1.1.

GENERALITATI
1.1.1. Definitii
Cadastrul general - este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica si
juridica prin care se realizeaza identificarea, nregistrarea, descrierea si
reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor imobilelor de pe ntreg
teritoriul tari indiferent de destinatia lor si de proprietar.
Caracteristicile cadastrului - caracteristicile unui sistem de evidenta
cadastrala deriva din importanta pe care i-o acorda societatea. Un cadastru modern
are caracter:
obiectiv pentru ca exprima ntotdeauna realitatea din teren, care este
independenta de vointa omului sau de natura societatii;
unitar pentru ca se executa dupa norme si instructiunii unice;
istoric pentru ca tine seama de legile sociale, mai ales prin caracterul
proprietatii, care diferentiaza o societate de alta;
dinamic pentru ca reflecta realitatea naturala in continua transformare,
ceea ce impune necesitatea unei ntretineri permanente;
general pentru ca satisface cerintele de baza pentru toate sectoarele
economiei nationale;
obligatoriu se executa pe tot cuprinsul tarii si pentru toate institutiile care
folosesc bunurile imobile.
Scopul cadastrului - cadastrul are drept scop punerea la dispozitia
celor interesati in orice moment date reale si complete pentru:
- desfasurarea activitatii din economie;
- sistemul de impozitare;
- ntocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriului
- coordonarea si organizarea productiei agricole;
- amenajarea si regularizarea cursurilor de apa;
- pentru ntretinerea strazilor, drumurilor, cailor ferate, etc;
- asigurarea ordinii si sigurantei juridice deoarece:
se identifica proprietarul;
se circumscrie marimea suprafetei, categoria de folosinta;
se nregistreaza bunurile imobile ale proprietati sau delimitarile;
asigura solutionarea litigiilor dintre proprietari.
Rolul cadastrului:
-trebuie sa furnizeze date reale cu privire la determinarea ntinderi,
configuratiei si pozitiei corpurilor de proprietate, a destinatiei si a categoriilor de
folosinta;
- identificarea proprietati si nscrierea lor in registrele cadastrale;
- stabilirea categoriilor de folosinta si a categoriilor de terenuri;
-inventarierea terenurilor care au nevoie de lucrari de mbunatatiri
funciare a celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate si
ameliorate;
- bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate etc.
Obiectivele principale ale cadastrului pot fi sintetizate astfel:
- asigurarea datelor necesare identificari si garantari proprietati si
nscrierea in cartea funciara;
- crearea unui sistem operational, unitar si autonom de taxe si
impozite;
- dezvoltarea si modernizare pietei terenurilor;
- furnizarea informatiilor de sinteza necesare pentru luarea deciziilor de
dezvoltare socialo - economica a localitatii si de dezvoltare a infrastructurii;
- asigurarea datelor necesare pentru protectia mediului;
Importanta lucrurilor de cadastru:
Importanta cadastrului consta in faptul ca acesta furnizeaza date reale
privitoare la bunurile imobile (pozitie, marime, folosinta, proprietar), necesare in
toate ramurile economiei nationale. In acelasi timp, cadastrul este, pentru economia
de piata, un instrument deosebit de important, pentru ca furnizeaza documentele
care dau siguranta tranzactiilor care au loc pe piata bunurilor imobile.
De asemenea, importanta lucrarilor de cadastru este de prim ordin pentru
ntocmirea sistemelor informationale ale teritoriului, capabila sa furnizeze rapid
date reale tuturor organismelor de gestionare si planificare a bunurilor imobile din
diverse sectoare ale economiei nationale.
Cadastrul s -a dovedit a fi un ansamblu de activitati tehnico -organizatorice
menite sa deserveasca administratia si pe proprietarii bunurilor imobile. Asigura
dovedirea si garantarea proprietatii.
Legatura cadastrului cu alte discipline:
Activitatea de cadastru a evoluat foarte mult n ultimele decenii, din punct
din punct de vedere al continutului si complexitati, pe masura punerii de acord cu
cerintele mereu crescnde ale societatii n ansamblu si cu perfectionarea mijloacelor
tehnice si a metodelor de lucru proprii, sau a celor apartinnd altor domenii pe care
se sprijina sau cu care colaboreaza. Prin participarea mai multor
domenii la realizarea cadastrului general, se poate afirma ca i se confera un
caracter interdisciplinar.
Lucrarile tehnice ale cadastrului (masuratori, prelucrarea datelor, ntocmirea
documentatiei cadastrale - harti, planuri, registre cadastrale) se bazeaza
pe discipline fundamentale ca: geodezia, topografia, fotogrammetria, cartografia.
Pentru latura economica a cadastrului sunt necesare cunostinte din domenii
complementare: pedologie, geobotanica, geomorfologie. stiintele agricole ajuta la
ncadrarea terenurilor n categorii si subcategorii de folosinta.
Dreptul funciar si alte ramuri juridice sunt necesare la stabilirea n mod
legal al posesorilor si a proprietatii, la data introducerii cadastrului general.
Pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari, cadastrul general poate intra n legatura
cu domenii auxiliare: sistematizarea teritoriului si localitatilor,
urbanism, organizarea teritoriului agricol, protectia mediului, etc.
1.1.2 Aspectele cadastrului:
Evidenta bunurilor imobile se face complet si sistematic dupa aspectele:
- Cantitativ se realizeaza prin functia tehnica si se refera la determinarea prin
masuratori a pozitiei, configuratiei si marimii suprafetelor de terenuri pe categorii
de folosinta si pe proprietari precum si la determinarea constructiilor, in functie de
marimea suprafetei de teren pe care acestea sunt amplasate, de numarul de nivele,
si de proprietarii lor;
- Calitativ se realizeaza prin functia economica si consta in evidentierea
destinatiilor, categoriilor de folosinta ale parcelelor (cunoasterea potentialului
productiv al terenurilor ) si a caracteristicilor calitative ale constructiilor in general
a documentelor necesare stabilirii valori economice a bunurilor imobile;
- Juridic se refera la identificarea proprietarului si la regimul juridic al
constructiilor cu diferite destinatii si folosinte.
Important!!! Cadastrul trebuie sa raspunda la urmatoarele ntrebari:
Unde si cat de mare este ? (cantitativ) R: prin masuratori, planuri, suprafata;
Ce fel este ? (calitativ) R: caracterizare, evaluare, identificarea categoriilor de
folosinta;
Al cui este ? (juridic) R: identificare proprietarului sau proprietarilor.
1.1.3 Functiile cadastrului:
Realizarea cadastrului se face prin 3 functii corespunzatoare celor 3 aspecte:
a) tehnica are ca obiect urmatoarele grupuri de lucrari:
- stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor unitatilor
(comune, orase, municipii, judete) si a limitelor intravilanelor - delimitare
cadastrala;
- delimitarea corpurilor de proprietate din cuprinsul unui teritoriu
administrativ si a parcelelor in functie de categoria de folosinta;
- efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor masurate si a
datelor culese;
- numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale, parcelelor si a
constructiilor permanente;
- calculul suprafetelor pe parcele, corpuri de proprietate, cai de comunicatii,
sectoare cadastrale, intravilane si ntreg teritoriul administrativ;
- ntocmirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sinteza;
- ntretinerea cadastrului.
Documentele tehnice principale ale cadastrului sunt:
- dosarul marcilor de delimitare (marci pe hotar);
- planurile si hartile cadastrale;
- registrele si fisele cadastrale;
b) economica are ca obiect executarea lucrarilor:
- ncadrarea terenurilor agricole in clasa de calitate;
- evidenta lucrarilor agricole n functie de stadiul degradarii si de tipul
lucrarilor executate pentru amenajarea lor prin lucrari de mbunatatiri funciare;
- evidenta cladirilor dupa materialele de constructie, dotare, grad confort.
c) juridica sa asigure identificarea proprietarilor, nscrierea lor in
documentatia cadastrala pe baza dreptului si actului juridic pe care se ntemeiaza
proprietate. Publicitatea imobiliara realizata prin nscrierea in cartea funciara
definitiveaza lucrarile da cadastru.
1.2. CLASIFICAREA TERENURILOR sI A CONSTRUCIILOR
1.2.1 Criterii de mpartire a terenurilor dupa destinatii
Generalitati: Terenurile de orice fel care apartin persoanelor fizice si
juridice, indiferent de titlurile pe baza carora sunt detinute, se mpart pe destinatii
conform prevederilor legale. Prin " Detinatori de terenuri" se nteleg titularii
dreptului de proprietate, persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra
terenurilor sau cei care potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori
detinator precar. Domeniul public poate fi de interes national caz n care
proprietatea asupra sa n regim de drept public apartine statului, sau deinteres local,
caz in care proprietatea (de asemenea n regim public) apartine comunelor,
oraselor, municipiilor sau judetelor.
Terenurile cu destinatie agricola (TDA)
Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte: terenurile arabile,
viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile,
fnetele, serele, solariile, rasadnite, terenurile cu vegetatie forestiera daca nu fac
parte din amenajarile silvice, pasunile mpadurite, cele ocupate de constructii
agrozootehnice si mbunatatiri funciare, amenajarile piscicole, drumurile
tehnologice si de depozite.
Terenurile cu destinatie forestiera (TDF)
Din categoria terenurilor forestiera fac parte: terenurile mpadurite sau cele
ce servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, terenurile
destinate mpaduririlor si cele neproductive -stncarii, abrupturi, bolovanisuri,
rpe, revene, torenti.
Terenurile aflate permanent sub ape (TDH)
Din aceasta categorie fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele
lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retinere, bratele si canalele din
Delta Dunarii, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si contigue.
Terenurile din intravilan (TDI )
n aceasta categorie se includ toate terenurile indiferent de categoria de
folosinta, situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale ca urmare a stabilirii
limitei de hotar a intravilanului, conform legislatiei n vigoare.
Terenurile cu destinatie speciala (TDS)
Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite pentru
transporturile rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se afla obiective si
instalatii hidrotehnice, termice de transport al energiei electrice si gazelor naturale,
terenurile cu exploatari miniere, petroliere, cele pentru nevoile de aparare a tarii,
precum si rezervatiile si monumentele naturii, monumentele, ansamblurile si
siturile arheologice si istorice si altele asemenea.
1.2.2 Criterii de clasificare si identificare a categoriilor de folosinta a
terenurilor si de identificare a constructiilor.
1.2.2.1 Generalitati: Categoria de folosinta a terenului, individualizata
printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei (suprafata de teren situata intr-o
unitate administrativ teritoriala pe un amplasament bine stabilit, avnd o singura
categorie de folosinta si apartinnd unui proprietar sau mai multor proprietari, in
indiviziune).
Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosinta,
alaturi de celelalte atribute este necesara att pentru ntocmirea cartii funciare, cat
si pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile. In cadastru
general nu se nregistreaza subcategorii de folosinta.
Categoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica,
creata n mod natural sau artificial. Are ca unitate superioara grupa de folosinta si ca
unitate inferioara subcategoria de folosinta (folosita de cadastrele de specialitate).
Grupele de folosinta sunt agricole si neagricole.

1.2.2.2 Criterii de identificare a categoriilor de folosinta a
terenurilor
Terenuri arabile (A)
n aceasta categorie se ncadreaza acele terenuri care se ara n fiecare an sau la mai
multi ani (2-6 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale,
leguminoase , plante tehnice si industriale, plante medicinale si aromate, plante furajere,
legume etc. n categoria de folosinta arabil se includ: arabil propriu-zis, pajisti cultivate,
gradini de legume, orezarii, sere, solarii si rasadnite, capsunarii, alte culturi perene.
Se nregistreaza ca terenuri arabile:
- terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisi, sparcetiere,
lucerniere sau alte terenuri nsamntate cu diferite amestecuri de plante
leguminoase), care se ara o data la cel mult 6 ani;
- terenurile ramase temporar nensamntate datorita inundatiilor,
colmatarilor, degradarilor sau altor cauze;
- terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea "sere" sau
"rasadnite".
Pasuni(P)
Pasunile sunt terenuri nierbate sau ntelenite n mod natural sau artificial prin
nsamntari artificiale lamaximum 15-20 ani si care se folosesc pentru pasunatul
animalelor. n cadrul acestei categorii de folosinta se nregistreaza:
- pasuni curate sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa;
- pasuni cu pomi sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi, n scopul combaterii
eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din livezi
paraginite. La ncadrarea acestora se va tine seama de faptul ca productia principala
este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezinta un produs
secundar;
- pasuni mpadurite sunt acele pasuni care, n afara de vegetatie ierboasa, sunt
acoperite si cu vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta;
- pasuni cu tufarisuri si maracinisuri.
Fnete (F)
La categoria fnete se ncadreaza terenurile nierbate sau ntelenite n mod
natural sau artificial prin rensamntari la 15-20 ani, iar iarba se coseste pentru fn. Se
nregistreaza la fnete: fnete curate, fnete cu pomi, fnete mpadurite, fnete cu
tufarisuri si maracinisuri.
Vii (V)
n aceasta categorie se ncadreaza terenurile plantate cu vita de vie:
- vii altoite si indigene;
- vii hibride - sunt acelea care poarta si denumirea de "producatori directi";
- hamei - deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de
hamei se includ n aceasta categorie de folosinta;
- pepiniere viticole - sunt terenuri pentru producerea materialului saditor
viticol: plantatiile portaltoi si pepinierele propriu-zise sau scolile de vite.
Livezi (L)
Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Se nregistreaza ca
livezi:
- livezi clasice - terenurile plantate cu pomi fructiferi n diferite sisteme de
cultura traditionale, si anume: livezi cu culturi intercalate, livezi nierbate, livezi n
sistem agro-pomicol, livezi pure,etc;
- plantatii de arbusti fructiferi - terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze,
trandafiri de dulceata, etc;
- pepiniere pomicole - terenurile destinate pentru producerea materialului saditor
pomicol;
- plantatii de duzi
Paduri si alte terenuri forestiere (PD)
n aceasta categorie de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse n
amenajamentele silvice si n afara acestora, indiferent de proprietar. Se nregistreaza la
aceasta categorie de folosinta:
- paduri - terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare
de 0,25 ha;
- terenuri destinate mpaduririi - terenuri in curs de regenerare, terenuri degradate
si poieni revazute a fi mpadurite prin amenajamente silvice;
- terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica -
terenuri ocupate de pepiniere, solarii, plantatii, culturi de rachita, arbusti ornamentali si
fructiferi, cete destinate hranei vnatului si animalelor din unitatile silvice, cele date n
folosinta temporara personalului silvic;
- perdele de protectie - benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvo-
pomicole, care au diferite roluri de protectie ca: perdele pentru protectia culturilor
agricole, perdele pentru protectia cailor de comunicatie, pentru protectia asezarilor
umane, perdele pentru protectia digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii, etc;
- tufarisuri si maracinisuri - terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta
de mica naltime, catinisuri, ienuperisuri, salcmi, maracinisuri, etc;
Terenuri cu ape si stuf
n aceasta categorie intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si cele
acoperite temporar, care dupa retragerea apelor, nu pot avea alta folosinta. Se
nregistreaza la aceasta categorie:
- ape curgatoare (HR): Fluviul Dunarea, bratele si canalele din Delta
Dunarii, cursurile de apa, prurile, grlele, si alte surse de ape denumiri locale
(izvoare, privaluri, etc). La apele curgatoare se va nregistra suprafata ocupata de albie
minora a cursului de apa, din mal n mal, chiar daca acesta nu este n ntregime si
permanent sub apa. De obicei, apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului
apei prundisuri, care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. Albia
minora a unui curs de apa, include toate zonele mai joase ale cursului, insulele si
prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minora nu se nscriu la neproductiv, ci la
terenuri cu ape;
- ape statatoare (HB). Limita acestor ape variaza n functie de anotimp si
deregimul de precipitatii.
La delimitarea acestor ape se va lua n considerare limita lor la nivelul mediu
al apelor. n aceasta categorie se ncadreaza si apele amenajate n mod special pentru
cresterea dirijata a pestelui, precum si suprafetele cu ape statatoare de mica adncime
unde cresc trestiisuri si papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica n regim amenajat
sau neamenajat;
- marea teritoriala si marea interioara. Suprafata marii teritoriale este cuprinsa
ntre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului, inclusiv ale
tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor
hidrotehnice si ale altor instalatii portuare permanente si linia din larg care are fiecare
punct situat la o distanta de 12 mile marine (22 224m), masurata de la punctul cel mai
apropiat de la liniile de baza. Suprafata marii interioare este cuprinsa ntre tarmul marii si
liniile de baza, asa cum au fost definite mai sus. Limita terenurilor reprezentnd albiile
minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale, ale baltilor, ale
tarmului si plajei de nisip a Marii Negre, este stabilita prin norme specifice elaborate de
ministerele interesate si avizate de ONCGC.
Caile de comunicatii rutiere (DR) si caile ferate (CF)
Din punct de vedere functional si al administrarii, caile de comunicatii rutiere
se mpart, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al
drumurilor, dupa cum urmeaza:
- drumuri de interes national: autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale
europene, drumuri nationale principale, drumuri nationale secundare;
- drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura ntre resedinte de judet si
resedintele de municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi, aeroporturi si
alte obiective importante;
- drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale;
- strazile din localitatile urbane;
- strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare;
- cai ferate simple, duble si nguste, triaje.
Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au caracter permanent nu se
nregistreaza ca detalii, ci se atribuie n proportie egala parcelelor din imediata
vecinatate.
Terenurile ocupate cu constructii si curti (Cc)
Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii, de
exemplu: cladiri, curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale, cariere, exploatari
miniere si petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluzuri
pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice, parcuri, cimitire, piete, rampe de
ncarcare, fsia de frontiera, locuri de depozitare, precum sl alte terenuri ce nu se
ncadreaza n nici una din categoriile de folosinta prevazute n articolele anterioare.
Terenuri degradate si neproductive (N)
Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de
degradare, care sunt lipsite practic de vegetatie. Din aceasta categorie fac parte:
- nisipuri zburatoare - nisipuri mobile nefixate de vegetatie si pe care vntul le
poate deplasa dintr-un loc n altul;
- stncarii, bolovanisuri, pietrisuri - terenuri acoperite cu blocuri de stnd masive,
ngramadiri de bolovani si pietrisuri, care nu sunt acoperite de vegetatie;
- rpe, ravene, torenti - alunecari active de teren care sunt neproductive cnd nu
sunt mpadurite;
- saraturi cu crusta - terenuri puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o
crusta albicioasa friabila;
- mocirle si smrcuri - terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si
uscaciune, pe care nu se instaleaza vegetatie; Terenurile cu mlastini cu stuf nu se
nregistreaza la categoria terenurilor neproductive;
- gropile de mprumut si cariere - terenuri devenite neproductive prin scoaterea
stratului de sol si roca pentru diverse nevoi de constructii;
- halde - terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat n urma unor
activitati industriale si exploatari miniere.

1.2.2.3. Criterii de identificare si nregistrare a constructiilor
La constructiile cu caracter permanent se nregistreaza datele privind:
situatia juridica;
domeniul public sau privat;
destinatia.
1.2.2.4 Destinatii ale constructiilor
constructii de locuinte. CL
constructii administrative si social-culturale CAS
constructii industriale si edilitare CIE
constructii anexe CA
1.3. PARTEA TEHNIC A CADASTRULUI
1.3.1. Definitii:
I ntravilanul este partea din unitatea administrativ-teritoriala, legal
delimitata, destinata construirii si abitatiei. Intravilanul cuprinde zona dens
construita ocupata cu cladirile de locuit, constructiile social-culturale,
ntreprinderile industriale, depozitele, spatiile comerciale, amenajarile sportive,
retelele edilitare, zona de circulatie si transport mpreuna cu garile, autogarile si
depourile, spatiile verzi si terenurile libere.
ntr-un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi unul sau mai
multe intravilane (sate). Limita intravilanului reprezinta detaliu topografic al
planului cadastral si n interiorul ei se fac numerotarea cadastrala si calculul
suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate.
Extravilanul este partea din teritoriul administrativ cuprinsa n afara
intravilanelor, delimitata cadastral potrivit
legii. Extravilanul are n special
destinatii agricole si silvice. Structura terenurilor agricole reprezinta doua treimi din
suprafata totala a tarii, ceea ce nseamna 14,8 milioane hectare.
1.3.2. Unitati teritoriale cadastrale
Intravilanul si extravilanul cuprind la rndul lor mai multe unitati
teritoriale cadastrale, astfel:
Sectorul cadastral este o diviziune cadastrala tehnica a teritoriului
administrativ, delimitata de detalii liniare (cai de comunicatie, ape, diguri, etc.) care
nu sufera modificari curente. Sectorul cadastral grupeaza mai multe bunuri imobile
sau corpuri de proprietate alipite. Denumirea de "sector cadastral" nlocuieste
termenii "tarla" n extravilan si "cvartal" n intravilan.
Bunul imobil reprezinta parcela de teren cu sau fara constructii.
Corpul de proprietate este constituit din unul sau mai multe imobile alipite,
apartinnd aceluiasi proprietar.
Parcela este o portiune de teren componenta a unui bun imobil situat ntr-un
teritoriu administrativ, avnd o singura categorie de folosinta si apartinnd unui proprietar
sau mai multor proprietari, n indiviziune.
Entitatile de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului general sunt:
parcela, constructia si proprietarul.
Constructia este o entitate sau o parte dintr-o entitate construita cu o destinatie sl
utilizare distincta pentru proprietar.
Proprietarul este persoana fizica sau juridica, titulara a unui drept real sau
particular asupra unui imobil
Detinatorii de terenuri sunt titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi
reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori
detinatori precari.
Corpul de cladirereprezinta partea componenta a unei cladiri delimitata dupa
urmatoarele criterii: sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatade si materialele
de constructie, regim de naltimi si de aliniere, etc.
Sistemul informational al cadastrului este o organizare de baze de date grafice si
alfanumerice de evidenta tehnica, economica si juridica referitoare la bunurile imobile si la
proprietarii acestora.
1.3.3. Limite si hotare
Limitele sunt linii care determina configuratia sau forma geometrica a
unitatilor teritoriale cadastrale, a detaliilor liniare, a categoriilor de folosinta, a
tipurilor de sol si a claselor de bonitare, a categoriilor de terenuri, etc. n functie de
vizibilitate, pot fi de trei categorii:
- Distincte - au conturul vizibil si se pot identifica usor pe teren, pot fi
naturale (ex. limita dintre terasa si lunca, limita de la baza unei pante, etc.) sau
artificiale (ex. limita dintre un teren arabil si o plantatie de vie, limita dintre
terenurile amenajate si cele neamenajate, etc);
- Difuze - ntre doua categorii de folosinta care se ntrepatrund. Pentru
stabilirea lor este nevoie de documentatii si de martori (ex: limita dintre o padure si
o pasune mpadurita);
- Discrete - nu sunt vizibile la suprafata terenului. Pentru precizarea lor
se executa lucrari speciale (ex. limitele unitatilor de sol, limitele claselor de
bonitare, limitele categoriilor de terenuri).
Limitele pot separa si terenuri cu regim juridic diferit (ex. limitele
dintre intravilan si extravilan care, n cadastru, au o importanta deosebita).
Hotarele sunt liniile despartitoare ntre doua teritorii care formeaza unitati
administrative si economice distincte sau separa doua proprietati funciare.
Acestea se pot clasifica astfel:
- hotare nationale - sunt granitele tarii;
- hotare administrative - sunt cele care delimiteaza
teritoriile administrative, judetene, orasenesti (municipale) si comunale;
- hotare ale unitatilor economice - sunt hotarele care delimiteaza
terenurile unitatilor industriale, ale unitatilor agricole cu capital de stat, ale
unitatilor forestiere, etc;
- hotare ale proprietatilor funciare - sunt limitele dintre diferitele
proprietati de stat, ale asociatiilor sau individuale.
Hotarele sunt materializate pe teren prin diverse limite si borne. Pe plan ele
sunt reprezentate prin linii si puncte de hotar. Liniile de hotar pot fi naturale
sau artificiale.
Liniile de hotar naturale sunt, de obicei, reprezentate prin liniile de
talveg ale cursurilor de ape permanente sau temporare, prin liniile de cumpana a
apelor sau liniile de despartire a apelor, prin liziere de paduri, etc.
Liniile de hotar artificiale sunt cele realizate de om, cum ar fi
santurile, brazdele, canalele, drumurile, etc.
1.3.4 Retele geodezice pentru lucrarile de cadastru:
n Romnia coordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza n
sistemul de proiectiestereografic 1970 si n sistem de referinta pentru altitudini
Marea Neagra 1975. Triangulatia geodezica de ordinul 1 este formata din 657 de
triunghiuri si 6 patrulatere 374 de puncte. Calculele au fost facute pe elipsoidul
Krasovski si au fost masurate unghiuri, unele laturi prin unde, elemente
astronomice si marimi gravimetrice compensarea facndu-se n bloc, reteaua fiind
considerata compacta. Retelele geodezice de ordin II - V au fost compensate prin
metoda celor mai mici patrate constrnse pe ordinul imediat superior.
Reprezentarea grafica a retelei geodezice se face astfel:
- ord I cu negru (distanta ntre puncte de 20-60km);
- ord II cu albastru (distanta ntre puncte de 10-20km);
- ord III cu rosu (distanta ntre puncte de 5-10km);
- ord IV cu verde (distanta ntre puncte de 2-5km);
- ord V cu negru (distanta ntre puncte de 1-4km).
Reteaua geodezica de sprijin pentru executarea lucrarilor de cadastru
general, ntr-un teritoriu administrativ este formata din totalitatea punctelor retelei
nationale de referinta, avnd coordonate n sistemul de proiectie Stereografic 1970
si n sistem de referinta Marea Neagra 1975.
Reteaua geodezica de ndesire si ridicare se realizeaza astfel nct sa asigure
densitatea de puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si ntretinere
a cadastrului general.
n configuratia retelei geodezice de ndesire si ridicare se includ cel
putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin, astfel nct poligonul format sa
ncadreze toate punctele acestuia. Reteaua geodezica de ndesire si ridicare se
executa prin metode cunoscute: triangulatie, trilateratie, triangulatie-trilateratie,
retele de drumuiri poligonometrice, intersectii nainte, retrointersectii, intersectii
combinate sau tehnologii geodezice
Reteaua geodezica de ridicare este creata n scopul asigurarii numarului de
puncte necesare masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. Punctele retelelor
geodezice de ridicare se determina prin intersectii nainte, retrointersectii, intersectii
combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS, utilizdu-se puncte din
reteaua geodezica de sprijin si ndesire.
Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste n raport cu suprafata
pe care se executa lucrarile si cu scopul acestora. Retele geodezice de ridicare se
proiecteaza astfel nct sa se asigure determinarea punctelor care delimiteaza
unitatile administrativ-teritoriale si intravilanele, precum si a celor caredefinesc
corpurile de proprietate si parcelele. Se va asigura o densitate de cel putin
1 punct/km
2
n zona de ses, 1 punct/2 km
2
n zone colinare si 1 punct/5 km
2
n zone
de munte.
Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de
configuratia terenului si densitatea detaliilor (n principal a limitelor de proprietate).
Materializarea se va face, dupa natura solului, cu borne, repere si marci
standardizate. n intravilan n zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate
face si cu picheti metalici cudiametrul de 25 mm si cu lungimea de 15 cm, batuti la
nivelul solului, asigurnd c densitate a punctelor de minim 4 puncte/km
2
. Din
fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati catre cel putin alte doua puncte
din reteaua de geodezica de ndesire si ridicare sau din reteaua geodezica de
sprijin.
Indiferent de instrumentele si procedeele tehnice utilizate la
executarea masuratorilor, reteaua de ridicare se compenseaza ca retea constrnsa pe
punctele retelelor de sprijin si de ndesire.
Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca
10 cm n intravilan, iar n extravilan 20 cm n zone de ses, 30 cm n zone de
colinare si 50 cm n zone de munte.

Documentatia tehnica ntocmita dupa executarea retelelor geodezice
de ndesire si ridicare trebuie sa cuprinda:
memoriul tehnic;
schema dispunerii punctelor vechi si noi, cu marcarea vizibilitatilor
(schitavizelor);
schema masuratorilor efectuate (schita vizelor);
fisiere ASCII pe suport magnetic, cu datele rezultate din masuratorile de teren
(denumirea sau numarul punctului de statie, denumirile/numele punctelor
vizate, directiile masurate, distantele masurate, etc);
descrierile topografice si schitele de reperaj pentru punctele vechi si noi;
inventarul de coordonate pe suport magnetic (fisier ASCII cu
denumirile punctelor, coordonate X, Y);
1.3.5 Proiectia stereografica 1970.
Proiectiile sunt modalitati de reprezentare a suprafetelor curbe pe un
plan. Proiectiile geodezice au ca obiect trecerea punctelor de pe elipsoidul de
referinta pe planul de proiectie.
n anul 1971 proiectia cartografica Gauss-Kruger a fost nlocuita cu o
nou proiectie denumita "proiectia stereografica 1970" (pentru sectorul civil),
iar pentru cote a fost introdus sistemul de referinta Marea Neagra 1975.
Proiectia stenografica 1970 este o proiectie perspectiva conforma, ce
pastreaza nedeformabile unghiurile si deformeaza distantele si ariile.
Ea permite ca masuratorile geodezice sa fie prelucrate direct n planul de
proiectie, fara a se calcula coordonate geografice, cu conditia aplicarii a unor
corectii de reducere a masuratorilor la planul de proiectie.
Caracteristici ale proiectiei stereografice 1970:
- se pastreaza elipsoidul Krasovki 1940, orientat la Pulkovo, ca si in
cazul proiectiei Gauss (,,Sistemul de coordonate 1942" ). El are urmatori parametrii
geometrici:
semiaxa mare a = 6 378 245,000 m
turtirea geometrica f = 1 / 298,3
- Polul Proiectiei Q
0
, denumit uneori "centrul proiectiei", are
coordonatele
geografice:
Latitudinea B
0
= 46 nord
Longitudinea L
0
= 25 est Greenwich



- ntreaga tara se reprezinta pe un singur plan, n care exista un cerc de
deformatie nula, cu centrul n polul Q
0
, si raza = 201,7 km. Astfel n interiorul
cercului de deformatie nula avem deformatii negative iar in afara lui deformatii
pozitive. Cele mai mari deformatii negative le avem n polul Q
0
de -25cm/km si
cele mai mari deformatii pozitive +73,3cm/km n zonele cele mai ndepartate de
polul proiectiei cum ar fi orasul Mangalia.
- sistemul de axe de coordonate plane rectangulare xOy are ca origine
imaginea plana a polului proiectiei, la nord de Fagaras, axa Ox este imaginea
plana a meridianului de 25 si are sensul pozitiv spre nord, iar axa
Oy are sensul pozitiv spre est.
Pentru simplificarea calculelor si pentru a nu se lucra cu coordonate negative
originea sistemului de axe a fost translatata pe ambele directii X si Y cu cte 500
000 m.
1.3.6. Culegerea datelor cadastrale
1.3.6.1. Generalitati
Pentru ntocmirea documentatiei cadastrale - registre si planuri - este nevoie de
cunoasterea si culegerea din teren a datelor si informatiilor cadastrale referitoare
la obiectele si persoanele continute n evidentele specifice acestui sistem. Lucrarile de
culegere n teren a datelor cadastrale constau n:
- identificare amplasamentului, a limitelor corpurilor de proprietate si a
categoriilor de folosinta a parcelelor componente;
- identificarea constructiilor cu caracter permanent;
- identificarea proprietarilor, a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor;
- identificarea actului sau faptului juridic n temeiul caruia este folosit imobilul.
Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata,
organizata special n acest scop, sau concomitent cu executarea lucrarilor de teren, n
cadrul actualizarii sau realizarii planurilor cadastrale.
1.3.6.2.I dentificarea proprietarilor si a situatiei juridice a imobilelor
Operatia de identificare a proprietarului consta n nregistrarea persoanei,
persoanelor fizice sau juridice care detin un titlu de proprietate asupra imobilului.
Proprietarii se identifica din evidentele consiliului local. Datele se extrag din Registrul
permanent al populatiei, listele cu numele si prenumele, codul numeric personal si adresa
tuturor proprietarilor din unitatea administrativ-teritoriala, conform evidentelor de la
politie. Datele referitoare la proprietar se nscriu n fisa corpului de proprietate. Datele
cu privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul, cartea de identitate
a proprietarului. n situatiile n care proprietarul refuza prezentarea acestor acte, n fisa
se mentioneaza refuzul si pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local si al
politiei. n cazul cnd nici cu ajutorul evidentelor existente la consiliul local si la politie
nu poate fi identificat proprietarul imobilului, n fisa se face mentiunea"proprietar
neidentificat'.
n fisa corpului de proprietate se nscriu:
- numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal. Aceste date se
compara cu cele din listele extrase din Registrul permanent al populatiei, n cazul cnd
acestea au fost obtinute. Pentru femeile casatorite sau vaduve, se va nscrie numele de
familie dobndit dupa casatorie urmat de numele de familie avut nainte de casatorie
(exemplu: Bizescu Anelia, nascuta Priboianu) si codul numeric personal.
La nscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate datele
necesare expedierii corespondentei postale, mai ales pentru proprietarii domiciliati n
alte localitati dect cele cuprinse n raza unitatii administrativ-teritoriale respective;
- situatia juridica a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numarul si
data eliberarii, cota din coproprietate unde este cazul, suprafata nscrisa n acte pentru
fiecare parcela, corp de proprietate si constructie, dupa caz. nscrierea datelor
privitoare la situatia juridica a imobilelor aflate n proprietatea persoanelor juridice se
face potrivit specificatiilor din actele normative sau din alte acte n temeiul carora au
dobndit dreptul real supus nscrierii. n cazul n care nu exista titlu de proprietate,
nscrierea se va face pe baza posesiei exercitate sub numele de proprietar la data
identificarii cadastrale, precum sl a unei declaratii pe proprie raspundere a persoanei
detinatoare a imobilului. n situatia n care un imobil este ntr-un litigiu n curs de
judecata, pe fisa datelor cadastrale se face mentiunea "imobil n litigiu'' si se
nominalizeaza partile si obiectul litigiului.
n cazul imobilelor dobndite prin mostenire se nregistreaza numele
mostenitorului, felul mostenirii si actele care dovedesc calitatea de mostenitor.
La identificarea proprietarilor persoane juridice se nscriu urmatoarele date:
denumirea persoanei juridice, codul SIRUES si adresa postala a sediului. Daca un
imobil constituie obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente, n fisa corpului de
proprietate se vor scrie proprietarii respectivi, aratndu-se pentru fiecare (sub
forma fractionara sau n procente) numarul de parti din ntreg care i revin, indiferent
daca locuieste sau nu la adresa imobilului.
n cazul cladirilor cu mai multe apartamente se ntocmeste pentru fiecare
cladire lista proprietarilor si a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor ca anexa
la fisa corpului de proprietate. n aceasta lista se nscriu toti proprietarii grupati pe
intrari, astfel: numarul cadastral al corpului de proprietate, numarul blocului, numarul
etajului, numarul apartamentului, numele, prenumele proprietarului si codul
numeric personal sau, dupa caz,denumirea persoanei juridice si codul SIRUES,
suprafata totala ocupata, n proprietate exclusiva sau n proprietate comuna, denumirea
actului de proprietate si data emiterii acestuia. n situatia n care n cladirea respectiva
sunt si apartamente aflate n proprietatea privata a statului sau a unitatii administrativ-
teritoriate, se nscrie denumirea persoanei juridice care administreaza fondul locativ de
stat, codul SIRUES si datele de identificare a locatarilor. Lista proprietarilor se
ataseaza la fisa bunului imobil.
La stabilirea dreptului de proprietate asupra corpurilor de proprietate care, potrivit
legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public, se vor respecta prevederile Legii
nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu
modificarile ulterioare. La stabilirea limitelor imobilelor, apartinnd titularilor
cadastrelor de specialitate, se tine seama de prevederile legale privind delimitarea
acestora, specifice fiecarui domeniu de activitate.
1.3.6.3. Identificarea categoriilor de folosinta
Se realizeaza concomitent cu executia lucrarilor de cadastru general, respectiv
cu executarea masuratorilor de teren pentru realizarea ori actualizarea planurilor
cadastrale, sau a culegerii datelor de identificare a proprietarilor, a celor referitoare la
actele de proprietate.
Identificare si consemnarea categoriei de folosinta se fac pentru fiecare parcela
de teren (n extravilan si intravilan), iar datele se nscriu n fisa corpului de proprietate,
avndu-se n vedere semnificatiile simbolurilor (codurilor) categoriilor de folosinta.
Codurile se scriu si pe planurile de amplasament si delimitare a corpului de proprietate.
1.3.7. Executia planurilor de amplasament si delimitare
1.3.7.1. Scopul ntocmirii planurilor:
- nscrierea cu caracter nedefinitiv n cartea funciara a actelor si
faptelor juridice privind terenurile si constructiile situate pe un
teritoriu administrativ, pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrul-
general;
- solutionarea contestatiilor cu privire la corectitudinea si
exactitate; datelor referitoare la un corp de proprietate;
- dupa finalizarea lucrarilor de introducere a cadastrului general
ntr-o unitate administrativ-teritoriala, pentru elaborarea documentatiilor-
topo-cadastrale necesare realizarii proiectelor si studiilor din domeniul
constructiilor, urbanismului si amenajarii teritoriului, solicitate
de administratia publica locala pentru emiterea avizelor, certificatelor
si autorizatiilor legale, precum si pentru solutionarea aspectelor legate
de constituirea sau reconstituirea proprietatilor.
1.3.7.2. Continutul documentatiei
Documentatia privind ntocmirea planurilor cadastrale de amplasament si
delimitare a corpurilor de proprietate cuprinde:
- memoriul tehnic justificativ;
- planul de ncadrare n zona, ntocmit la o scara convenabila, de regula 1:
2 000 -1:10 000;
- planul de amplasament propriu-zis;
- inventarul cu coordonatele punctelor vechi utilizate la
ridicarea topografica a imobilului, n Sistem Stereografic 1970 sau local;
- inventarul cu coordonatele punctelor de pe conturul
imobilului/corpului de proprietate si a patru puncte de detaliu stabile (borne, picheti
de fier, colturi de cladiri, camine de vizitare, puncte de frngere alemprejmuirilor
n intravilan si stlpi, tarusi de lemn si borne n extravilan), care pot servi la
reconstituirea sistemului de coordonate utilizat la determinarea limitelor de
proprietate;
- descrierile topografice ale punctelor stabile.
1.3.8. Numerotarea cadastrala.
Fiecare corp de proprietate se individualizeaza printr-un numarul cadastral,
care asigura legatura ntre planul cadastral, registrele cadastrale si nregistrarile din
cartea funciara. Numarul cadastral a corpului de proprietate este unul din
identificatorii de legatura logica dintre baza de date grafice si baza de date
alfanumerice n sistem, informatic al cadastrului. Numerotarea cadastrala
ntr-o unitate administrativ-teritoriala se face le nivel de parcela sau corp de
proprietate. n cadrul unui teritoriu administrativ numerotarea cadastrala a
corpurilor de proprietate se face separat pentru intravilan si extravilan.
Codul de identificare n baza de date este "1" pentru extravilan si "2"
pentru intravilan. n situatia n care teritoriul cuprinde mai multe intravilane (de
exemplu, o comuna cu mai multe sate) acestea vor primi coduri de identificare
"3" ,"4", etc. Pentru a usura numerotarea corpurilor de proprietate acestea vor fi,
dupa caz, grupate pe sectoare cadastrale (tarlale sau cvartale).
Corpurile de proprietate se numeroteaza cu cifre arabe de
la 1 la n "ncepnd de la NV spre SE unitatii administrativ-teritoriale, separat
pentru intravilan si extravilan. n cadrul fiecarui corp de proprietate parcelele
componente se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n, urmate de simbolul
categoriei de folosinta, ncepnd cu categoria de folosinta curti-constructii.
Imobilele care reprezinta detalii liniare ca: ape curgatoare, canale,
diguri, cai ferate, drumuri clasate, se numeroteaza separat n cadrul fiecarui
intravilan, respectiv extravilan. Detaliile liniare primesc un singur numar cadastral
pe toata lungimea lor (cu exceptia subtraversarilor) n cadrul fiecarui intravilan si
un singur numar cadastral n extravilan si pe tronsoane create prin intersectia cu
alte detalii liniare, (separat n intravilan si extravilan) respectndu-se
urmatoarea ierarhie:
caile ferate ntretaiate de ape;
drumurile nationale ntretaiate de cai ferate si ape;
drumurile judetene ntretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationale;
drumurile comunale ntretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale
si drumuri judetene;
drumurile de exploatare (comune) ntretaiate de ape, cai ferate, drumuri
nationale, drumuri judetene sau comunale.
Detaliile liniare pot fi grupate ntr-un sector cadastral "0", numerotarea
lor fiind facuta n ordine si n concordanta cu importanta lor. n aceasta situatie,
trebuie ca suma suprafetelor sectoarelor cadastrale la care se adauga suprafata
sectorului "0" sa se nchida pe suprafata intravilanului. Daca nu se procedeaza astfel,
detaliile liniare pot fi tratate ca orice corp de proprietate, acordndu-se mare
atentie nglobarii lor n sectoarele cadastrale si urmarindu-se ca anumite suprafete,
mai ales intersectiile sa nu fie incluse de mai multe ori.
Daca la ncheierea numerotarii se constata omiterea unor imobile, acestea vor
primi numere n continuarea numerotarii n intravilanul, respectiv extravilanul
teritoriului administrativ respectiv.
n cazul proprietatilor izolate care nu au fost incluse la delimitare n
suprafata intravilanelor, corpurile de proprietate se numeroteaza n cadrul
extravilanului. n acelasi fel se procedeaza n cazurile speciale, n care nu s-a
efectuat o delimitare clara ntre intravilan si extravilan (n unele zone de munte).
Parcelele componente ale corpurilor de proprietate cu suprafete mai mici
de 50 m
2
n intravilan si 300 m
2
n extravilan nu se numeroteaza. Suprafata acestora se
ncadreaza n suprafetele si, respectiv, categoriile de folosinta a
parcelelor alaturate aceluiasi corp de proprietate.
n cazurile n care un corp de proprietate sau parti dintr-un corp de
proprietate si schimba proprietarul, fiecare parte va fi numerotata cu numar
cadastral nou, n continuarea ultimului numar atribuit la ultima numerotare
cadastrala. Un numar cadastral vechi nu se va atribui altui corp de proprietate, ci va
ramne nregistrat n baza de date a cadastrului, la istoricul corpului de
proprietate respectiv.
n cazul n care configuratia unui corp de proprietate se modifica prin
comasare, dezmembrare, divizare, alipire, numerele cadastrale ale noilor corpuri
de proprietate ale parcelelor se modifica astfel: numerele cadastrale vechi dispar
si se acorda numere cadastrale noi n continuarea ultimului numar cadastral
acordat pe suprafata unitatii administrativ-teritoriale.
Suprafetele de teren ocupate de proiectiile la sol ale
constructiilor permanente din cadrul parcelelor cu categoria de folosinta curti-
constructii apartinatoare unui corp de proprietate, li se va atribui litera "C" urmata
de un indice ne a 1 la n (ex. CI, C2, C3...).
1.3.9. Numerotarea postala
Adresele corpurilor de proprietate se stabilesc prin atribuirea de numere
postale tuturor proprietatilor limitrofe unei artere de circulatie. Numerotarea se
face cu numere pare pentru corpurile de proprietate situate pe partea dreapta si cu
numere impare pentru cele de pe partea stnga, fata de sensul crescator al
kilometrajului sau prin conventie.
Pe planul cadastral amplasarea numerelor postale se face n interiorul
corpului de proprietate bine delimitat. Numerele se trec pe ct posibil n coltul din
stnga dinspre strada al proprietatii, sau ntr-o pozitie aleasa astfel nct sa se
distinga clar si sa nu ncarce planul. n cazul blocurilor si al constructiilor mari,
numerele postale se nscriu n interiorul contururilor cladirilor, n mijloc sau
mai aproape de intrarea principala situata spre strada careia i apartine adresa
postala.
Numerele se scriu n interiorul unui cerc cu diametrul de 5 mm, cu caractere
bloc filiform nclinat spre dreapta cu naltimea de 3 mm. Orientarea scrierii
numerelor se face astfel nct citirea lor sa se faca avnd planul orientat pe directia
nord.
In Bucuresti, adresa postala este atribuita de catre Primaria municipiului,
Departamentul Patrimoniu Imobiliar, Directia Evidenta Proprietatii, Serviciul
Nomenclatura Urbana n termen de 30 de zile pe baza unei cereri a solicitantului,
care va anexa urmatoarele documente necesare: copia legalizata a actului de
proprietate, planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate avizat de
OCGCMB, planul de ncadrare n zona la scara 1:2000, planul de situatie la scara
1.500, certificatul fiscal, taxa privind situatia juridica, fotocopia actului de
identitate al solicitantului. Se elibereaza un Certificat cu adresa provizorie care va
deveni definitiva dupa intabularea corpului de proprietate n Cartea Funciara.
1.3.10 Registre Cadastrale.
Documentele tehnice principale, care se ntocmesc la nivelul unitati
administrativ-teritoriale, la introducerea cadastrului general sunt:
- registrul cadastral al proprietarilor;
- indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;
- registrul cadastral al parcelelor;
- fisa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si categorii de
folosinta;
- planul cadastral.
Fisele corpurilor de proprietate sunt documentele care contin datele
de intrare n baza de date a cadastrului general. Prin prelucrarea acestor date se obtin
datele de iesire folosite n documentele tehnice finale.
Documentele cadastrale se ntocmesc o singura data pe suport de hrtie, la
ncheiere tuturor lucrarilor de cadastru general ntr-o unitate administrativ-
teritoriala. De regula, registrele cadastrale se ntocmesc n trei exemplare pentru:
Consiliul Local, Cartea Funciara si Oficiul de Cadastru.
1.3.10.1. Registrul cadastral al parcelelor.
Contine situatia tuturor parcelelor componente ale corpurilor de proprietate
din cuprinsul unei unitati administrativ-teritoriale si se ntocmeste separat pentru
intravilan si pentru extravilan. Evidenta din acest registru cuprinde elemente de
identificare definitiva (numarul cadastral al corpului de proprietate, adresa acestuia
sau denumirea locului, codurile pentru grupa de proprietate si grupa de destinatie),
datele despre teren (numarul parcelei, folosinta, suprafata) si constructii
(numarul corpului de cladire, suprafata construita la sol, destinatia), nomenclatura,
sectiunea de plan, numarul partidei cadastrale, unele mentiuni finale si totaluri
dupa fiecare corp de proprietate, iar la sfrsit o recapitulatie totala.
1.3.10.2. I ndexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora.
Scopul principal al indexului alfabetic al proprietarilor este acela de
permite identificarea partidei cadastrale a fiecarui proprietar n registrul cadastral
al proprietarilor. Acesta este documentul care face legatura ntre registrul cadastral
al parcelelor si registrul cadastral al proprietarilor. Numerele de ordine date
proprietarilor n indexul alfabetic, coincid cu numerele partidelor cadastrale ale
acestora din registrul cadastral al proprietarilor. Contine numele sau denumirea
proprietarului, CNP sau codul SIRUES (pentru societati comerciale), domiciliul
sau sediu proprietarului, numarul partidei cadastrale, codul grupei de proprietate,
pozitia si pagina din "Registrul cadastral al proprietarilor" si o coloana cu mentiuni.
1.3.10.3. Registrul cadastral al proprietarilor
Contine partidele cadastrale ale fiecarui proprietar, n care sunt nscrise
toate suprafetele de teren ale parcelelor componente ale corpurilor de proprietate,
att n intravilan, ct si n extravilan. Elementele pe care le contine sunt acelea cele
din indexul alfabetic al proprietarilor, datele despre terenuri si constructii sunt cele
din fisa corpului de proprietate, urmeaza codurile pentru intravilan-extravilan,
sectiunea de plan si mentiunile.
1.3.10.4. Registrul corpurilor de proprietate
Corpul de proprietate este format din una sau mai multe parcele - ai care
apartin aceluiasi proprietar. mpreuna cu registrul cadastral al proprietarilor
furnizeaza datele pentru ntocmirea cartilor funciare. Elementele
caracteristic corpului de proprietate se folosesc pentru a completa coala cartilor
funciare.
1.3.11. Planul Cadastral
1.3.11.1. Generalitati:
Este un plan tematic al carui continut este format din elemente specifice
cadastrului. Se ntocmeste pe unitati administrativ teritoriale comunale sau
orasenesti (municipale) si pe intravilane n 2 culori (negru pentru planimetrie si
albastru pentru hidrografie). Pe un plan cadastral pot exista si curbe de nivel
reprezentate cu sepia. Pentru o mai buna vizualizare planurile ntocmite sub forma
digitala pot fi reprezentate pe hrtie la plotter cu diverse culori conform organizarii
pe stasuri. Conceptul de baza la realizarea planului cadastral este forma digitala
sau numerica.
Spre deosebire de planul topografic de baza, care contine
reprezentarea tuturor detaliilor din teren, inclusiv a reliefului, utiliznd semne
conventionale n functie de scara la care va fi redactat sub forma analogica, un plan
cadastral contine numai contururi poligonale nchise, care sunt fie unitati
administrative, fie unitatiteritoriale cadastrale (parcele, corpuri de proprietate,
detalii liniare, sectoare cadastrale, intravilan, extravilan), la care se adauga
numerotarea cadastrala ; acestora. Prin urmare, orice linie trasata pe un plan ntocmit
pentru cadastrul general separa n esenta proprietati pentru care culegem date
specifice si pe care le gestionam prin intermediul registrelor.
Planurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale de baza se obtin
prin extragerea datelor din bazele de date grafice si textuale si prin desenarea la
plotter.
Baza de date grafice.
Baza de date grafice se realizeaza n format digital, cu obligativitatea
nregistrarii tuturor entitatilor definite n norme de introducere a cadastrului
general.
Baza de date textuale.
Pentru realizarea bazei de date textuale se folosesc informatiile extrase
din urmatoarele surse de date:
documentatiile tehnice ntocmite pentru atribuirea numerelor
cadastrale provizorii;
titlurile de proprietate eliberate conform legilor proprietatii;
documentatiile executate conform Hotarrii Guvernului nr. 834/199: cu
modificarile ulterioare, si avizate tehnic;
datele culese pe teren si nscrise n fisa corpului de proprietate; Atributele care
se ataseaza entitatilor grafice se ncarca ntr-o baza de date care trebuie sa
asigure continutul registrelor cadastrale.
Datele se stocheaza la nivelul unitatii administrativ-teritoriale.
1.3.11.2. Planul cadastral de baza: se ntocmeste n scopul reprezentari n
plan a datelor rezultate la introducerea sau ntretinerea cadastrului general pentru o
anumita U.A.T si cuprinde elementele cadastrului general de detaliu.
Scara uzuala la care se ntocmeste planul cadastral de baza sub forma
analogica:
- n extravilan:
o 1:5 000 n zonele de ses
o 1:2 000 n zonele de deal
- n intravilan :
- 1:2 000
o 1:1 000 n functie de densitatea detaliilor.
o 1: 500
- n zonele montane 1:5 000 sau 1:10 000 sau dupa caz la scari si mai mici.
Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la scarile
mentionate anterior se ntocmesc n sistem de proiectie Stereografica 1970 cu
nomenclatura oficiala din Romnia.
Elemente de continut obligatoriu:
punctele retelei geodezice de ndesire si de ridicare;
limitele si punctele de hotar cu un numar de ordine pentru hotarul U.A.T si
pentru intravilanele componente;
limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate;
categoriile de folosita ale parcelelor;
limitele si numarul cadastral ale constructiilor cu caracter permanent.
caile ferate;
apele curgatoare cu sensul lor de curgere;
apele statatoare, constructiile hidrotehnice;
denumirea localitatilor, apelor, principalelor forme de relief, padurilor,
drumurilor si strazilor ale obiectivelor industriale, social culturale etc.
numerele postale ale imobilelor din intravilan;
codul SIRUTA al autoritatii administrativ teritoriale;
scara de reprezentare;
sistemul de proiectie;
anul de ntocmire, schema de dispunere si ncadrare a foilor componente la
nivelul trapezelor din nomenclatura sistemului de proiectie;
semnele conventionale, regulile de scriere stabilite pentru elementele de
toponimie care se reprezinta pe planul cadastral de baza si de ansamblu sunt
cele prevazute in atlasul de semne conventionale.
Semnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera stabilite
pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de
baza si de ansamblu sunt cele prevazute n "Atlasul de semne conventionale pentru
planurile topografice la scarile 1:5000,1:2000, 1:1000 si 1:500 " - editia 1978.
1.3.11.3. Planul cadastral de ansamblu:
Se obtine prin generalizarea planului cadastral de baza si contine
reprezentarea grafica a ntregi suprafete a U.A.T . ntocmirea acestui plan sub
forma analogica se face n functie de marimea unitatii administrativ teritoriale si de
forma acestuia la scara standard convenabila de regula la 1: 10 000, 1: 25 000 sau
1:50 000
Elemente de continut obligatoriu sunt:
- denumirea unitatii administrativ-teritoriale;
- padurile si terenurile cu vegetatie forestiera;
- reteaua de sosele, drumuri, strazi, ulite si cai ferate;
- reteaua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (apele
curgatoare,
statatoare,canale deschise, baraje, diguri);
- punctele care marcheaza hotarele administrative;
- limitele si denumirea intravilanelor;
- elementele de toponimie;
- punctele din reteaua geodezica;
- nordul geografic;
- scara planului.
Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se ntocmeste
(n extracadru, n partea din stnga - jos) schema cu dispunerea foilor
componente.
1.3.11.4. Metode de ntocmire a planurilor cadastrale


Teritoriul Romniei trebuie reprezentat sub forma digitala, mai precis
trebuie obtinut planul topografic de baza, astfel nct sa serveasca nevoilor ct mai
multor utilizatori. Planul cadastral este un produs derivat, mai simplu, cu
anumite detalii care se inventariaza dar, care trebuie sa faca legatura cu anumite
caracteristicidescriptive.
Indiferent de modul de obtinere, planurile trebuie sa fie unitare,
omogene din punct de vedere al continutului, sa se bazeze pe o retea geodezica
moderna (realizata prin tehnologie GPS, determinata si ncadrata n reteaua
europeana de referinta), iar costurile pentru obtinerea lor sa fie ct mai reduse,
timpul de realizare ct mai scurt si forma digitala sa permita nregistrarea,
depozitarea si prelucrarea pe calculator.
Metodele de ntocmire a planurilor cadastrale se pot grupa n doua
categorii: metode directe, simetode indirecte.
Din categoria metodelor directe fac parte:
- ntocmirea planurilor cadastrale prin metode numerice de ridicare
(metode clasice)
o metoda drumuirii;
o metoda radierii;
o metoda absciselor si ordonatelor;
- ntocmirea planurilor cadastrale prin metode fotogrammetrice de
ridicare;
- ntocmirea planurilor cadastrale prin metode combinate topo-
fotogrammetrice;
Din categoria metodelor indirecte fac parte:
- ntocmirea planurilor cadastrale prin derivare din planul topografic de
baza;
- ntocmirea planurilor cadastrale prin reambularea planurilor
topografice si cadastrale vechi.
Alegerea metodei de ntocmire a planurilor cadastrale se face n functie de
baza topograficaexistenta n zona, de volumul, calitatea si actualitatea
informatiilor continute de baza topografica, de existenta punctelor retelei de sprijin
din zona, de dotarea cu aparatura de specialitate a executantului lucrarilor, de scara
la care sentocmesc planurile, etc.
1.3.11.5. Planul cadastral digital (numeric)
Planul numeric este constituit integral din informati alfa numerice clasate
n fisiere capabile sa furnizeze automat expresia partiala sau totala a spatiului la
o scara arbitrara.
Obtinerea pe cale automata a planurilor cadastrale presupune utilizarea n
format digital a elementelor continute de acestea.
El este constituit integral din elemente determinate prin coordonate, astfel
nct expresia partiala sautotala a spatiului sa fiefurnizata automat , la o scara
arbitrara.


Trecerea la planul numeric se poate face fie prin informatizarea
planurilor grafice existente, fie prin ntocmirea lor directa. n general, ridicarile
clasice la scara mare au ca rezultat calculele de coordonate n vederea definirii
configuratiei parcelelor, a corpurilor de proprietate si ntocmirea n final a
documentelor definitive, respectiv a planurilor grafice.
Planul numeric contine elemente ale terenului (parcele, constructii,
puncte caracteristice diverse) definite prin coordonatele lor. Datele care intereseaza
n mod frecvent (suprafete, distante) sunt calculate din aceste coordonate.
Avantajele oferite de planurile numerice
- planul numeric prezinta independenta fata de scara si de preciza grafica ce
caracterizeaza un plan cadastral obisnuit; n cazul n care elementele culese din teren
s-au ales de asa natura nct st corespunda unei reprezentari la scara cea mai mare
ce se va utiliza, toate celelalte reprezentari se pot obtine din aceasta;
- datele stocate pentru planul digital sunt sigure si pot fi usor
conservate ntimp, urmnd a fi apelate pentru consultare sau pentru a se
efectua reprezentarea lor grafica ori de cte ori dorim acest lucru;
- utilizatorul poate face o selectie n functie de tematica
interesanta din punctul lui de vedere nainte de a exploata planul
numeric.
Exista urmatoarele moduri de culegere si prelucrare a datelor
cadastral pentru obtinerea planului numeric: culegerea si prelucrarea datelor
utiliznd tehnica GPS, cu ajutorul statiilor totale, pe cale fotogrammetrica si
prin vectorizare.
1.4. PARTEA J URIDIC A CADASTRULUI
1.4.1 Generalitati.
Partea juridica a cadastrului se refera la operatiile care se efectueaza
pentru identificarea proprietarilor, nscrierea lor n documentatia cadastrului,
precum si n cartea funciara, n vederea realizarii publicitatii imobiliare, n baza
drepturilor si actelor juridice pe care acestia le detin.
n Romnia exista doua tipuri de proprietate:
- privata (tine de domeniul privat);
- comuna (tine de domeniul public).
Domeniu/ public apartine statului si comunitatilor si cuprinde toate bunurile
imobile destinate folosirii publice si serviciilor publice (cai de comunicatii, ape,
domenii militare, porturi, aeroporturi, parcuri, gradini publice, paduri, etc).
Domeniul privat poate fi:
- al statului (bunuri imobile ale ministerelor, scoli, spitale, terenuri
miniere, etc);
- al colectivitatilor (bunurile primariilor, consiliilor judetene);
- individual.
n documentatia cadastrala, datele referitoare la situatia juridica a unui corp
de proprietate se trec n urma declaratiei detinatorului (cadastru declarativ). Datele
din registrele cadastrale nu consfintesc o situatie dedrept, aceasta urmnd a fi
stabilita numai dupa verificarea documentelor juridice.
1.4.2 Publicitate imobiliara
Publicitatea imobiliara se defineste ca un sistem de nregistrare a corpurilor
de proprietate ntr-un registru organizat de administratia cadastral-juridica pentru
cunoasterea drepturilor reale ale unei persoane n vederea asigurarii opozabilitatii
fata de terti.
Publicitatea imobiliara cuprinde un ansamblu de tehnici juridice
menite tina evidenta bunurilor imobile si sa dea siguranta actelor juridice prin
care constituie, transmit si modifica sau se sting drepturile reale imobiliare.
Aceasta trebuie sa raspunda urmatoarelor obiective importante:
- sa apere drepturile imobiliare ale celor nscrisi n registrele publice;
- sa confere transmisiunilor imobiliare o ct mai mare certitudine, aducnd
la cunostinta tuturor situatia juridica a bunurilor imobile aflate n sectorul civil;
- sa dea siguranta circulatiei creditului garantnd nscrierea ipoteci n
registrele publice;
- sa permita organelor statului exercitarea unui control
eficient asupra schimbarilor ce se produc n situatia materiala a imobilelor,
conform normele de sistematizare, si n situatia juridica a acestora;
n tara noastra au functionat doua sisteme principale de publicitate
imobiliara:
- sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si
inscriptiuni denumit si sistemul publicitatii personale (n vechiul Regat);
- sistemul cartilor funciare, denumit si sistemul publicitatii reale
(n Transilvania,Banat si Bucovina).
Rolul publicitatii imobiliare
Publicitatea imobiliara are un dublu rol: pe de o parte, confirma
existenta drepturilor reale imobiliare si, pe de alta parte, ofera date certe privind
situatia juridica a imobilelor. Aceasta raspunde nevoii de certitudine si de
corectitudine cu privire la situatia juridica a unor imobile n cazul transmiterii lor,
evitnd greutatile rezultate din nstrainarile succesive sau din cele efectuate
cu necunoasterea unor dezmembraminte ale dreptului de proprietate cu privire la
aceste imobile, precum si a ipotecilor sau privilegiilor cu care pot fi grevate.
Cartea funciara este un ansamblu de documente care descriu bunurile
imobile si determina situatia lor juridica. In conformitate cu "Legea Cadastrului si
Publicitatii Imobiliare nr.7/1996", modificata si completata prin "Legea
nr. 247/2025" publicitatea imobiliara consta n nscrierea n cartea funciara a
actelor si faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeasi localitate. Aceasta se
efectueaza de catre Oficiile de Cadastru si Publicam Imobiliara pentru imobilele
situate n raza de activitate a acestora.
1.5. SISTEME INFORMAIONALE SPECIFICE CADSTRULUI
I MOBI LI AR.
1.5.1 Cadastrul Imobiliar. In conformitate cu art. 4 di n Legea nr.
7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara: ministerele, alte institutii
centrale de stat, regiile autonome si alte persoane juridice organizeaza cadastrul
de specialitate care este propriu obiectului sau de activitate. In acelasi articol din
legea mentionata se mai precizeaza:
Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere
sistematica a bunurilor imobile sub aspect tehnic si economic, cu respectarea-
normelor tehnice elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodezic si
Cartografie si a datelor de baza din cadastrul general privind suprafata, categoria
de folosinta si proprietarul, de unde rezulta ca lucrarile cadastrului imobiliar
contin elemente de baza ale cadastrului general.
Lucrarile tehnice de cadastru constau n:
marcarea pe teren, prin borne, a limitei intravilanului localitatilor;
pentru terenurile ocupate de constructii, curti, precum si pentru terenurile cu
alte destinatii, situate n intravilan, se vor specifica pe baza datelor
furnizate de cadastrul de specialitate, categoriile de folosinta a terenurilor,
ncadrarea acestora pe zone n cadrul localitatii, respectiv pe clase de
calitate;
delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale comunelor, oraselor si
municipiilor, precum si limitele intravilanelor localitatilor.
Delimitarea se face potrivit legii, de catre comisia stabilita n acest scop
numita prin ordinul prefectului. Din comisie vor face parte primarul, secretarul
consiliului local, delegatul oficiului judetean de cadastru, geodezie si cartografie
si, dupa caz, delegatul directiei generale de amenajarea teritoriului si urbanism.
Actualizarea cadastrelor de specialitate prevazute de lege se face conform
specificului fiecarui domeniu n parte.
1.5.2. Scopul lucrarilor de cadastru imobiliar
Constituirea bazelor de date pentru cadastrul imobiliar si gestiunea localitatilor.
Culegerea unor date si informatii privind actualizarea datelor tehnice, economice
si juridice preluate din cadastrul general si completarea lor n ceea ce priveste:
- delimitarea teritoriului ce urmeaza a fi cadastrat si marcarea limitei
intravilanului
localitatilor;
- actualizarea sau ntocmirea planului topografic sau cadastral care va
constitui suportul de baza al lucrarilor de cadastru;
- identificarea proprietarilor de terenuri si ai corpurilor de cladiri;
- completarea datelor continute n "Fisa bunului imobil" cu:
- caracteristicile functionale ale cladirilor;
- existenta dotarilor edilitare la nivel de parcela;
- existenta dotarilor edilitare si tipul lor n interiorul
corpului - alte solicitari ale beneficiarului care necesita lucrari de teren sau
nscrieri de date declarative.
Culegerea unor date si informatii de detaliu privind caracteristicile
constructive ale cladirilor si, la cerere, elementele suplimentare privind
caracteristicile geotehnice ale terenului, n scopul evaluarii pe criterii tehnice a
terenurilor si cladirilor, precum si furnizarea unor informatii necesare stabilirii
pretului minim de concesionare al terenurilor n conformitate cu prevederile
legale.
1.5.4 Corelarea lucrarilor cadastrului imobiliar cu cele ale cadastrului
general si ale celorlalte cadastre de specialitate
Datele si informatiile culese n lucrarile de cadastru imobiliar au caracter tehnic,
economic si juridic, si utilizeaza ca elemente de baza datele cadastrului general
privind parcela, constructia si proprietarul (respectivsuprafata, categoria de
folosinta si proprietarul).
Se ntelege ca datele si informatiile privind suprafata, categoria de folosinta si
propietarul unei parcele sunt cele existente n cadastrul general de unde trebuie
preluate si mentinute ca atare.
Daca cu ocazia lucrarilor care se efectueaza pentru cadastrul imobiliar, se
constata ca datele preluate din cadastrul general referitoare la suprafata, categorie
de folosinta sau proprietar nu sunt actuale sau sunt eronate, ele necorespunznd
realitatii din teren, acestea trebuie aduse la cunostinta oficiului judetean de
cadastru, geodezie si cartografie care va hotar conform instructiunilor proprii,
datele si informatiile definitive care se nregistreaza n cadastrul imobiliar sau vor
corecta n mod corespunzator aceste date n cadastrul general.
In aceasta situatie, datele si informatiile obtinute n urma lucrarilor de teren
se vor nscrie n cadastrul imobiliar, nsa cu caracter nedefinitiv, considerndu-se
pentru aceasta zona cadastrul general nedefinitivat.
Datele privind cadastrul imobiliar trebuie sa reflecte situatia fondului
construit existent n limitele intravilanului localitatii.
1.5.4. Definirea continutului de informatii specifice cadastrului imobiliar
Sectorul cadastral - reprezinta unitatea de suprafata limitata de elemente
liniare stabile (sosele, strazi, ape, canale, cai ferate etc.) n interiorul caruia se pot
situa unul sau mai multe imobile.
Corpul de cladire - parte componenta a unei cladiri delimitata dupa
urmatoarele criterii sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatade si
materialele de constructie a peretilor exteriori;
In conformitate cu prevederile STAS 4908/79, se ncadreaza, trateaza si
numeroteaza cu denumirea "CORP", cladirile de locuit, dependintele (bucatarii,
spalatorii, garaje, depozite, ateliere, birouri, etc), cu naltimea la cornisa de minim
2,30m, avnd fundatii si pereti de grosime normala, plansee, usi si ferestre de
dimensiuni normale, pardoseli, acoperisuri, etc.
Constructii anexa - sunt cele realizate din caramida, paianta, chirpici, brne
sau alte materiale rezultate din recuperari, cu pereti subtiri, naltimea la cornisa si
ncaperi sub 2m, acoperis simplu (de regula din carton asfaltat), finisaje de slaba
calitate, etc.
In categoria '"Constructii ,,anexe" se pot ncadra:
- magazii, grajduri, bucatarii de vara, latrine, garaje improvizate,
pivnite situate n curte, constructii din caramida cu sarpante din
lemn si nvelitoare din carton asfaltat;
- magazii, grajduri, garaje cu pereti din lemn sau schelet de
rezistenta din lemn cu umplutura de pamnt;
- soproane din scndura sau alte materiale;
- patule cu pereti din sipci sau din nuiele;
- marchizele din scnduri sau tabla (se asimileaza cu magaziile), etc.
Pentru evitarea confuziilor de interpretare n descrierea caracteristicilor
constructive ale unei cladiri, se fac unele precizari privind compartimentarile
cladirilor, pe verticala:
Nivel (palier) - este spatiul dintr-o cladire cuprins ntre doua plansee
succesive. Se considera nivel: subsolul, parterul, mezaninul, fiecare etaj si
mansarda.
Subsol - este nivelul care are peste jumatate din naltimea libera a
ncaperilor, sub nivelul terenului. naltimea subsolului de la pardoseala pna la
elementele proeminente ale tavanului (grinzi, conducte), este de minimum l,80m .
Subsolul poate fi locuibil, amenajat cu instalatii (centrale termice) compartimentat
n boxe, subsol tehnic, spalatorii, ateliere, etc.
Demisol - este nivelul care are cel mult jumatate din naltimea libera a
ncaperilor sub nivelul terenului. naltimea demisolului de la pardoseala pna la
elementele proeminente ale tavanului (conducte, grinzi), este de minimum 1.80m.
De obicei subsolul si demisolul se gasesc sub ntreaga cladire sau sub cea mai
marc parte a cladirii.
Parter - este nivelul al carui planseu inferior se gaseste la nivelul solului,
sau cu putin deasupra acestuia (0,8-1,0 m); uneori parterul este situat la naltime
mai mare fata de sol (1,5-l,8m).
Etaj - este orice nivel avnd n general aceeasi distributie n plan, cuprins
ntre parter si mansarda , pod sau terasa, cu naltimea libera de minimum 1,8 m;
Mezanin - este nivelul intercalat ntre parter si primul etaj, care se
deosebeste de celelalte etaje fie prin naltimea libera mai mica, fie prin lipsa
balcoanelor sau a altor iesinduri, ori prin destinatie (spatiu accesoriu pentru
magazinele de la parter, depozite de marfuri, ateliere, birouri, etc. Mezaninul se
considera etaj.
Mansarda - este nivelul construit n gabaritul acoperisului (sub nvelitoarea
acestuia). Mansarda primeste lumina prin goluri numite lucarne. Are o parte din
plafon orizontal, iar alta nclinata, urmnd panta acoperisului. Serveste pentru
locuit (camere de serviciu), ca dependinta, sau pentru exercitarea unor activitati de
lunga durata (spalatorie, uscatorie, ateliere, etc). In general naltimea libera este
mai mica, dar nu sub 1.80 m.
Pivnita (beciul) - este construita din una sau mai multe ncaperi situate sub
cota zero a cladirii (pardoseala parterului), destinata pastrarii unor materiale (lemn,
carbuni, etc), sau a unor produse alimentare. De obicei, pivnita nu este construita
sub toata ntinderea cladirii, arc pamnt pe jos si intrare din curte, sau prin
deschideri improvizate (chepenguri).
Starea tehnica de ntretinere a unei constructii poate fi: foarte buna, buna,
mediocra (satisfacatoare), rea, insalubra, ruina.
Criteriile pentru aprecierea starii tehnice a unei cladiri sunt:
Stare foarte buna - pentru cladirile realizate din materiale durabile
(caramida, beton armat, sau metal) realizate n ultimii 20 ani, cu finisaje si
instalatii complete; nu necesita reparatii curente sau capitale la principalele
elemente constructive.
Stare buna - pentru cladirile realizate din materiale durabile, cu planseu din
beton armat sau lemn, finisaje si instalatii complete, fara deteriorari ale structurii,
necesitnd unele lucrari de mbunatatire curenta n proportie de 10% (din valoarea
acesteia). In aceasta categorie se pol ncadra unele cladiri cu planseu din beton
armat cu o vechime cuprinsa ntre 20-50 ani, precum si cele cu planseu din lemn
indiferent de vechime.
Stare mediocru (satisfacatoare) - pentru cladirile realizate din materiale
durabile, cu instalatii incomplete, care prezinta nceputuri de deteriorari la
structura si finisaje, cu vechime de exploatare de peste 50 ani, precum si celelalte
cladiri cu finisaje ngrijite, instalatii partiale, cu aspect bun, din paianta, sau cu
plansee din lemn si vechime mai mare de 20 ani. Constructia
necesita lucrari de ntretinere, reparatii curente si reparatii capitale la elementele
constructive n proportie de 10-30% (din valoarea acesteia).
Stare rea - pentru cladiri realizate din materiale durabile sau nu, avnd
deteriorari importante la structura si finisaje, fundatii si ziduri fisurate sau crapate,
nclinate, tencuieli desprinse, plansee crapate sau ncovoiate. Constructia necesita
lucrari de reparatii capitale n proportie de 30-50% (din valoarea acesteia).
Stare insalubra - pentru cladirile care nu mai corespund folosintei ca
urmare a degradarilor si care prezinta pericol pentru viata si sanatatea celor care o
folosesc.
Stare de ruina - pentru cladirile a caror stare de degradare impune
demolarea lor.
Anul construirii se stabileste prin una din urmatoarele cai: autorizatia de
constructie actul de proprietate, certificatul de la circumscriptia financiara cu anul
impunerii, marturia scrisa a proprietarului, marturii verbale ale chiriasilor si
vecinilor. Anul construirii se socoteste de la data cnd cladirea are realizata
fundatia, peretii si acoperisul. Pentru corpurile de cladire n care anumite ncaperi
au fost realizate la date diferite se va mentiona anul construirii si starea acestora pe
portiuni sau ncaperi.
Structura de rezistenta se stabileste prin indici de cartare astfel:
A - este indicele cu care se noteaza cladirile cu cadru si plansee din
beton armat, sau cu schelet metalic;
B - este indicele cu care se noteaza cladirile din caramida sau din piatra
(zidarie) si cu plansee din lemn;
C - este indicele cu care se noteaza cladirile din lemn stabile;
D - este indicele cu care se noteaza cladirile din piatra pamnt, chirpici,
paianta.
Constructiile anexa stabile din interiorul bunurilor imobile, izolate sau lipite
de cladirile de locuit care nu servesc drept locuinta, se indica astfel:
m - magazie (din caramida, paianta sau tabla, cu fundatie din beton);
gj - garaj (din zidarie de caramida sau piatra);
gr - grajd (din zidarie de caramida sau piatra);
w - closet (din zidarie de caramida sau piatra);
1.5.5. Date si informatii specifice cadastrului imobiliar:
Documentul de baza 'Fisa bunului imobil" se va realiza prin culegerea
datelor si informatiilor specifice cadastrului imobiliar, corelate cu datele provenite
din cadastrul general, respectnd codificarea si precizarea ca datele constructive
despre corpul de cladire se refera la:
- identificarea corpului de cladire;
- identificarea proprietarului/detinatorului corpului de cladire;
- suprafata construita si suprafata construita desfasurata;
- informatii privind echiparea edilitara;
- date constructive despre cladiri si anexe:
- Destinatie - destinatia initiala a imobilului se consemneaza numai
daca difera de folosinta actuala predominanta si daca poate fi cunoscuta;
- Folosinta - folosinta actuala predominanta se stabileste estimativ, n
functie de ponderea n suprafata desfasurata a corpului de cladire a fiecarui tip de
folosinta (la suprafete egale se opteaza pentru una din folosinte, de obicei cea
superioara calitativ) la data cartarii;
- Numar de nivele - regimul de naltime se stabileste pentru cladirile
cu mai multe nivele si se noteaza cu cifre (cu exceptia subsolului), scrise ca
exponent al indicelui de cartare (n toate cazurile simbolurile A, B, C si D
reprezinta implicit parterul). Exemplu: o cladire de categoria A cu 5 nivele va fi
notata A
4
.
- Numar de subsoluri - numarul de subsoluri se consemneaza daca nu
au destinatie tehnica (dotari cu instalatii care deservesc cladirea), si daca sunt
locuibile. Se delimiteaza pe plan prin masuratori si se noteaza cu litera "s" nscrisa
ca indice al indicelui de cartare. Daca cladirea dispune de doua sau mai multe
subsoluri, ele se vor evidentia prin indicii ,,2s" sau "ns" Se face precizarea ca
demisolul se asimileaza cu subsolul. Exemplu: A
4
2s

- Fundatia - se consemneaza n toate cazurile astfel: beton (B), piloti
(P), radier (R), lemn (L) altele (A).
- Peretii - peretii constructiei se vor indica n fisa bunului imobil
astfel: cadre din beton armat (CP), diafragma mixta (D), lemn (L), paianta si
chirpici (P), panouri mari (PM), zidarie portanta (ZP), altele (A).
-Acoperisul - nvelitoarea sau acoperisul poate fi din tigla (J), sindrila
(SD), tabla (TB), bituminoase (B), azbociment (AZ), altele (A);
-Tipul de proprietate - se stabileste n raport cu titularul dreptului
de proprietate pe baza documentului/ nscrisului pe care acesta l poseda, pentru
fiecare corp de cladire n parte.
Datele cu privire la proprietar se refera la:
- categoria proprietatii;
- modul de detinere;
- numele proprietarului;
- adresa;
- codul persoanei, extras din actele de identitate (daca exista
consemnat),
- cota parte indiviza, etc.