. #-a constatat, de asemenea, ca fecare oala si are radacinile n
faptul ca drumul pe care-l urmam este gresit. 'oala n sine este un semn ca nu suntem pe
drumul cel un. Deprimarea, an$ietatea, dependentele, osesiile, comple$ele de
inferioritate, lipsa de respect de sine - toate acestea apar datorita faptului ca nu ne
concentram asupra menirii.
(nii oameni intuiesc care este rostul lor n viata, nsa le e teama sa avanseze, find
speriati de succes, de esec, de a nu f sufcient de uni sau de a nu f ridicoli. "ltii nici
macar nu-si pun prolema sau nu au ncredere n intuitiile lor.
)ste indicat sa ncepem cu rugaciuni, apoi sa urmarim sa fm atenti la ndrumarile divine,
care vin ntotdeauna ca raspuns la aceste rugaciuni. ndrumarea divina apare n forma
unor semne pe care le &vedem& *cum ar f carti care cad din ilioteca+, ca semne pe care
le &auzim& *cum ar f o conversatie pe care o surprindem ntmplator si care ne da
informatii folositoare+, su forma de vise sau gnduri si sentimente repetitive, care ne
impulsioneaza sa facem un anume lucru - c,iar daca respectiva actiune pare sa nu aia
legatura cu rugaciunea si intentia initiale. "tunci cnd luam seama la aceasta ndrumare
si o urmam, suntem condusi, n mod fresc, sa ntreprindem lucruri legate de menirea
noastra. -e ucuram de faptul ca Dumnezeu si ngerii ne spri.ina ca sa trecem prin acest
proces si ei au gri.a sa primim tot timpul cunoasterea, informatiile, oamenii, posiilitatile
materiale de care avem nevoie pentru realizarea fecarei actiuni. (sile ni se desc,id de
fecare data cnd urmam ndrumarea divina care ne este data, ceea ce face ca uneori sa
asistam la adevarate miracole. Pe lnga acestea, senzatiile de disconfort psi,ic sau
prolemele de comportament se reduc sau dispar de la sine, mai mult, vom constata o
munatatire a relatiilor noastre afective, a aprecierii de sine, c,iar a situatiei materiale.
/otul ncepe sa se lege, sa capete sens, iar starea de mplinire si armonie se intensifca pe
zi ce trece.