TEIUL - arborele care vindeca sufletul

Copacul lui Eminescu ...

Daca este adevarat ca bolile trupesti sunt
provocate de boli sufletesti, reciproca este la fel de
valabila: remediile naturii care vindeca sufletul
vindeca, absolut sigur, si trupul.

Ca este adevarat o dovedeste planta magica
celebrata la inceputul lui iunie: teiul. Acest arbore
ne este atat de aproape de suflet noua, romanilor,
incat ajunge sa-i simtim mireasma si deja putem
sa-i decodificam singuri calitatile sale de
medicament. Mireasma florilor de tei ne aduce
pacea in suflet, ne face meditativi, ne imblanzeste
inima, pregatind-o pentru marile impliniri ale verii.
Totusi, autorul acestui articol a pasit dincolo de
domeniul inspiratiei, pe care cu certitudine teiul o
induce, si a cautat in limbajul sec al enciclopediilor
si al studiilor de specialitate descrierea calitatilor
terapeutice concrete ale acestui copac. In ceea ce
ma priveste, in cele ce urmeaza, voi vorbi despre
tei ca remediu, un remediu de care - veti vedea -
avem multa nevoie.

Unde gasim si cum culegem florile de tei

La noi in tara exista trei feluri de tei: teiul cu frunza
in forma de inima (Tilia cordata), care infloreste
acum, la inceputul lui iunie, si care are pe dosul
frunzelor niste perisori galbui; teiul cu frunza mare
(Tilia platyphillos), care infloreste ceva mai tarziu
si are, asa cum o arata si denumirea, frunzele mai
mari decat celalalte specii inrudite; teiul argintiu
(Tilia argentea), care infloreste abia in iulie, avand
frunze si flori alburii. Dar, indiferent de tipul lor,
toti teii au aceleasi intrebuintari medicinale. Ii
gasim in asociatii dense, adevarate paduri, mai ales
in Dobrogea si in sudul Munteniei. Insa teiul creste
si in toate celelalte zone ale tarii, unde il gasim de
la campie si pana spre zona montana.
Culegerea florilor de tei se face prin simpla lor
rupere de pe ramuri, insa este o operatiune destul
de delicata, din cauza inaltimii mari a arborilor si a
fragilitatii extreme a ramurilor, care nu o data s-au
rupt, provocandu-le culegatorilor imprudenti
accidente extrem de grave. De aceea, recoltarea
florilor de tei trebuie facuta de pe o scara bine
asigurata, asa incat sa fie evitate situatiile
periculoase. Obligatoriu, culesul se face pe timp
frumos, la minimum 24 de ore dupa ce a plouat, pe
timp uscat, florile de tei avand maximum de
principii active. De pe ramuri se desprind florile cu
tot cu frunzulita (bractee) si se pun in saculeti de
panza. Uscarea se face la umbra, in locuri lipsite de
umiditate si bine aerisite, intr-un strat cu o grosime
maxima de sapte centimetri. Dintr-un kilogram de
flori proaspete se obtine ceva mai mult de un sfert
de kilogram de planta uscata, care va fi depozitata
in locuri fara umiditate si racoroase.

Cum se prepara si cum se administreaza florile de
tei
Pulberea

Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de
cafea a plantei uscate, urmata eventual de o
cernere prin sita pentru faina alba. O lingurita rasa
de pulbere (aproximativ 1,5 grame) se tine vreme
de cateva minute sub limba, dupa care se inghite cu
apa. Se administreaza pe stomacul gol, de trei-
patru ori pe zi. Dozele maxime admise pentru
pulberea de tei: Copiii intre 2 si 4 ani vor lua
maximum 2 grame pe zi, cei intre 5 si 9 ani vor lua
maximum 3 grame pe zi, in timp ce copii intre 10 si
14 ani vor lua maximum 6 grame pe zi. Persoanele
peste 14 ani vor lua aceeasi doza ca si adultii, care
este de maximum 12 grame pe zi.

Infuzia fierbinte

Se foloseste pentru a provoca sudoratia, element
foarte important in tratarea racelilor de tot felul,
precum si a unor boli care apar pe fondul intoxicarii
organismului. Se prepara simplu, prin oparirea a
doua lingurite de flori maruntite cu o cana de apa
clocotita, dupa care se lasa un sfert de ora sa
infuzeze si se filtreaza. Se bea cat mai fierbinte
posibil, asa incat efectul sudorific sa fie maxim.

Infuzia combinata

O floare pregatita parca de zbor

Cum arata si numele, ea combina extractia la rece
cu cea la cald, ajutand astfel la conservarea
principiilor active. Se prepara astfel: 2-3 lingurite
de flori de tei maruntite se lasa la inmuiat intr-o
jumatate de cana de apa, de seara pana dimineata,
cand se filtreaza; maceratul se pune deoparte, iar
pulberea ramasa se opareste cu inca o jumatate de
cana de apa fierbinte, se lasa la infuzat 20 minute,
dupa care se lasa la racit si se filtreaza; se combina
cele doua extracte; preparatul se bea inainte de
masa, cu un sfert de ora. Doza - 3 cani pe zi.

Tinctura

Se umple pe jumatate un borcan cu pulbere de flori
de tei, completandu-se restul cu alcool de patruzeci
de grade. Dupa ce continutul a fost omogenizat prin
amestecarea alcoolului cu planta, se inchide
borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme de opt
zile. Lichidul se filtreaza prin tifon si se pastreaza
in sticlute mici, inchise la culoare.

Baile terapeutice
Doua maini de flori de tei se lasa la inmuiat intr-o
oala cu 3-5 litri de apa calduta, vreme de 12 ore
(de dimineata pana seara), dupa care se filtreaza.
Maceratul obtinut se pune deoparte, iar planta
ramasa se mai opareste cu un litru de apa, vreme
de 10 minute, si apoi se filtreaza. Se toarna ambele
preparate in cada de baie, peste apa fierbinte. De
regula, baile cu flori de tei se fac seara, deoarece
au un efect somnifer destul de puternic, care nu
este de natura sa favorizeze activitatile zilnice.

Tratamente interne

* Anxietate (stari de teama fara un motiv aparent)
- un studiu facut in Portugalia a pus in evidenta
faptul ca administrarea teiului diminueaza starile
de teama sau de anxietate ale pacientilor, precum
si unele tulburari asociate lor: atacuri de panica,
distonie neurovegetativa etc. Interesant este ca
efectul anxiolitic al teiului nu apare doar la om. Un
studiu, de data aceasta facut in Mexic, arata fara
dubiu ca administrarea teiului duce la diminuarea
starilor de anxietate si de hiperexcitabilitate si in
cazul animalelor de experienta. La pacientii umani,
in terapia contra anxietatii, se administreaza
pulberea de tei, din care se iau cate doua grame, de
trei-patru ori pe zi, in cure de 6 saptamani, urmate
de alte 2 saptamani de pauza.
* Iritabilitate nervoasa, isterie - se face o cura cu
infuzie combinata de tei, din care se administreaza
cate o cana (250-300 ml) de trei ori pe zi, in cure
28 de zile. Este un tratament recomandat inclusiv
persoanelor la care aceste probleme emotionale
apar pe fondul insomniei, al epuizarii, al anumitor
tulburari hormonale (sindrom premenstrual,
sindrom de premenopauza sau de menopauza).
* Insomnie - se bea un pahar de infuzie combinata
de tei, dupa masa de seara, si un alt pahar imediat
inainte de culcare. Florile de tei contin principii
active care induc starea de somn, actionand printr-
un mecanism similar cu cel al medicamentului
alopat benzodiazepina. Atentie, insa, o doza prea
mare de tei (pragul depinde de sensibilitatea
fiecaruia) poate duce la un efect contrar, inducand
o stare de hiper-vigilenta, care alunga prompt
somnul.
* Menopauza - anumite tulburari asociate
menopauzei, cum ar fi starile anxioase, insomnia,
mancarimile pe piele, starile de iritabilitate,
puseurile de hipertensiune, pot fi eliminate in mare
masura cu ajutorul unei cure cu flori de tei. Timp de
opt saptamani, se administreaza dimineata, la
pranz si seara cate 50 de picaturi de tinctura de tei
pe zi.
* Dureri de cap, migrena - se beau 1-3 cani de ceai
de tei fierbinte, pe stomacul gol. Acest tratament
are efecte sedative rapide, diminuand intensitatea
durerii de cap. In migrenele biliare, infuzia de tei
poate declansa reflexul vomitiv - un element care
va poate contraria, dar care este pozitiv. Dati curs
acestui reflex natural, care va debloca negresit
colecistul si va grabi sfarsitul crizei de migrena.
* Adjuvant in hipertensiune arteriala - se
administreaza pulberea de tei, din care se ia cate o
lingurita, de patru ori pe zi, in cure de 60 de zile,
urmate de 15 zile de pauza. Teiul actioneaza prin
efect vasodilatator, prin actiune sedativa la nivelul
sistemului nervos central si prin efectul depurativ,
eliminand surplusul de apa din organism.
* Adjuvant in febra - una-doua cani de infuzie de
tei calda stimuleaza o sudoratie intensa, ceea ce va
duce la scaderea temperaturii. Se foloseste mai
ales in accesele de febra asociate infectiilor acute.
* Raceli (viroze respiratorii), gripa - organismul
guvernamental de control al plantelor medicinale
din Germania a aprobat inca din anii '80 folosirea
florilor de tei contra acestor afectiuni. Teiul nu are
un efect antiviral demonstrat, in schimb, ajuta la
reglarea temperaturii organismului, ajuta la
eliberarea cailor respiratorii de secretiile in exces,
reduce si elimina durerile musculare, durerile de
cap asociate acestor afectiuni. Se administreaza
infuzia combinata, indulcita cu miere, cate 1 litru
pe zi, pana la vindecare.
* Tuse iritativa, tuse productiva - in florile de tei
exista niste substante emoliente (mucilagii), care
reduc senzatia de iritare de pe caile respiratorii si
ca atare calmeaza tusea uscata. Mai mult, aceste
principii active sunt utile si in tusea productiva,
deoarece ajuta la eliminarea secretiilor in exces de
pe caile respiratorii. Se administreaza infuzia
combinata, cate o cana de trei-patru ori pe zi.

In curand vom umbla ametiti de miresme
* Bronsita cronica si acuta - se bea infuzie fierbinte
de tei, cate 2 cani pe zi. Are efecte calmante,
diminuand intensitatea acceselor de tuse, ajuta la
eliminarea secretiilor in exces de pe caile
respiratorii si combate accesele de febra.
* Adjuvant in retentia de lichide - se face o infuzie
combinata de tei, ceva mai concentrata (50 grame
la un litru de apa), care se administreaza cu
lingura, pe parcursul a 1-2 zile. Infuzia combinata
de tei amplifica diureza, stimuleaza eliminarea
surplusului de lichide prin transpiratie.
Suplimentar, se fac si bai generale cu flori de tei,
care au un efect diuretic si calmant, fiind utile si ca
adjuvant contra cistitei si a nefritei.
* Voma nervoasa, deranjamente digestive si diaree
pe fond de stres - se face o infuzie combinata (dupa
reteta prezentata la inceputul articolului) din tei,
menta si musetel in proportii egale. Se consuma pe
zi un litru din aceasta infuzie. Are efecte calmante
generale, antispastice, diminueaza durerea si
inhiba reflexul vomitiv. De asemenea, regleaza
tranzitul intestinal dereglat de catre starile de
stres.
* Gastrita - durerile de tip arsura, specifice acestei
afectiuni, sunt alinate si vindecate cu pulbere de
tei, pe de o parte ea reduce nivelul de stres si
tensiunea psihica, iar pe de alta parte, protejeaza si
cicatrizeaza mucoasa gastrica. Se ia cate o lingurita
de pulbere de trei-patru ori pe zi, inainte de masa.
In perioadele de criza puternica, cu dureri intense,
nu se mananca nimic, vreme de minimum 24 de
ore. Se consuma mari cantitati de infuzie
combinata de tei, neindulcita. Pentru o mai mare
eficienta, se pune la macerat, impreuna cu teiul, si
o cantitate egala de radacina de lemn-dulce.
* Adjuvant in hepatita de tip B si C - un studiu
japonez facut sub conducerea dr. H. Matsuda arata
ca principiile active din teiul argintiu au efecte
hepatoprotectoare. Efectul de protejare al celulei
hepatice, combinat cu efectul de stabilizarea si de
calmare psihica al teiului, recomanda aceasta
planta in tratarea hepatitelor cu posibila evolutie
spre ciroza (evolutie mult accelerata de stresul
psihic intens). Se recomanda, ca atare,
administrarea a 2-3 cani de infuzie combinata de
tei pe zi, in cure de 4 saptamani, urmate de alte
patru saptamani de pauza.

Sa nu lipseasca din nici o casa
* Dureri articulare in artrita - un studiu de
medicina experimentala, realizat in Mexic, in anul
2008, sub conducerea dr. A. L. Martinez, arata ca
administrarea infuziei combinate de tei reduce
inflamatia si mai ales durerile articulare. Acest
efect s-ar datora, potrivit cercetatorilor,
flavonoidelor continute de florile de tei. Se tin cure
cu o durata de 21 de zile, timp in care se consuma
cate trei cani de infuzie combinata de tei, cu un
sfert de ora inainte de masa.
* Adjuvant in limfom malign - un studiu recent
argentinian indica o actiune antitumorala a florilor
de tei cu frunza in forma de inima (Tilia cordata).
Se recomanda administrarea a 2-3 cani de infuzie
combinata pe zi. Are efecte de inhibare a
multiplicarii celulelor tumorale si induce
autodistrugerea (apoptoza) acestora. "De vina"
pentru aceste efecte este - se pare - o substanta
(scopoletina) continuta de florile acestei specii de
tei.
Tratamente externe
* Insomnie, agitatie la bebelusi - unul din cei mai
mari fitoterapeuti contemporani, francezul Maurice
Messegue, povestea ca prima sa initiere in arta
tamaduirii cu plante a primit-o la doar patru ani,
cand tatal sau il imbaia cu flori de tei. Sub influenta
acestei bai, starea sa de spirit se alchimiza brusc:
tensiunile si supararea dispareau ca prin farmec,
iar un somn binefacator il cuprindea imediat.
Foarte interesant este faptul ca aceasta planta ii
inducea vise atat de frumoase si de intense, incat
le-a tinut minte toata viata. Adesea, in aceste vise
vedea "zane-flori" a caror prezenta il facea extrem
de fericit. Si in medicina noastra populara, baile cu
flori de tei, facute o data pe saptamana sau chiar
mai des, erau folosite pentru a le linisti somnul
celor mici, dar si pentru tratarea cu succes a tusei
convulsive.
* Cosmaruri, tulburari de somn - se umple o fata de
perna cu flori de tei uscate si se foloseste in locul
pernei normale in timpul somnului. Este un
tratament de medicina populara care adesea are o
eficienta incredibila, desi mecanismele biologice
prin care actioneaza sunt inca imposibil de explicat.
* Adjuvant in amigdalita - intr-o cana de infuzie
combinata si concentrata (4 lingurite la cana) de
tei, se pune o lingurita de sare grunjoasa si se
amesteca. Cu acest preparat se face gargara de 3-4
ori pe zi. Tratamentul are efect calmant,
antiinflamator si antiseptic rapid.
* Colici abdominale (dureri de burta) - se pune pe
abdomen o compresa cu infuzie combinata de flori
de tei (ceva mai concentrata - 20 de grame la
cana), peste care se adauga o sticla sau o punga cu
apa fierbinte, asa incat sa incalzeasca bine zona. In
cazul colitei, se face si o cura interna cu infuzie
combinata de flori de tei (la concentratie normala):
o cana de trei-patru ori pe zi.

FRUMUSETE

* Cearcanele - se estompeaza daca se aplica pe
zona ochilor o compresa cu infuzie combinata cu
flori de tei, dimineata si seara, cate un sfert de ora.
* Ten iritat - se fierb 2 lingurite de flori de tei si 1
lingurita de flori de musetel intr-un pahar cu lapte,
vreme de un minut, apoi se lasa la racit. Se
filtreaza preparatul si se aplica sub forma de
compresa, pe locurile afectate.
* Prospetimea obrazului - decoct din flori de tei,
folosit ca lotiune tonica si pentru eliminarea
ridurilor.

Precautii si contraindicatii la tratamentul cu flori de
tei

Se recomanda sa nu fie administrate intern doze de
tei mai mari decat cele precizate in acest articol, in
caz contrar putand aparea insomnia.
Administrat in doze normale, nici un studiu facut
pana acum nu a pus in evidenta vreo forma de
toxicitate a teiului, nici macar asupra femeilor care
alapteaza sau a celor insarcinate.
Foarte rar pot aparea cazuri de alergie la tei, care
se manifesta mai ales cutanat.


TEIUL SI MAGIA

* In mitologia Romei Antice, teiul simboliza iubirea
conjugala si fidelitatea in cuplu, fiind in acelasi
timp si arborele lui Venus (zeita iubirii) si al
Junonei (zeita intelepciunii). Mai ales cuplurile
tinere isi impodobeau altarul casei cu ramuri de tei
inflorite, pentru a beneficia de intelepciune si
stabilitate in iubire.
* Poetul Ovidiu, cel exilat pe tarmul Pontului Euxin,
afirma ca de sarbatoarea dedicata zeitei fertilitatii,
fecioarele se impodobeau cu coroane de flori de tei.
* Triburile germanice de acum doua milenii
considerau teiul un arbore al pacii si al dreptatii. In
fiecare an, vara, la inflorirea lui, el era adorat ca
arbore sacru si sarbatorit cu dansuri si muzica.
Judecata tribala se facea la tulpina unui tei, pentru
a ajuta judele sa dea verdictul corect.
* Prezicatorii sciti imparteau o frunza de tei in trei
bucati egale, pe care le infasurau in jurul degetelor
de la mana stanga, pentru a obtine inspiratia si a
capata puterea de a ghici viitorul.
* In folclorul polonez exista si acum credinta ca
teiul plantat in fata casei apara familia de spiritele
rele, aduce noroc si pace, ajuta oamenii sa nu-si
piarda credinta in Dumnezeu si sa nu cedeze
diferitelor ispite.
* Conform unei credinte populare franceze, o
casatorie nu se mai destrama niciodata, daca mirii
treceau la nunta pe sub doi tei cu coroanele
impreunate.

* In Estonia si in Lituania exista obiceiul ca femeile
tinere sa aduca ofrande de hrana la un tei inflorit,
cerand fertilitate si liniste in familie.
* La romani, ramurile de tei inflorite sunt aduse
acasa de Rusalii, dupa ce au fost sfintite de preot la
biserica, fiind tinute la intrare ori, mai adesea,
langa icoane. Ele se pastreaza toata vara, avand
darul de a alunga grindina si furtunile
distrugatoare, dar mentinand si "seninul" din casa.
* In multe sate din Bucovina se impodobesc
mormintele apropiatilor cu ramuri de tei inflorite,
pentru a le aduce pacea si impacarea. Se crede ca
stramosii imbunati cu flori de tei vegheaza asupra
celor vii si ii feresc de necazuri.
* In multe situri arheologice din Elvetia s-au
descoperit vesminte imprimate cu extracte de tei.
Obiceiul a fost pastrat si de popoarele slave, pana
in timpurile moderne.
* In crestinismul primitiv, lemnul de tei era
considerat sfant si exista obligatia ca statuetele
Fecioarei Maria si catapesmele sa fie cioplite din
lemn de tei (lignum sacrum).
* In astrologie, teiul e asociat cu luna, miresmei
sale fiindu-i atribuit un efect afrodisiac.
* In antichitate, asupra teiului erau transferate
boli, de catre vindecatori. Multi parinti plantau un
tei cand li se nastea un copil, convinsi ca astfel va fi
ocrotit de boli. In caz ca, totusi, se imbolnaveau,
erau intinsi la umbra unui tei inflorit.

Leac taranesc

Inca din evul mediu, carbunele din lemn de tei era
folosit in satele romanesti ca leac sigur contra
ulcerului stomacal, a flatulentei, dar si a
constipatiei. Se administrau 1-2 lingurite de
carbune pisat, amestecat in lapte sau apa.