SECRETELE MOBILITATII

Pentru a dezvolta o buna sau foarte buna mobilitate sunt necesare trei conditii obligatorii:
A STI CUM (cunostinte);
A !"I I#$A%U#S $ MU&T (marimea motivatiei);
A ACTI!#A (cunostintele in actiune)'
Prima conditie (entru toti care studiaza atent articolele s(ecifice din revista va fi (ractic
im(linita'
A doua conditie va fi sustinuta (rin informatii de cea mai inalta clasa de catre revista)
facand (osibila inde(linirea a *+, din conditie'
A treia conditie de(inde de voi in (ro(ortie de -++, '
Inde(linirea (rimei conditii se face (rin : intrebari) (robleme si ras(unsuri) rezolvari'
Ince(eti (rin a va (une cat mai multe intrebari (e care este recomandabil a le trimite si la
redactie (entru a dezvolta viitoarele articole functie de cererea dvs' e e.em(lu: Cat tim(
sa ma antrenez zilnic/ $ste necesar a face e.ercitii numai sub su(raveg0ere de
s(ecialitate/ Ce ec0i(amente sunt necesare/ Cate zile (e sa(tamana sa lucrez mobilitate/
In cat tim( as (utea face side s(lit (sfoara)/ $ste nescesara o alimentatie s(eciala/ etc'
Punand intrebari) afland ras(unsuri) avand (robleme) rezolvand obstacolele a(arute (e
(arcurs) noi (rin acest (roces dezvoltam si imbunatatim continuu (rima conditie 1A STI
CUM1' In mod metaforic am (utea denumi aceasta conditie 0arta sau g0id care este
folosit (entru a a2unge la destinatie (sco()'
&a nivel mondial s3au des(rins o serie de disci(line tocmai din studiul mobilitatii:
ST"$C4I#5 este o disci(lina a(aruta in occident avand ca sco( o mai buna mobilitate a
s(ortivilor in general' Strec0ing inseamna intindere) alungire si actioneaza asu(ra
ligamentelor si tendoanelor aducandu3le la functionare o(tima si c0iar imbunatatind
functionarea;
6!5A 4AT4A este o ramura (ur tera(eutica a sistemului 7oga si se bazeaza de
asemenea (e e.ercitii articulare' S3a dezvoltat in India acum cateva mii de ani'
6I%I#%I#5 este o latura a antrenamentului folosit initial doar la manastirea S0aolin si
introdus de 8!4I4A"MA (entru asu(linizarea tendoanelor si ligamentelor' 6i2in2ing
era folosit s(ecial (entru imbunatatirea abilitatilor lu(tatorilor de la S0aolin' 9oarte (utin
cunoscut in afara C0inei) c0iar si astazi) 6i2in2ing este inca (artial un secret' atorita unor
circumstante total s(eciale) autorul a avut acces la unele e.ercitii 7i2in2ing care vor fi
(rezentate in revista'
In concluzie) materialele se bazeaza (e disci(linele de mai sus si o (e serie de informatii
(reluate de la urmatorii autori: %ean 9renette) 8ill :allac;e) omini<e =alera) >oic0i
To0ei) (recum si gimnasti) balerine) medici) e.(erti in domeniu' Ilustraea materialului
este facuta de autor'

Procedura este bazata (e date stiintifice de ultima ora care fac (osibiltatea certitudine
matematica' in (unct de vedere matematic un rezultat este obtinut du(a o(eratii si
numere e.acte; daca sc0imbam o(eratiile sau numerele se sc0imba si rezultatul'
Mobilitatea si fle.ibilitatea) ca termeni si in (ractica) se intre(atrund) in mare (arte sunt
inrudite si oarecum se conditioneaza'
Mobilitatea proprie a corpului este ca(acitatea acestuia de a e.ecuta miscari ale
diferitelor articulatii la am(litudine) intindere mare in mod natural) fara efort' Cu cat
desc0iderea) intinderea) se a(ro(ie mai mult de ma.imum (osibil) cu atat mobilitatea este
mai buna'
Flexibilitatea proprie a corpului este ca(acitatea acestuia de a e.ecuta miscari ale
diferitelor articulatii la am(litudine) intindere) mare in mod im(us) cu efort) (entru
(erioade scurte de tim(' Cu cat distanta dintre desc0iderea) intinderea) de baza si cea la
care se a2unge cu efort mare) cu atat creste fle.ibilitatea) fiind (remiza (entru
imbunatatirea mobilitatii'
=om numi deschidere laterala a picioarelor sfoara( side split) si deschiderea frotala
spa!at (frotal split)"
Elasticitate vom numi ca(acitatea cor(ului care du(a incalzire devine fle.ibil'
Suplete vom numi ca(acitatea cor(ului de a e.ecuta diferite miscari cu usurinta
deosebita'
Adaptabilitatea este ca(acitatea cor(ului ca du(a o (erioada de tim() du(a un numar de
e.ecutii a unei miscari sau com(le. de miscari la un anumit (arametru) sa scada
consumul de energie fizica si (si0ica la strictul necesar) intervenind obisnuinta'
#erse$ereta este vointa (asiva) adica acea (ersistenta sau s(irit de legatura) de
continuitate) de insistenta) de re(etabilitate care ne leaga de sco('
%oita este facultatea de a realiza) dobandi efectiv) un lucru) un sco( dorit) analizat si
0otarat) facand toate eforturile fizice si (si0ice necesare' =ointa activa se manifesta ca
combativitate'
Cand sunt mici co(iii au mobilitate naturala foarte buna' Cu tim(ul aceasta se inc0ide
datorita nefolosirii sau a dezvoltarii unor musc0i si ligamente care fac miscari
incom(lete' eci (ractic) cu cat varsta sau dezvoltarea nes(ecifica a musc0ilor si
ligamentelor este mai mare) cu atat tim(ul necesar refacerii mobilitatii (ierdute creste'
ar vestea buna este ca toti) indiferent de varsta sau dezvoltare muscularo 3 ligamentare)
(ot a2unge sa faca o foarte buna mobilitate (fle.ibilitate)'
Potrivit statisticilor tim(ul minim si ma.im (entru a (utea e.ecuta sfoara si s(agatul este
de minim ? luni si ma.im @ ani de e.ercitii zilnice' Tim(ul necesar de alocat zilnic: A,)
aceasta insemnand B+ de minute in una sau doua sedinte ( dimineata si seara)' Matematic)
lucrand ? zile a cate B+ de min'Czi) in una sau doua sedinte) a sa(tea zi (auza) du(a un
tim() care variaza intre ? luni si @ ani) a2ungem la o mobilitatea foarte buna' Mentionam
ca aceste date sunt minutios calculate (rin statistici si orice fortare a acestor tim(i ) de
regula) duce la inflamarea tendoanelor) ligamentelor) ceea ce duce la efecte contrare'
Tim(ii sunt calculati) e.(erimentati si ra(ortati la refacerea si diviziunea celulara' Cel
mai bun e.em(lu este viteza de cresterea (arului si ung0iilor) care este sensibil egala) (er
ansamblu) cu viteza de crestere a mobillitatii (sau refacere a mobilitatii)'
Avem B o(tiuni:
#elucrand e.ercitii de mobilitate (strec0ing) deloc) devenim tot mai rigizi'
&ucrand fle.ibilitatea aleatoriu si nestiintific) (utem s(une ca mentinem oarecum nivelul
mobilitatii'
&ucrand ? zile) urmate de o zi (auza) cate B+ min'Czi) in una sau doua sedinte) du(a un
tim( aleatoriu) intre A++3A?++ zile) atingem mobiliatea ma.ima'
$ste foarte im(ortant a se lucra du(a tim(ii citati anterior) care (ot sa fluctueze foarte
(utin' e e.em(lu: sub -*min'Czi antrenamentul este nesemnificativ; (este -ora Czi mai
multe zile) (ot avea loc usoare inflamari ale articulatiilor care fac dificila e.ecutarea
e.ercitiilor du(a aceeea; A3B zile (e sa(atamana 3 cresterea mobilitatii nesemnificativa; a
lucra continuu) fara o zi (auza) du(a ? zile lucrate) duce) du(a cateva zeci de zile) la
usoare inflamari ligamentare'
Se recomanda ca antrenamentul s(ecific de mobilitate sa fie individualizat si sa fie facut
se(arat de orice alt antrenament) 0otarand ca toate celelalte forme de antrenament sa
continue neinfliuentate de antrenamentul s(ecific de mobilitate' $.ercitiile vor fi facute
indiferent de starea fizica (roasta (febra) oboseala ) raceala) etc)' Intrebati3va: oare (arul
si ung0iile mai cresc cand sunt (lictisit sau obosit/ aca da) atunci mobilitatea (oate
creste si ea (e.ersand)'

Pentru ince(ut cateva e.ercitii si indrumari minore' Se recomanda gasirea unui loc unde
sa e.ersam zilnic' &ocul sa fie usor accesibil) marimea minima a s(atiului este marimea
unei (aturi desfacute (e (odea' Se (oate folosi c0iar o (atura' Imbracamintea le2era) fara
elemnte care sa 2eneze miscarile sau circulatia sangelui' In (icioare se (ot folosi ciora(i
care sa alunece usor (e su(rafata (e care lucram'
Ca ical&ire facem miscarile de baza) dar fara nici cel mai mic efort sau (resiune:
esc0idem (icioarele lateral in sfoara fiind s(ri2initi (e brate) atingem (unctul a(roa(e
ma.im) nefortand deloc) mentinem desc0iderea -+3-* secunde) total rela.at) revenim in
(icioare;
9acem aceeasi (rocedura ca mai sus) cu desc0iderea frontala s(agat cu stangul in fata;
"e(etam (unctul A' cu s(agat cu dre(tul in fata;
"e(etam (unctul -' identic;
Stam (e sezut) atingem tal(ile (icioarelor intre ele) tragem cu mainile de labele
(icioarelor) calcaiele s(re bazin) tinem coloana drea(ta) im(ingem genunc0ii s(re sol)
(ozitia se numeste fluturasul. Se e.ecuta la fel ca (ana acum) rela.at) ne(resat) se
mentine (ozitia -+3-* secunde'
Stam (e sezut) atingem (icioarele intinse (aralel) ne a(lecam in fata incercand sa atingem
cu fruntea genunc0ii) mentinind genunc0ii intinsi) rela.at) le2er a(ro.imatim -+3-*
secunde'
Acum (utem s(une ca incalzirea sim(la s(ecifica (entru mobilitatea s3a inc0eiat' e
asemena amintim ca desc0iderile sunt (asive) res(iratia naturala nu se va bloca in nici un
moment' Pauzele dintre (ozitii: de -*3A+ secunde' Acest com(le. mic de incalzire
dureaza *3? minute'
9!A"T$ IMP!"TA#T: U"$"$A $ST$ U# S$M#A& CA C$=A #U $ST$ I#
"$5U&AD aca a(are durerea) se va reveni ra(id in (ozitie initiala' $ste (ermis cel mult
o tensiune) o (resiune) dar daca aceasta are tendinta de a se am(lifica) transformandu3se
in durere) se va reveni in (ozitie initiala imediat' $ste foarte im(ortant sa invatam a
asculta musc0ii si articulatiile noastre si sa avem foarte multa rabdare) caci rezultatele vin
sigur) dar lent si gradat' !rice fortare e.agerata duce la efect o(us'

#artea de ba&a dureaza E3-+) minute sau c0iar A* minute' Parte de baza este a(roa(e
identica cu incalzirea) cu s(ecificatia ca acum se (oate lucra un (ic mai energic) miscarile
devenind active) cautandu3se o usoara fle.ibilitate' Tim(ii de mentinere a (ozitiilor
acelasi (-+3-* secunde)) cu e.ce(tia tensiunii mari care are tendinta sa devina durere 3
semnal de revenire imediat) c0iar si du(a -3A secunde'

u(a ce s3a lucrat com(le.ul de e.ercitii de mai sus o (erioada de (regatitoare de A- de
zile) se (oate trece la i'buatatirea exercitiilor' $.em(lu:
esc0idem (icioarele lateral in sfoara) de(artand calcaiele (rin alunecare) cat mai mult'
Suntem s(ri2initi (e maini si lasam asu(ra (icioarelor atata greutate cat avem nevoie)
atingem o desc0idere in care tensiunea creste continuu -3A sec') retragem(a(ro(iem)
calcaiele cu a(ro.imativ *3-+, din desc0iderea ma.ima) aste(atam -+3-* sec' Ca
tensiunea sa descreasca a(roa(e total') de(artam din nou calcaiele la (unctul ma.im)
mentinem (utin si re(etam retragerea calcaielor si scaderea tensiunii' 9acem acest lucru
de B3F ori) du(a care revenim si luam o (auza de B+3F+ sec' in care scuturam si rela.am
bine musc0ii' 9acem acelasi lucru cu toate cele ? re(etari fundamentale (entru (erioada
(regatitoare' $.ercitiul de mai sus se numeste presare repetata a flexibilitatii si) imaginar)
este asemanator unui berbec care vrea sa s(arga (oartea cetatii'
Se de(arteaza calcaiele (ana la un (unct in care tensiunea creste foarte lent) se face o
tensionare) incordare) (uternica a musculaturii (icioarelr A3B sec') se rela.eaza-+3-A sec'
si se revine in (ozitia in (icioare) se scutura si se rela.eaza (icioarele'
Aceasta a doua (arte du(a (erioada (regatitoare dureaza a(o.imativ FE de zile' u(a @+
de zile au avut loc modificari ma2ore in structura interna a ligamentelor si musc0ilor)
(utand ince(e inclusiv e.ercitiile 72ing2ing'
Pragul a ceea ce (oti sau nu (oti il stabilesti c0iar tu' #u te sabota singur) (oti mai mult
decat crezi) indrazneste sa desco(eri asta singur in tineD

Mentionam ca acest articol este interactiv) autorul fiind la dis(ozitia cititorilor care (ot sa
contacteze redactia) sa telefoneze) sa scrie sau (rin Internet'
A#T"' CAPUS#$AC I!A# 3 AA# >IC> 8!GI#5 >A"AT$