Geriatrie Kineteterapie cursuri REZUMAT

I
1. Scurt istoric despre mitul vietii . Aspecte demograice.
II
!. "enomenul im#atranirii
III
$. Importanta si activitatea de diri%are a organismului de catre S.&. (sistemul
nervos)
I'
(. )#e*itatea
+. A.V.C. (accident vascular cerebral)
,. Apneea de somn
-. Osteoartrita
.. Cancerul
'
/. Evaluarea varsnicului
1 Din istoria omenirii se poate constata ca durata medie de viata a crescut in raport cu
cresterea culturala. S-s descifrat de catre savantii englezi ca in trecut durata medie de
viata era de aproimativ !! de ani. Acelasi rezultat a fost si la studierea mumiilor
egiptene.
"n #omania 1$%& media era de %' ani ( apoi in 1$)% media era de )) ani.
"n present media este de )& la femei si )* la barbate
Cercetatorii au incercat sa gaseasca varsta maima de viata( iar ma+oritatea studii
lor au rezultat la 1!, - 1,' ani.
.a /imisoara in 1*!0 s-a nascut un om care a trait 1&, de ani iar fiul acestuia
avea $, de ani. "n #omania la 1$$1 1'.*1 din populatia avea peste ), de ani.
Durata de viata nu este aceeasi la ambele see ( femeile au o putere mai mare de
adaptarea la solicitarile vietii
! "mbatranirea este un process natural care poate fi controlat. 2arerea specialistilor
este ca batranetea nu este o boala sau o disfunctie( dar ea adduce modificari importante in
viata individului. Deficientele functionale intalnite la batrani sunt in general bolile
cornice.
Se stie ca asistenta medicala nu reuseste decat partial sa acopere nevoiele decorectare
a acestor pacienti datorita faptului ca batranii se adapteaza foarte greu oricarui deficit
functional
"deal ar fi ca varsta biologica sa fie cu cea cronologica ( situatie in care imbatranirea
este naturala. Clasificarea dupa dupa O3S 4
- varsta medie 0,-,$ ani
- varsnici )'-*0 ani
- batrani *,- &$ ani
- longetivi peste &$ de ani
#itmul de imbatranire depinde de 4
- factorii genetici
- factorii de mediu
- factorii culturali
- factorii patologici
- mediul toic
%. Celulele nevrotice pot functiona normal atunci cand este asigurata cantitatea
necesara de O! si glcogen. Creierul in cantitate de !1 din greutatea corpului are
nevoie de !' 1 din cantitatea de oigen inspirit. Acesta consuma 0(* gr56 ( )' 1 din
totalul de glicocen pe care il fabrica ficatul. Sanatatea creierului depinde in mare
masura de conditia mediului. "ntr-o ambianta normala informatiile vin rand pe rand la
creier ( avand timp sa le receptioneze( analizeze si sa le retransmita fara a fi solicitat(
stare normal aces e reflecta prin ec6ilibru functional si sanatate buna. Atunci cand
sarcinile impuse de S7C (sistemul nervos central) depasesc limita de actionare a
celulelor nervoase centri subcorticali scapa de sub controlul scoartei aparand
dezec6ilibrul in activitatea ei . Cand aceasta solutii care surmeneaza treptat celulele
nervoase persista ( celulele nervoase nu se pot reface ( apar tulburari grave in
activitatea organelor si imbatranirea lor prematura.
Sarcinile crescute ( nevoile de zi cu zi ( la care trebuie sa faca fata duc la
suprasolicitare.
Stresul ( omului modern care din dorinta de a depasi conditia uita de odi6na si se
supune unor factori ce-l depasesc fizic si psi6ic . Suprasolicitarile repetate duc la
oboseala inevitabila a S.7. cunoscute ca si nevrozele astenice.
Ideei principale 4 Organismul uman functioneaza armonios numai datorita S.7.C. 8
Starea organismului depinde de starea scoartei ( cand activitatea ei apar conditii
nefavorabile apar boli .
0. 9istenta unei greutati mai mare sau cu mult mai mare decat cea considerata
normala raportata la varsta si se se defineste ca o#e*itate
.a persoanele adulte procentul de tesut adipos este de 1&-!%1 . Determinarea "3C
(indicele de masa corporala ) are la baza formula legata de greutate si talie. "3C e
mai relevant pentru aprecierea tesutului adipos decat alte tabele sau urmarirea
cantarului. Daca raportul dintre talie si greutate (/5:) se incadreaza intre 1$-!, atunci
starea de sanatate este buna ( !,-%' supreponderabilitate ( peste %' obezitate .
/;&&(<) ( /;1'! (=) -> sunt barierele maime.
/esutul adipos ecesiv in zona abdominala duce la diabet ( unele tipuri decancer (
A.V.C. ( accident vascular cerebral)
Cauzele pot fi cu c6aracter ereditar ( regimul alimentar si lispa activitatii fizice
Supraponderalii sunt mai putin active decat persoanele cu greutate normala fapt
reflectat in activitatea cotidiana. Astfel sedentarismul poate fi o cauza o obezitatii.
?na dintre cele mai grave afectiuni a obezitatii este @/A (6ipertensiune arteriala) .
2ersoanele cu "3C mai mare de%' prezinta un risc dublu de a fi @/ decat persoanele
cu "3C intre 1$-!,. @/ netratata poate afecta mai multe organe si tesuturi 4 artere (
creier ( rinic6i ( oc6i.
,. Cresterea in greutate si cu alti factori de risc reprezinta una din cauzele A.V.C. ( "n
functie de manifestare s-au definit doua tipuri de AVC-uri4
"sc6emic - cand un vas de sange ce iriga creierul este obturat( intrerupandu-se
astfel alimentarea cu oigen a celulelor nervoase din zona cerebrala respectiva.
@emoragic - cand un vas de sange se sparge( provocand 6emoragie cerebrala.
). Apneea de somn - o oprire temporala a respiratiei . Apneea obstructiva se intalneste
des la persoanele cu "3C > %' . DacA Bntr-un interval de o orA pacientul are cel puCin
zece Bntreruperi ale respiraCiei( fiecare cu durata de minimum 1' secunde fiecare(
cantitatea de oigen care a+unge la creier este insuficientA. Dn aceastA situaCie(
concentraCia de bioid de carbon din sEnge creFte Fi apar variaCii ale ritmului cardiac.
2acienCii care suferA de apnee Bn somn se simt adesea etrem de obosiCi Fi somnolenCi Bn
timpul zilei iar capacitatea lor de concentrare Fi performanCa diurnA suferA drastic.
*. Osteoartrita este rezultatul unor modificari c6imice de la nivelul cartila+ului care fac
ca el sa se distruga intr-un ritm mai rapid decat este produs. Studiile arata faptul ca
scaderea in greutate poate diminua simptomele osteoartritei genunc6iului sau
probabilitatea de a dezvolta aceste simptome.
&. Cancerul - una din cele mai frecvente maladii ale secolului se asociaza cu obezitatea .
?nele tipuri de cancer se presupune ca ar fi in coreleare cu greutatea sau cu alimentatia
6ipercalorica si bazata pe grasimi . 2este *, de ani greutatea marea mareste riscul de
deces. 2t tineri riscul decesului este proportional cu cresterea "3C
$ Evaluarea varsnicului 0 1einitie 9valuarea 4 3etoda a medicinei recuperatorii in
care se analizeaza anumiti parametric fizici ( sociali si profesionali ca sa-i confere
pacientului un grad cat mai mare de autonomie.
2rincipii generale ale medicinei geriatrice
- "naintarea in varsta e caracterizata prin diminuarea treptata a rezervelor
6omeostatice adaptivesi compensatorii la nivelul fiecarui organism
- Aceasta incepe sa se instaleze dupa %' ani variabil pentru fiecare individ
- "n absenta bolii varsnicul poate face unele activitati de diferite intensitati fizice(
psi6ice si sociale
Speranta de viata se preconizeaza urmatoarele valori 4
1* ani peste ),
11 ani peste *,
) ani peste &,
0 ani peste $'
! ani peste 1''
Dintre varsnicii de &' de ani %' 1 au restrictii in activitatile cotidiene si !' 1 necesita
asistenta medicala la domiciliu
2rincipii patologice la varsta a3$3a 0
Datorita mecanismelor de compensare precare boala la batrani prezinta o decompensare
mai accentuate
.a un varsnic simptomele de boala sunt generate de mai multe boli( nun e gandim la o
singura afectiune
2rofilaia primara are un rol important in conservarea starii de sanatate
Anamne*a pacientului varsnic 0
9 necesar sa cunoaste( atat acuzele pacientului cat si cele povestite de familie. Se
recomanda vizita la domiciliu pentru a observa comportamentul in mediul familial
Anamne*a alimentara 0 - multi pacienti reduce din diferite motive aportul alimentar
proteic 8 - se analizeaza dieta zilnica cantitativ si calitativ ( orarul meselor ( obiceiuri (
atentie la pacientii care pierd in greutate
Anamneza farmaceutica - "ntreaga gama de medicamente prescrise sau utilizate de
pacient din propie initiativa trebuie revizuita
Anamne*a psi4iatrica 0 depresia 8 se recomanda control psi6ologic in cazul abaterilor
de comportament
E5amenul "i*ic 0 consta in eaminarea 4 vaz ( auz ( ( aparatul respirator tensiune (
musc6ilor ( stabilitate ( artostat ( mersul G
Evaluarea starii mentale 4 se face in ec6ipa de catre specialistul in medicina generala(
asistent social terapeut occupational ( Hinetoterapeut
Se face un eamen cu activitatile zilnice pe baza caruia se face un program de recuperare