21

TITMriTtlTM
EUROPA 1 ANATOLIA:
in Anatolia se pun bazele regatului Frigiei, cu capitala la Gordium (circa
800 i.Hr.!
eel mai cunoscut rege "#gian a$ea sa "ie Midas (Mita in asiriana, $estitpentru
aumi lui.
%n Italia central&$estica este "ondata 'oma! con"orm legendelor prin anul
()* i.Hr., desi este posibil sa "i "ost ce$a mai tirziu.
Grecii din +orintocupainsula +orc,ra (+or"u (()* i.Hr..
Grecii "ondeaza +umaeTnsud&$estulltaliei, la nord de-apoli! aceasta este
cea mai $ec#e coloniegreceasca cunoscutadin peninsula (()0 i.Hr
.cipi, popor de /rnba indo&curopeana dm Tur0estan, imping inaintea lor pe
cimerienii din peninsula +rimeea, cu care se inrudeau, in Anatolia, trecind
muntii +aucaz! acolo sint in$insi de asirieni si sint respinsi de mezi (circa ()0
i.Hr.. 0 parte din sciti se stabilesc in regiunea de la nord de Marea -eagra, in
1imp ce alpi "orteaza inaintarea in 2azinul 3unarii, in 2alcani si in estui
Germaniei. .citii erau in general arcasi calare, care "oloseau arcuri usoare si
sagep cu $ir"ul din piatra, os, bronz sau "ier! erau luptatori atit de priceputi,
incit de$in mcrcenari "oarte cauta(i, aducind modi"icari tacticii militare 4mai
ales in 5rientui Mi6iociu.
Grecii pun bazele coloniei -a7os, in .icilia ((*) i.Hr..
Grecii din +orint pun temelnie .iracuzel, colome dm .icilia care $a
reprezenta c#cia accesului in Mediterana de $est ((** i.Hr..
8 Tiglatpalassar 999 si armatele lui asiriene cuceresc regatui /rartu (Ararat,
situat in podisul armean din Anatolia ((9: i.Hr..
3upa lupte indelungate, regatui t#gian din Anatolia trece sub staptnire
asiriana ((0; i.Hr..
88 Grecii "ondeaza colonia de coasta Tarentum (Tarento, in gol"ul din $estui
..calciiului< sudic al ..cizmei< italicne ((0ii i.Hr.,
=
-a$igatori pe Marca Mediterana, probabil mai intii "enicienii sau grccii,
construiesc bircmele, galere de razboi cu doua rinduri de $isle suprapuse
(inaintc de anul (00 I.Hr..
AFRICA:
In$adatorii etiopieni condusi de >ian0#i, regele din ?us# (d. circa ()9&circa
(9@ i.Hr. cuceresc Agiptui (circa (*0 i.Hr., stabilindu&si capitala la -apata,
pe -il.
ASIA DE SUD-EST (FARA ANATOLIA):
Asirienii cuceresc >alestina si .iria (circa ()0 i.Hr., care nu&si $or mai
recistiga independenta pina in sccolul BB.
.ub domnia lui Tiglatpalassar III (care a domnit intre (:) & (C( i.Hr.,
asirienii &dupa o pcrioada de decadere & isi e7tind din nou domnia cucerind
.iria, >alestina si teritoriile de la est de riul lordan, in$adind c#iar si
2abilonia. 3in ostile asiriene de pro"esie "aceau parte trupe de lancieri, arcasi
care "oloseau arcuri putemice si sagcp cu $ir"metalic, ca$alcristi (in special
mercenari sciti, precum si care trase de cai, ec#ipament pentru asediere & cum
ar "i berbecii si tumurile de lemn care permiteau arcasilor sa se apropie
su"icient pentru a&si putea "olosi sage(ile, imprimind acestora $iteza sporita!
totusi, principalul lor a$anta6 nu era eel te#nologic, ci, mai degraba, utilizarea
"ortclor intr&o organizare mult mai a$ansata.
Moare Tiglatpalassar III (D & (C( iEir., eel care domnise asupra asirienilor
apro7imati$ intre (:) & (C(THr. si care ndicase din nou Asiria la
rangdemareputerc.
Israelul sc re$olta impotri$a asirienilor care, sub domnia lui .#aImaneserF,
asediaza .amaria! dupa moartea lui .#almaneser F, .argon II a asediat si el
orasul, pe care 9&a cuccrit si 9&a distrus, punind ast"el capat re$oltei ((C: &
(CC i.Hr..
22
.ub conducerea lui .aigon II (care a dorrmit intre (CC & (0) i.Hr., Asiria
in$inge o alian6a a $ecinilor ei din nord, c7tinzindu&si dominatia in nordul
Anatoliei! in"tinge si o rascoala in 2abilonia.
>alestina, .iria si 2abilonia se re$olta, asiricnii su"crind o in"ringere
importanta la Icrusalim((09 i.Hr..
ASIA DE EST, CENTRALA SI DE SUD, OCEANLL PACIFIC SI
CELE DOUAAMER1CI:
>uterea centralizata in miinile dinastiei +iou incepe sa scada, ccea ce ducc
la razboaie intenninabile intre numerosii sc"i militari (incepind apro7imati$
de prin 800 i.Hr..
3inastia +iou este izgonita de pe $aica riului Gci (((9 i.Hr., datorita
"aptului ca, con"orm "olclorului, imparatui a strigatde prea multe ori ,,lupul<,
aprinzind "ocurile care trebuia sa $esteasca apropierea $ra6masilor pentru a&
si distra concubina! atunci cind a sosit ade$arata primc6die, armata a ignorat
serrmalele. 3inastia care i&a unnat, dinastia +iou de est (circa ((0 & C)@
i.Hr., cu o noua capitala la Hoian, a "ast martora a"irmarii "ilozo"ului
religios +on"ucius (circa ))9 &:(; i.Hr. si a lui Hao&zi (secolul FI i.Hr.,
"ondatorul daoismului. in timpul dinastici +iou s&au construil numeroase
drumuri care au dus la cresterea $itezei carelor, de obicei (rase de patru cai,
cu un conducator, un lancier si un areas.
EUROPA SI ANATOLIA:
Hicurg, erou semi&legendar, de$ine conducatorul .partei (circa (00 i.Hr.,
pe care o trans"orms intr&o societate militara in totalitatca acceptiunii
termenului, unde nu se mai "ace distincpe tntre cetatenie si ser$iciu militar. ,
>rimul razboi mesenic (circa (00 & @80 i.Hr.I orasul&stat .parta cucereste
sudul peninsule668clopones, in special in +impia Meseniei.
Hocuitorii 'omei due luptc permanente cu $ccinii lor etruscii, punindu&si la
punct un putemic sistem militar (circa (00 & )00 i.Hr..
in Austria, la Hallstatt, se dez$olta un centru important de prelucrare a
"ierului (circa (00 i.Hr..
.ub conducerea lui G,ges si a "iului sau Ard,s (circa @80 & @)C i.Hr.,
regatui Hidiei, a"lat tn $estui Anatoliei, incearca "ara prea marc succes sa
preia controlul asupra oraselorde pe litoralul grecesc al Marii lonice! in Hidia
se bate moncda.
Grecii "ondeaza 2izantui (mait6rz6uJ+Knstantinopol. apoi Istanbul, ca o
colonic si un centru comcrcial la 2os"or, strtmtoarea care reprezinta poarta
csentiala de intrare inMareaL-eagra 6Tm AsTa (circaD@3 I.Hr.M.
Jn urma8unei succesni#! de conducatori (numiti tirani (@)( & )80 i.Hr.,
+orintui de$ine principala "orta na$ala a Greciei,
Aste "ondata cea mai $ec#e colonie grcaca de malul litoralului $est pontic
&Istros (numita de romani Histria de catre milesieni (potri$it traditiei la @)(&
@)@, In aceeasi perioada dorienii din Heracleia >ontica intcmeiaza +alattis
(Mangalia de astazi iar milesienii Tomis (+onstanta de astazi.
in opcrele istoriogra"ice grecesti apar primele intbrmatii dcspre geti ca
populatie auto#tona in zona 3unarii de Eos si in 2alcani.
AFRICA:
Meroe, in -ubia (actualul .udan, de$ine un centru important al prelucrarii
"ierului (circa (00 i.Hr..
23
.ub conducerea lui Assar#addon (care a domnit intrc @89 & @@8 i.Hr.,
asirienii cuceresc AgiptuI a"lat sub stapinire etiopiana (@(9 i.Hr.! acesta $a
"i omorit trei ani mai tirziu, in timpul rebeliunii egiptenilor condusi in lupta
dc Ta#arKa (@@8 i.Hr.. +onducatorul asirian AssuTbanipal in"ringe in cele
din urma re$olta, capturind Mem"isul, capitala Agiptului (@@8 & @@( i.Hr..
+onducatorul asirian Assurbanipal in"ringe si o a doua re$olta egipteana,
condusa de Tantamun, nepot al primului lidcr rebel Ta#arKa! asirienii
de$asteaza Teba (Al ?ania0(@@*mrT &
t
=== &==&
.ub >samtic I (care a domnit apro7imati$ intre @@* & @0; i.Hr, egiptenii se
elibereaza de6ugul strain (circa @)8 & @)9 i.Hr., iniringind oastea asiriana
condusa de Assurbanipal.
Grecii, $eniti in Agipt ca mercenari si ramasi apoi in calitate dc colonisti,
ocupa temporar Teba (@): i.Hr..
ASIA DE SUD-EST (FARA ANATOLIA):
Fenicienii pun la punct primele atnbarcaNiuni destinate in principal luptelor
& mai lungi, mai ingustc si mai rapide &, galerele bireme numite ast"el
datorita celor doua rinduri de $isle suprapuse (circa (00 i.Hr..
Asirienii recuceresc pro$inciile rebele >alestina, .iria si 2abilonia,
distrugind cu aceasta ocazie 2abilonul (@8; i.Hr..
.ub Assurbanipal (care a domnit intre @@8 & @C( i.Hr., "iul lui
Assar#addon, asirienii au des"asurat numeroase campanii militare la granita
lor de nord, respingind atacuri Ie insistente ale altor $ecini! de aici incolo,
asirienii incep sa se bazcze intr&o masura tot mai marc pe mercenari scifi.
Assurbanipal si annatele sale asiriene au ocupat T,rul (As .our (circa @)8
i.Hr., marele port "enicTan care, alatunde .idon, reprczenta centrul
manuracturier al $opsitonilor de te7tile ..purpuraregalaJ
Fratcle $itreg al lui Assurbanipal .#amas#&s#u&mu0in conduce o re$olta in
2abilon (@)C&@:8 i.Hr..
ASIA DE EST, CENTRALA SI DE SUD, OCEANUL PACIFIC SI
CELE DOUAAMER1CI:
0 re"ea comcrciala incipienta tra$ersa stepa eurasiatica, retea prin care
mesteri greci m prelucrarea "iemlui din coloniile dc la Marea -eagra o"ereau
armele si podoabele con"ectionate de ei pcntru a primi in sc#imb aur, grinc si
blanuri de la sciti! scitii "aceau, la rindul lor, comcrt catre est, o"erind
c#inezilor camile, cai, blanuri si6ad, obtinind in sc#imb matase c#inezeasca
(circa (00 i.Hr..
+on"orm legendelor, Eimmu Tenno (?amu&,amato&i#are&bi0o, un
razboinic semi&legendar din ?,us#u, cucereste teritoriile ocupate de $ecinii
sai pentru a pune bazcle primului imperiu6aponez unit, in pro$incia Oamoto,
linga orasul -ara din zilele noastre (circa @@0 i.Hr.. Al este considcrat
stramosul tuturor imparatilor Eaponiei care au urrnat.
mi-rflii-.H
EUROPA SIANATOLIA:
-cgustorii greci pun bazele coloniei Tartessos (mi6iocul secolului FII i.Hr,
pe coasta atlantica a .paniei, intr&o zona bogata in cupru, aur, argint si
pretiosul cositor, necesar "abricarii bronzului! ei intra ast"el in con"lict cu
"enicienii, care a$eau asezari pretutindeni in6urul lor.
24
Apar triremele, galere de lupta cu trei rinduri de rame, dispuse pe trci
ni$eluri suprapuse, construite probabil de greci (circa @)0 i.Hr.! posibil mai
inainte, de catre Ameino0les din +orint ((0: i.Hr..
Al doilea razboi mesenic (circa @:0 & @C0 i.Hr.I .parta isi reinnoieste
dominarea asupra Mescniei, inrobinddusrnanii care supra$ictuiesc. .parta isi
dez$olta statui sau militar caracteristic, bazat pe #opliti, soldap pedestri
inannap cu armament greu, grupa"i in unita(i compacte numite "alange.
.ub conducerea lui Al,attes (care a domnit intre @0) si )@0 i.Hr. regatui
anatolian a% Hidiei s&a e7tins, intrind in con"lict cu $ecinii sai.
AFRICA:
-a$igatori "enicieni incon6oara A"rica, pomind spre sud, din Marea 'osie,
apoi de&a lungul coastelor estice ale continentului! strabat Atlanticul paralcl
cu litoralul patrunand prin strimtoarea Gibraltar, dupa aceeainapoi catre
Agipt. >otri$it scrierilor lui Herodot (apro7imati$ mi6 locul secolului FII i,
Hr., pe parcursul calatoriei care a durat trei ani, ei acosteaza din cind in cind
pcntru a culti$a grine pentru #rani.
ASIA DE SUD-EST (FARA ANATOLIA):
Armatele asirienc conduse de Assurbanipal asediaza si ocupa 2abilonul
(@)0 &@:8Li,Hr.. <<
Moare Assurbanipal (As#ur&bani&apli (D & @C( i.Hr., regele Asine6 intre
@@8 &@C( i.Hr. care a picrdut AsiptunnJluptacuJarnmetic I (circa @)8 & @)9
i.Hr.
In alian(a cu +,a7ares din Media, satrapul (gu$ematorul -abopolassar
conduce 2abilonia tntr&o re$olta incununata de succcs impotri$a stapinirii
asiriene (@C@ i.Hr..
.ub +,a7ares (care a domnit intre @C) & )8) i.Hr., mezii construiesc un
imperiu care sc intindea din regatui Hidiei (in nord&estui Anatolici, pe Marea
Agee Pi pina la "lu$iul Indus, "iind eel mai mare imperiu cunoscut pina la
acea data.
.tapmirea asiriana se s"irPePte la capatui unei in$azii a mezilor Di
babilonicnilor, care "olosesc in mare parte mercenari sci(i (@9@ i.Hr.! capitala
asiriana -ini$e este capturata si distrusa (@9C i.Hr.. +aldeenii ocupa apoi
teritoriile care apartinusera asirienilor de la $est de "lu$iul Tigru, punind
bazele -oului Imperiu 2abilonian (+aldeean. Teritoriile de la est de Tigru
tree in stapinirea mezilor.
in a doua batalie de la Megiddo & numita si Armag#edon & armata
egipteanacondusa dc -ec#o repurteaza o $ictorie decisi$a asupra unei armate
e,reiesti condusa de losua, apoi inainteaza catre Au"rat r@0; D.Hr6.
Ha ?ar0cmis, armatele babilonienc de sub comanda lui -abucodonosor II
in"iing annata "araonului egiptean -ec#o, izgonindu&i pe egiptcni din .iria si
din >alestina (@0) I.Hr..
ASIA DE EST, CENTRALA SI DE SUD, OCEANUL PACIFIC SI
CELE DOUAAMERIC1:
A$enturierul grec Aristeas a"irma ca ar "i strabatut stepa eurasiatica mergind
cu cara$ancle scitilor catre est, pina la sursa de aur a acestora din Muntii
Altai (Mun(ii de Aur (secolul FII sau FI i.Hr..
EUROPA SI ANATOLIA;
Grecii "oceeni, originari de pe litoralul Anatouei, tntemeiaza Massalia
(Marsilia, eel mai important port din apropierea 3eltei 'onului din sudul
Frantei (circa @00 i.Hr..
25
Mai multe populapi din Italia "ondeaza (circa @00 i.Hr. Higa celor
3ouasprezece 5rase.
Hima regala de singe TarKuin de sorginte etrusca conduce 'oma, care
a6unge sa domine intreaga regiune a Hatiumului (circa @00 & )0; i.Hr. si
incepe sa ia o putcmica tumura militarista.
.parta, cu ci$ilizatia ei militarista, este eel mai putemic stat grecesc, desi
altele&m special Argosul, Atena, +orintui si Teba & se aliasera in di$erse
"ormule si in repetate rinduri pcntru a&i pune la incercare supremapa (circa
@00 i.Hr..
A$arii din Asia +entrala se muta in +impia /ngara (circa @00 i.Hr..
.e in$cnteaza ancora, posibil dc catre Anarc#aris .citui (pe la @00 i.Hr..
3upa un lung razboi legat de "rontiera (@00 & )8) i.Hr., mezii si lidienii
stabilesc in cele din urma riul Hal,s drept grani(a intre cele doua regatc.
3espre +resus & ultimul rege al Hidiei, care a domnit intre circa )@0 & ):@
i.Hr., "iu al lui Al,attes si $estit pentru boga6iile sale & se spune ca i&ar "i
atacat pe persi ():( i.Hr. dupa ce i se prezisese ca, daca o $a "ace, ,,$a "i
distrus un mare regal<! el nu&si da seama ca a$ea sa "ie $orba despre al sau.
AFRICA:
%n Agipt incep sa "ie "olosite cimile arabe domesticitc (secolul FI i.Hr..
Faraonul egiptean >samti0 II (care a domnit apro7imati$ intre );) & )8;
i.Hr. duce o campanie "ara rezultate in -ubia in"erioara (?us# (circa );0
i.Hr..
Faraonul egiptean Apries (care a domnit apro7imati$ intre )8; & )(0 i.Hr.
nu reuseste sa in"nnga colonia greceasca +,rene, in $estui Agiptului (circa
)(0 i.Hr.! a "ost apoi detronat de o re$olta condusa de A#mes 11 si a murit
la scurta $reme dupa aceea (circa )@8 i.Hr..
A#mes II a condus ibrtcle egiptene intr&o in$azie in >alestina, dar a "ost
in$ins de caldeenii condusi de -abucodonosor 99 ()@( i.Hr..
ASIA DE SUD-EST (FARA ANATOLIA):
3upa cum prezisese pro"etui leremia, lerusalimul a "ost asediat, ocupat si
distrus de -abucodonosor II ()8( i.Hr., ceea ce a msenmat s"irJitui regatului
iudeilor! o mare parte dintre e$rei a "ost deportata in proaspat recladitui
2abilon, incepind ast"el ,,capti$itatea babiloniani< ()8@&)*8 i.Hr. si
3iaspora (raspindirea poporului e$reu departcdetaralui.
2abilonienii sub -abucodonosor asediaza multa $reme T,rul ()8)&)(*
i.Hr., dar "arasucces, m ciudaJptului ca -abucodonosor reusise sa mQmga
revolele d! .iria, >alesrtna6i Fenicia.
.e naste +irus8ll (eel Mare (circa )8) & )*0 i.Hr., rege al >ersiei.
Faraonul egiptean Apries este in$ins la Icrusalim de caldeenii condusi de
-abucodonosor, care ocupa apoi >alestina (circa )80 i.Hr..
>ersii, un popor de limba indo&europcana inrudit cu mezii, il detroneaza pe
Ast,ages al Mediei () ); i.Hr., cucerindu&si independen(a sub +irus eel
Mare, care&si consolideaza rapid dominatia in Media ()); & ))0 i.Hr..
ASIA DE EST, CENTRALA SI DE SUD, OCEANUL PACIFIC SI
CELE DOUAAMERICI:
In cimpia indiana a Gangelui apar saisprezecc regate si republici, cunoscute
laolalta ca Ma#a6anapandas (circa @00 i.Hr.. Ara secolul conducatorilor
religiosi .idd#art#a
26
Gautama (circa )@0 & :8* i.Hr. & numit )9 2udd#a sau Eiuminatui< & si
Fard#amana (circa ):0 & :@8 i.Hr. & numit si Ma#a$ira (Marele Arou sau
Eina (Fictor, ai carui discipoli s&au numit 6aini.
Roroastru (Rarat#ustra! +onducatorul&de&+amile "ondeaza religia
zoroastrismului, prcluind unele concepte de la colonistii e$rei de&a lungul
$ec#iului 3rum al Matasii (secolul FI i.Hr.! religia se $a raspindi in toata
Asia +entrala, de$enind ulterior religia o"iciala a Impcriului >ersan.
EUROPA "1 ANATOLIA:
5rascle&state grecesti "ormeaza o alianta prin care se aparau reciproc,
numita Higa >eloponesiana, condusa de membrul ei eel mai putemic, .parta
(incepind apro7imati$ din ))0 i.Hr..
+onducatorul +resus al Hidiei prcia controlul asupra tuturor oraJelor
grecesti de pe coasta anatoliana a Marii lonice, cu e7cep6ia Miletului (circa
))0 i.Hr.. 8 .e naste Miltiade (circa ))0&:8; i.Hr., general atenian.
+resus al Hidiei, in alianta cu cgip"enii, caldeenii si spartanii, tra$erseaza
riul Hal,s pentru a in$ada >ersia ():( i.Hr.! lupta cu annata lui +irus eel
Mare in batalia de la >teria ():( sau ):@ i.Hr. are un rczultat indecis. +resus
se intoarce in capitala Hidiei, .ardis.
In cimpia T#,mbrei, +resus si armata sa lidiana au "ost in$insi dc catre
+irus eel Mare, care urmareste pina in Hidia oastea in retragere si ocupa
.ardisul ():@ t.Hr.. In"anteria grea a aliatului Hidiei, Agiptui, rczista pe
pozitii la T#,mbra si inc#eic o pace separata cu persii. T#,mbra marc#eaza
utilizarea pentru intiia data a patrulaterului, "orma6ie de lupta introdusa de
+irus.
3upa ce +resus a "ost in$ins de persi, orasele dc pe litoralul ionic
reinccarca sa&si cucercasca independen(a, dar sint sub6ugate de gencralul
persan Harpagus ():@ i.Hr..
Atruscii si alia(ii lor cartaginezi in$ing ostile grecesti la Alalia (circa ):0
i.Hr., in +orsica, asigurind supremapa na$ala etrusca in nord&$estui
Mediteranei.
.e naste +leomenes 9 (circa ):0 & :;0 I.Hr., regc al .partei apro7imati$
intre anii )C9&:;0 i.Hr.
.e naDte Hiero (Hieron 9 (circa )*) & :@( i.Hr., tiran al .iracuzei (d.
apro7imati$ intre anii :(8&:@( i.Hr..
Fenicicnii pustiesc centrul comercial grecesc Tartessos (circa )*0 i.Hr. de
pe coasta atlantica a .paniei si instaureaza o blocada in strimtoarea Gibraltar
(pe care grecii o numeau +oloanele lui Hcrcule! in acest "el, ei $or izbuti sa
bloc#cze e"ccti$ accesul oricaror na$e straine prin aceasta poarta $itala pina
la inceputui sccolului III i.Hr.
Atena,mplinadez$oltare,intrainrazboicuTeba()9;&)0(D.Hr.,carcincercase
"ormarea Higii 2eo(icne impreuna cu >lataca, impotri$a Atenei.
.e naste Temistocle (circa )9:&::; i.Hr., amiral atenian.
Armata persilor tra$erseaza Helespontui (3ardanelele pe un pod "ormat
din ambarcatiuni si ocupa teritoriul cuprins intre Macedonia si Marea -eagra
()9* i.Hr..
Fortele persane, sub conduccrea lui 3arius eel Mare, in$adeaza sud&cstui
Auropei ()99 i.Hr., ocupind Tracia si Macedonia. Armata, care cuprindea
intre saptezeci de mii si o suta de mii de solda(i, condusa personal de 3arius,
a tra$ersal 2os"orul pe un
27
pod pludtor, in timp ce "lota persilor patrula in $estui Marii -egre. Ai
construiesc un #$ pod plutitor peste 3unare, permitind ast"el armatci sa
a$anseze catrc nord, a6utata de "tota greceasca din Marea lonica! totusi, dupa
aceea persii se retrag catre sud, impmsi de calare6ii sciti care re"uzau sa se
anga6eze intr&o lupta de an$ergura, pre"ertnd sa&i #artuiasca.
5rasele grecesti de la Marea lonica se re$olta "ara succcs impotri$a
dominarii persilor, gresit in"ormap cum ca 3arius ar"i "ostin$ins de
scip()90i.Hr.. J
'egele .partei, +leomenes 9, spri6ina detronarea regelui atenian Hippias,
care se re"ugiaza la 3arius, in >ersia ()90 i.Hr..
In con"ormitatc cu eel mai $ec#i tratat cunoscut inc#eiat intre 'oma si
+artagina, prima se anga6eaza sa&si limiteze comertui in Italia, iar a doua sa
nu se e7tinda in Italia ()0; i.Hr..
3upa ce re$olu(iile populare alunga monar#ii TarKuini, se pun bazele
'epublicii 'omane ()0; i.Hr..
TarKuinii tncearca sa recucereasca tronul, dind nastere unor con"licte
permanente!
intr&una din batalii & con"orm legendei & Horapu +odes a aparat podul de
peste Tibru impotri$a ctruscilor condusi do Hars >orsenna ()08 i.Hr., "apta
ramasa in legcnda ca ..Hora6iulapod<.
.partanii condusi de +leomenes I ocupa Atena ()0( i.Hr., insa atenienii
(adcsca macinati de lupte interne se unesc sub conducerea lui +listene
pentru a&i izgoni pe in$adatori.
AFRICA:
Moare A#mes II (Amasis (D & )C) i.Hr ., "araon cgiptean (intre circa )(0 &
)C@ i.Hr.! a "ost general sub "araonii >samti0 II si Apries, pe care mai apoi
9&a detronat (circa )(0 i.Hr.! cl 9&a in$ins de asemenea pe -abucodonosor II
alE2abiloinilu.ii.)@( T.Hr. si a luptat alaturi de +resus al Hidiei impotri$a lui
+irus eel Mare al >ersiei ():(
):@ i.Hr.. A "ost unnat la tron & pentru o scurta perioada & de "iul sau,
>samti0 999 (intre )C@&)C) i.Hr..
>ersii, condusi de +ambise & "iul lui +irus & iniring oastea lui >samti0 III la
>elusium si cuceresc Agiptui ()C) i.Hr., care $a ramine sub dominate straina
urmatorii C:00 de ani. +ambise cuccrcste si colonia greceasca +irene, dar da
gres in e7pcditia sa pe -il impotri$a -ubiei si Atiopici.
ASIA DE SUD-EST (FARA ANATOLIA):
.&a nascut 3arius I ( e el Mare ())0 & :8@ i.Hr ., regele >ersiei ( intre )CC &
:8@ %&'r &)&
+irus eel Marc al >ersiei ocupa +aldeea, asediind 2abilonul timp de doi ani
()*; &)*8 i.Hr., rcusind sa cucereasca orasul aparat de ziduri putemice abia
dupa ce de$iaza apcle Au"ratului si organizeaza un atac&surpriza peste apele
scazute. 5data 2abilonul anc7at Imperiului >ersan, e$reii il proclama pe
+irus eliberatorul care a pus capat ,,capti$itatii babilonicne< ()8@&)*8 i.Hr.!
unii e$rei se intorc in >alestina.
Moare +irus II (eel Mare (circa )8)&)*0 i.Hr., rege al >ersiei si
intemeietorul celui mai mare imperiu cunoscut pina la acea data, pc carc&9
lasa mostenire urmasilor pina la Ale7andru eel Mare! +irus este ucis in lupta
cu masagctii linga Marea +aspica.
3arius candidcaza si reuseste sa obtina tronul >ersiei ()CC & )C9 i.Hr..
incepindu&si ast"el lunga domnie sub numcle dc 3arius ee l Mare.
28
>ersii construiesc arcuri care nu mai sint din lemn, ci din coame si
tendoane de animale, care&si pastreaza mai bine in timp "oi&ta si elasticitatea
si rezista mai bine la $ariapile de temperatura (inainte de )00 i.Hr..
ASIA DE EST, CENTRALA 1 DE SUD, OCEANUL PACIFIC 1
CELE DOUAAMERICI:
+iras eel Mare al >ersiei ocupa "ostele pro$incii mediene de est care
incercasera sa&si ob(ina independenta, respecti$ >ar(ia, .ogdiana, 2actria si
Arac#osia (astazi A"ganistanul si Tur0estanul ():) & )*; i.Hr..
+irus eel Mare si armata sa persana pomesc campania in Asia +entrali si
a6ung pina la riul Ea7artes, ocupind cea mai mare pane din teritoriile de pina
la Ind, a6ungind pina undo se a"la acum orasul >es#aSar ()*(&)*0 i.Hr..
.tatele c#ineze Gu si +#8u se a"la in razboi ()9; & )0@ i.Hr.! con"lictui a
inceput atunci cind Gu a atacat orasul R#olai din +#8u (acum Fenglai din
An#Sei! aceasta "acea parte dintr&o lupta mai ampla pentru dominatic & in
care era implicat si statui +#8in & intr&un e"ort de inlocuire a dinastiei +iou,
a"lata in declin.
3arius eel Mare, in "tuntea armatei sale, cucereste Gand#ara si .ind din
nord&$estui Indiei, pe care Ie ane7eaza Imperiului >ersan, la care mai adauga
si malul $cstic al Indului ca si parte din eel cstic ()9( i.Hr., Amiralul grec
.c,la7 a "ost trimis sa e7ploreze Indul pina la $arsarea acestuia in Marea
Arabiei ()9( & )0; i.Hr..
.un Tzu (.un GuI 5norabilul .un, general c#inez si teoretician militar
(acti$ intre apro7imati$ )99 & )00 i.Hr., care a sens Aria Rd-dioiului (circa
)99 i.Hr, cea mai $ec#e carte cunoscuta despre strategia si teoria militara! a
"ost prima lucrare rnilitara cu ade$arat importanta.
In +#ina, generalul .un Tzu a "ost adus de catre regele He Hu pentru a
conduce "bi&tele Gu! in lupta decisi$a de la 2ai Eu (acum Ma&Eang in
Hubei, armatele Gu au prins in ambuscada doua armate +#8u care se
apropiau si le&au in$ins! apoi le&au unnarit pina in capitala Fmg (acum
Eiang&ling, din Hubei, pe care au6e"uit&o si distrus&o ()0@ i.Hr..
DA(ID )RO*NSTONE IRENE
FRANC+
ENCICIOPEDI
A
RA,)OAIELO
R
din anul 100 0001. Hr. pina in
prezent
2
AF. ..+TA: CULTVRAGENERALAAUAPARUT
J.KPepin, GHI3 3A +/HT/'A GA-A'AHA K rau!s"ein
'A3A+I-9HA +/HT/'9I 5++93A-TAHA #ic$ael %%.!an 900 3A
>A'.5-AH9TATI 3I- T5ATA TIM>H8'IHA +A'A AH
I-FH/A-TAT AF5H/TIA 5MA-9'I9
Colec!& 900 +A9 MAI MA'I .+'IIT5'I '5MA-I Ancil 'alaci
3I+TI5-A' MIT5H5GI+ G'A+5&'5MA- Larousse
+'5-5H5GIA /-IFA'.AHA #arcel 'orile" 9.T5'9A '5MAI
A-TI+A R. plin(en)ur(, I.T5'IA TTII-TA9 $ol. 9 * K. #oser
I.T5'IA TTII-TA9 $ol. C
I.T5'IA TTII-TAI $ol. *
I.T5'IA .T9I-TA9 $ol. :
ISTORIA .T9I-TA9 $ol ) K
'ralinslein ISTORIA CI(ILI,AT11LOR Ric$ard Ta+es
EA>5MA
Ale, !elle+ans I.T5'IA 3A.+5>A'I'9H5' .TII-TIFI+A Jo$n
i++ons 900 +A9 MAI MA'I .AFA-TI Al HH8MII !.C. c$an)er(
FIATIHA MA'IH5' +5M>5RIT5'I V. -arlarian MA'9HA
+IFIHIRATII Pierre #inue" 9@ AFA-IMA-TA +'/+9AHA AHA
I.T5'9A9 Jean Prieur MI.TA'AHA 'AI-+A'-A'II Carol
Grone+an -9MF5MA-9A C$arles Panali +A'TAA
l.-+A>/T/'IH5' *. Elio" 'roll. .A>TA 3A.+5>A'9'I
A>5+AHA AHA A.R. 'rod. .T9I-TA9 .l AH8T5'II H5' "ep$en J.
900 +AHA MAI MA'I 3ARA.T'A 3I- pi(nesi T5ATA
TIM>/'9HA #ic$ael /$ile HA F'5-T9A'AHA .T9I-TA9 *aniel
'url 900 +A9 MAI MA'I .+'IIT5'I AI H/MII
Hucrarca e7eculat. a
mpnmcria..A'3AAH/H<+lu6 2&dulC9
3cccmbricnr. 9:@ +lu6&-apoca
Tcl.!:9*8(9! Fa7I:9*88* +omindani.
)900)4C00)
3
DAVID BROWNSTONE
IRENE FRANCK
ENCICLOP
EDIA
RAZBOAIE
LOR
din n!l "## ### T. Hr. $in in
$r%&%n'
Traducere:MAGDALUCIAN
EDITURA LIDER EDITURA
LUCEAFARUL
i
De-cr%ere# CIP # )%.l%oec%% N#%o/#le # Ro!#/%e%
)RO*NSTONE, DA(ID S
E/c%clo0ed%# r#1.o#%elor 4 3a$id 2roSnstone! trad.I
Magda Hucian & 2ucureDtiI Hider, C00)
I.2- ;(*&@C;&0@*&8
I.Irene Franc0
II. Hucian, Magda (trad.
8C9.999((*&*9&9*).9
edactare:!l"NAAMA!
Te#n$redactare: P(I( ENACHE
C$rectura: E)ILIA LEANCA
C$perta: VERONICA DIN(
TIMELINES OF WAR A Cronology of Warfare from
109,000 BC to the re!ent
+op,rig#t U b, 3a$id 2roSnstone and Irene
Franc0 Toate drepturile asupra acestei edi(ii in
limba romana smt rezer$ate Ed%2r%% LIDER
2&dul Hibenapi nr. :, bl. 99(, et. *, ap. (, sector :, cod (@90@9&2ucureDti, TelI
**(.:8.89, **).0(.80, 0(::.)*0.;:0, 0(C*.**:.C;9! Fa7I **(.:8.CC, e&mailI
liderVe&7treme.ro! siteI SSS.trustul&lider.ro
CUPRIN3S
PRE0AfA...............................................................................................
(
900 000 & )09 %&'r&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
4
Auropa si Anatolia
A"rica
A%ia de & ud'(%t (taia. Anat$lia)
Asia de Ast, +entrala si de .ud, 5ceanul >aci"ic si cele doua
Americi
)00 %&'r& & ;;; d.Hr.......................................................................... 54
Auropa 5ccidentalJ
Auropa de Ast
A"rica si Asia de .ud&Ast ("ara Anatolia
Asia de Ast, +entrala si de .ud, 5ceanul >aci"ic si cele doua
Americi
1666 - 1744&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
189
Auropa Atlantica si de -ord
Auropa +entrala, de .ud si de Ast
A"rica si Asia de .ud&Fest
Asia de Ast, +entrala si de .ud, 5ceanul >aci"ic si cele doua Americi
9(00 & C00:......................................................................................
C)*
Auropa
A"rica si Asia de .ud&Fest
Asia +entrala, de .ud si de Ast si 5ceanul >aci"ic
+ele doua Americi
%N*E1................................................................................................
)((
PREFATA
'azboiul continua sa "ie o ocupatie de capatii si o preocupare ma6ora
pentru omenirc. Am sarbatorit s"irsnul razboiului rece si aparitia unui numar
de natiuni proaspat eliberate, a"latc pe un teritoriu imens care sc intinde de la
3unare la 5ceanul >aci"ic. Am $azut razboiul ci$il izbucnind in 2osnia si
Georgia, razboaicle insurgentilor din Angola si 'Sanda, msurecpa #md
amp0are in nordul Indiei, ca si pcrmanente con"licte de mai mica amploare,
alaum de noi amenintari cu razboiul intr&un mare numar de state. 'azboiul
continua sa "ie coolagns, o maladie nes"irsita la scara planetara care, in era
armelor nucleare, c#imice si .%olo:%ce& s&ar putea solda cu distrugerea rasei
umanc. In ciuda acestui "apt, razboiul raminc una dmtre acti$itatile cele mai
durabile in timp ale omenirii! el trcbuie descris in anale, -2#, disecat si
redus la elementele lui dc baza pentru a "i mai bine inteles si conttolat,
c;#:rd#c# o omemre complet lipsita de razboaie e un dezidcrat destui de
di"icil de anns !%r-! nitorapropia%
%s"oria ra2$oaielor este o cronologie a coo"lictelor annate, a
re$olupilor si bataliilor, a conducatorilor si armelor care au6ucat 2/ rol atit de
important in istoria omenirii, dc la Megiddo, re$olta asirienilor, ascdiul
TrSei si razboiul c#inezo&#un, lung de un secol, care a a$ut loc cu doua mii
de ani in unna, la uriasele razboaie mondiale, ne$olu(ii%e si con"lictele dintre
supcrputeri care au Aimimr seco#il nostru! de la Ale7andra eel Mare, +czar,
Geng#is&Han, -apoleon. .#a0a, Aisen#oSer si .c#Sarz0op"ia .alamis,
+annae, Gaterloo, Gett,sburg, Opres. DWonnandia si Ira0. .int incluse si
punctele de cotitura in aparitia si dez$oltarea di$erselor tipuri de arme, ca si
a descopcririlor stiinti"ice, te#nologice sau din domeniul medicinei, toate
legate de utilizarea lor in te#nica militara. .e $orbeste si despre pace, in
masura in care cste $orba desprc un numar considerabil de tratatc, despre
organisme intema(ionalc precum Higa -a(iunilor si -atiunile /nite, ori
despre miscarile de mare amploare pentru pace.
%s"oria rad)oaielor este structurata cronologie, incepind cu pcrioadele
cele mai indepartate si pina in zilele noastrc. in primele capitole intrarile sint
grupate in perioade de timp, cum ar "i secolele si mai apoi deceniile. /lterior,
incepind din anul 9(00, in"ormapile sint prezcntate pe baze anualc. Hucrarea
este organizata si din punct de $edere geogra"ic, cuprinzind cele patru mari
regiuni ale lumii, ast"el ca cititorul sa poata obser$a legaturile sau compara
e$enimentele si personalitatile mai usor intr&o perioada de timp data si la
scara planetara.
5rganizatc ast"el, teatrele de razboi pot "i interconeclate cronologie si
geogra"ic, de e7emplu in perioada razboaielor napoleoniene sau in a color
mondiale ale secolului
BB, in timpul razboaielorgreco&persane sau romano&cartagincze, sau al
cuceririlor mongole. 5rganizarca aceasta o"era si o $edere "ascinanta asupra
celor patru secolc de in$azii ale Auropei si asupra cuceririi Americilor,
asupra secolului de cuceriri curopene ale A"ricii si ale unei parp importante
din Asia, sau asupra indelungatei lupte pentru suprematie in Auropa.
+ititorul poate gasi cu mare usurin(a perioada de timp sau zona
geogra"ica ce&9 intereseaza. 3aca, de c7emplu, $rca sa a"le cc e$enimente
militare au a$ut loc in Auropa inperioada calatoriilor lui +olumb, $a cauta
perioada 9:;0 &9:;;. 3e asemenea, cartea poate "i abordata si direct, cu
a6utorul inde7ului al"abetic.
>entru a usura utilizarea, abre$ierile au "ost reduse la ma7imum,
singurele "olosite "iind unnatoarcleI n. pentru s&a nascut! d. pentru a domnit!
+. pentru a murit! alaturi de i.Hr. sau d&Hr. 0 a#a precizare editorialaI
numele6aponczc sint Irecute in ordmea6aponeza traditionala & mai intii
numele de lamilie, urmat de eel de botez & pina in anul 9(00!
ulterior am adoptat ordinea occidentala dc inscriere a numelor & primul
numele de botez, urmat de eel de "amilie & deoarecc acesta este modelul
uzitat in ma6oritatea tratatclor militare despre razboaiele modeme.
Frem sa multum8im redactorilor Trac, 2roSn, Mar, .out# si +at#erine
+raS"ord! asistentei de redactie Eenni"er .tein! cop,editorilor 2arbara
Eat0ola, >egg, Freudent#al si 3a$id +o#cn! designerei de carte Eanis 5Sens!
designerei de coperta 3ebra Morton, care au contribuit din plin cu to(ii la
cditarea acestei car(i. Frem sa multumim pe aceasta cale si lui Mar, 'acette,
pentru a6utorul nepretuit in pregatirca si organizarea materialului si, ca
intotdeauna, bibliotecarilor din re(eaua nord&estica, mai cu seama
personalului bibliotecii +#appaKua & directorului Mar0 Hass0arl, re"erentilor
de specialitate Mart#a Alcott, Teresa +ullen, +arol,n Eones, >aula >e,raud,
Mar, >latt si +arol,n 'eznic0, ca si documentaristilor Maril,n +oleman,
Hois .iSic0i si Eane Mct+ean, care s&au do$edit, ca intotdeauna,
indispensabili in acti$itatea de cercetare.
l55555&.5li.Hr.
Auropa si Anatolia
A"rica
Asia de .ud&Ast (2ra Anatolia
Asia de Ast, +entrali si de .ud
>aci"icul Ti cele doua Americi
10
ELROPA 1 ANATOLIA:
in Auropa sint "olosite suli(ele! cea mai $ec#e suli(a intreaga a "ost
descoperita in Germania (circa 9C0.000 i.Hr., dar e7ista "ragmente mult mai
$ec#i, prccum $ir"ul dc sulita descoperit in Anglia (circa *00.000i.Hr..
Arcul cu sage"i a "ost probabil "olosit in >eninsula Iberica si nordul A"ricii
mult mai tirziu (circa C).000i.Hr..
Aruncatoarcle mecanice de sageti, de "apt nistc catapulte rigide, au "ost
"olosite in sudul Auropei, "aptdemonstrat de picturile rupestre din pcstcra
Hascau7 (c7ecutate in 6urul anilor 9).000 t.Hr.! ccle mai $ec#i aruncatoare
de sage"i dcscoperite in sudul Auropei dateaza apro7imati$ din anul 9C.000
i.Hr.
Arcul cu sageti a "ost "olosit in nordul Auropei (in 6urul anilor ;000 i.Hr.!
eel mai $ec#i arc descoperit in Germania dateaza probabil apro7imati$ din
anul 8)00 i.Hr., cele mai $ec#i sage"i "und descoperite in .candina$ia.
+ea mai $ec#e do$ada a "olosirii cuprului ca metal topit si tumat in "orme
s&a descoperit in Anatolia dateaza apro7imati$ din @:00 i.Hr.
AFRICA:
Arcul cu sage(i a "ost, se pare, descoperit in nordul A"ricii si sudul Auropei
(circa C).000 i.Hr., desi este posibil sa "i "ost mult mai tirziu, dupacum o
sugereaza $iriurile de sageti din piatra descoperite si dcsenele din .a#ara
care par sa in"atiseze arcasi. Alte arme, mai larg raspindite, "aurite si mai
timpuriu, cuprindcau bite, pietrc aruncate sau lansate (ca dintr&o catapulta,
primcle proiectile! bete aruncate, inclusi$ sulite scurte, sageti mici si
bumeranguri! tepuse sau sulite pentru aruncat! bite cu muc#ii ascutite,
predeccsoarele sabiilor! topoare (toma#aS0&uri. .cuturi de lemn sau din
nuiele implctite, uneori acopcritc cu piele, erau de obicei utilizate pe bratui
sling, in timp ce drcptui era utilizat pentru a fine anna propriu&zisa. +apul,
corpul sau picioarele puteau "i prote6ate cu piele, cu impletituri dc nuiele
(adesea captusite on in$elite, sau cu lemn.
ASIA DE SUD-EST (FARA ANATOLIA):
leri#on, a"lat pe ceea ce acum sc numeste malul $cstic al lordanului, a
de$enit prima asezare permanenta cunoscuta, imprc6muita de ziduri
"orti"icate (in 6urul anului 8000 i.Hr..
Arama pare sa "i "ost mai putin "olosita (in 6urul anului 8000 i.Hr. si mai
degraba prclucrata ca piatra si nu tumata ca metalele dc mai tirziu.
Triburile din Mesopotamia isi con"cc(ionau topoare cu capctc din piatra,
"i7ate prin crestarea sau legarea lor de bete grcle (inainte de )000 i.Hr..
ASIA DE EST, CENTRALA SI DE SUD, OCEANUL PACIFIC SI
CELE DODA AMERICI:
/nclte cioplite cu mcstesug, inclusi$ $ir"uri dc sulita, au "ost create de
cultura Folsom In America (circa 900.000 i.Hr.! numele pro$ine de la
localitatea din -eS Me7ico unde au "ost descoperite pentru prima data.
Topoare din piatra sle"uita, in loc de capete din piatra neprclucrata, incep sa
"ie utilizate la est de >ersia, prin India (inainte de anul )000 i.Hr..
Triburi din ccle doua Americi "oloseau un "el de aruncatoare de suli6e
numite an atlati (inainte de anul )000 i.Hr..
**
D9(99W&C)999 %&'l
EUROPA "1 ANATOLIA:
>alisade dc lemn si percti de pamint erau "olositi ca "orti"icatii in nordul
Auropei, dupa cum s&a descopcrit la ?oln&Hindent#al, in 3ancmarca (datind
din6urul anului :)00 i.Hr..
Topoarc cu capete din piatra sle"uita si toporisti erau "olositc in Auropa
(circa :000 i.Hr..
+alul a "ost domesticit de triburile $orbitoare dc indo&europeana care traiau
in estui Auropei, in nordul Marii -egre si in stepa rusa (probabil inca de prin
:000 i.Hr.. Aste posibil ca, inca din acele $remuri, sa apara carele cu doua
roti trase dc cai.
in Auropa, mai ales in >eninsula Iberica (incepind cu circa *000 i.Hr.,
uneltele si armele din arama incep sa Ie inlocuiasca pe cele din piatra.
AFRICA:
+ele mai $ec#i arme din arama sint descoperite in mormintele egiptene
(circa )000 i.Hr..
Agiptenii c7ploateaza si topesc in cuptoaro arama pentru a obtine arme,
unelte si podoabe (circa :)00 i.Hr..
Agiptenii topesc aurul si argintui (circa :000 i.Hr.! ei "olosesc si "ier, dar de
o calitate mai slaba si sc pare ca numai penlru podoabe, nu la arme.
+el mai $ec#i arc a "ost descoperit in Rambia actuala (circa *)00 i.Hr..
-umeroaseic regiuni mai mici au "ost unite in rcgatui Agiptului de .us
(circa *)00 i.Hr..
'egatele Agiptene dc .us si de Eos se unesc (in6uru% anului *900 i.Hr. sub
conducerca luptatorului&rege Menes (-armer, prima personalitate istorica al
carei numc este cunoscut.
Agiptenii "olosesc ambarcatiuni simple, de "aptplute modi"icate, propulsate
de $isle sau pinze (circa *000 i.Hr..
Agiptenii, care "aceau de multa $reme comerM pe $alea -ilului .uperior,
incep sa trimita c7pedi"ii pe Marea 'osie catre (ara >unt, probabil in A"rica
de est sau Arabia de sud&$est (circa C800 i.Hr..
'egatui $ec#i egiptcan, mai cu seama sub domnia dinastiilor a Treia si pina
la a .aptea, a cunoscut numeroase razboaie ci$ile in timp ce&si e7tindea
puterea militara in >alestina si -ubia (sudul Agiptului si .udanul (circa C@*0
& C000 i.Hr..
Faraonul egiptean .ne"ru (care a domnit probabil intre anii C@9* & C)8;
i.Hr. a intreprins o e7peditie militara in -ubia, despre care se presupune ca
s&a soldat cu aducerea a peste sapte mii de prizonieri si doua sutc de mii dc
$ite (dupa C@9* i.Hr.!
de asemcnea, el a cucerit .inaiul. .ub domnia lui se construiesc primeic
piramide in ade$aratui sens al cu$intului. A "ost urmat la tron dc "iul sau,
?#u"ti.
ASIA DE SUD-EST (FARA ANATOLIA):
.umerienii, popor de origine necunoscuta, se asaza in sudul Mesopotamiei,
in Ira0ul actual (circa *)00 i.Hr., punind bazele /r&ului si altor orase&state,
adcseainrazboi unele cu altele. Ai prelucrau aurul si argintui.
Apoca 2ronzului se dez$olta, pe masura ce ci$ilizatiile din Mesopotamia si
estui bazinului mediteranean incep sa "oloseasca bronzul pentru arme, unelte
si podoabe (*)00 & *000 i.Hr.! un "ier de slaba calitate, cunoscut mai
degraba ca produs secundar al prelucrarii metalelor, era "olosit mai ales
pentru podoabe.
1"
+are cu ro(i solide erau "olosite in Mesopotamia, probabil descoperite acolo,
sau, mai curtnd, preluate din realizarile anterioare din stepa rusa. Greoaie si
nepractice, ele erau trase de animale de po$ara (cum ar "i boii (circa *)00
i.Hr..
Asirienii se impun ca putere in nordul Mesopotamiei (circa *000 i.Hr.! se
$or lupta $reme de mai multe secole cu $ecinii lor & #iti(ii in nord, sumerienii
si babilonicnii in sud.
Fe#icule cu doua roti numite care & inca greoaie si nepractice & incep sa "ie
"olosite in Mesopotamia, probabil mai intii in .umer (circa *000 i.Hr.!
uneori, rotile acestora erau pre$azute cu obezi de lemn.
>opoarele din Mesopotamia "oloseau topoarc cu capete de arama sau bronz,
nu piatra, pre$azute cu o gaura in care se "i7a coada (circa *000 i.Hr..
.emi&legendarul luptator&rege G#ilgames, a carui $iata este po$estita in
poemul e0%c G$il(a+ef, a condus orasul&stat sumcrian /ru0 (Arec# (circa
C@() i.Hr..
ASIA DE EST, CENTRALA 1 DE SUD, OCEANUL PACIFIC "1
CELE DOUA AMERICI:
Triburile nomade din Asia +entrals au domesticit treptat caii, obtinind
animale mai man si mai putemice (*000 & C000 i.Hr..
Mo#cn6o&daro si Harappa s&au dez$oltat ca orase&state pe $alea Indului
(circa *000 &9)00 i.Hr..
0 ruta comerciala regulata lega Melulddia (a"lat probabil pe $alea Indului
in"erior, coloniilc de pe (annul Gol"ului >ersic (mai ales 3ilmun din
2a#rein si Megan (linga MuscatD, pe coasta5manului, cu popoarele din
sudul Mesopotamiei (prin anii *000 i.Hr..
>otri$it analelor c#inezc, semi&legendarul Huang Ti (Imparatui Galben a
pus bazele statului c#inez (a domnit intre circa C@;( si circa C);( i.Hr. si a
introdus numcroase ino$atii, cum ar "i scrierea, calculele matematice, banii,
busola si multe altcle! "olclorul c#inez spune ca cl a $enit ,,dinspre $est<, din
Asia +entrala.
Tc#nicile de prelucrare a bronzului erau "olosite de ci$ilizatiile din $alea
Indului din Mo#en6o&daro si Harappa (prin circa C)00 i.Hr. si din bazinul
'iului Galben din +#ina (inainte de circa C)00 i.Hr..
EUROPA SI ANATOLIA:
+ositorul este obrinut in Anatolia, probabil mai intii linga cea mai $ec#e
sursa de cositor cunoscuta, cea dc la Goltepe (circa C)00 i.Hr.! ast"el incepe
Apoca 2ronzului in Asiade .ud&Fest.
>umnale, cutite si podoabe din alama erau con"ectionate de popoarele din
Auropa centrala, de nord si de est (spre s"irsitui mileniului al trcilea i.Hr..
>opoare din Auropa continentala in$adeaza Anglia, aTezlndu&se in cimpia
.alisbur, (circa C)00 i.Hr..
>opoare din cstui bazinului mediteranean pun bazele unor colonii pe coasta
sudica a .paniei (circa C)00 i.Hr..
+ea mai $ec#e arma din "ier descoperita, probabil rituala, un pumnal din
Alaca Hu,u0, Anatolia (circa CC00 i.Hr..
AFRICA:
Agiptenii "olosesc o "orma mai $ec#e a "alangei, o "ormariune compacta de
soldati &in perioada respecti$a arcasi si lancieri (circa C)00 i.Hr.! de
asemenea, ei "olosesc scan pre$azute cu roti pentru a se ca6ara pe ziduri.
1#
Agiptenii dez$olta ambarcapuni de lemn propulsate de $isla,, cu care
$%&aa$y$ Mediterana (circa C)00 i.Hr..
In Agipt, 'cgatui Mi6iociu, cu capitala la Teba, trece la mentinerea unei
"oneJ" dc pro"esionisti, adesea cu unita(i au7iliare din -ubia (circa C900&9@00
%&'%:)c
ASIA DE SUD-(EST (FARA ANATOLIA):
>rima 3inastie din /r, Mesopotamia, a "ost "ondata de Mesanni&>adda (ale
c#/r% morminte regale au "ost dezgropate in anul 9;CC d.Hr. (circa C)00
i.Hr..
>rima 3inastie din Hagas a "ost "ondata de /r&-ans#e (circa C)00 i.Hr.! din
aceasta dinastie pro$in unele dintre cele mai $ec#i documente istorice
cunoscute.
+arcle de lupta de$in "oarte raspindite in razboaiele din Mesopotamia, in
general condusc de un conducator alaturi de care se a"ia un razboinic inarmat
cu lance, sulita sau topor (circa C)00 i.Hr..
0 "orma timpurie a "alangei, o "ormatiune strinsa de soldati & alcatuita acum
din arcasi si lancieri & este "olosita in Mesopotamia (circa C)00 i.Hr..
Hugalzaggisi din Arec# (/mma (care a domnit apro7imati$ intre anii C*()
=C*)0 i.Hr. a creat Imperiul .umerian din Mesopotamia, care ramine unit
pentru o scurta perioada de timp si include par6i din .iria si Anatolia.
.argon din A00ad (care a domnit apro7imati$ intre C**: & CC:; i.Hr.
cucereste .umerul si pune bazele unui imperiu intins in Anatolia si pe coastele
Mediteranei, care rezista doua secole. >e linga arcuri cu sagcti, a00adienii
"olosesc lancile drept proiectile!
tactica lor de lupta in desert ii "ace mai mobili decit sumerienii, care "olosesc
in special lanci incomode si scuturi greoaie.
Imperiul A00adian se naruie, iar imperiul independent al .umerului isi
reintra in drepturile sale in sudul Mesopotamia (circa CC00 i.Hr..
Imperiul .umerian este destramat de in$adatorii elamiti, care na$alesc
dinspre est (circa C00@ i.Hr..
ASIA DE EST, CENTRALA SI DE S(<D, OCEANUL PACIFIC SI CELE
DOLA AMERICI:
Arama este "olosita in +#ina, desi nu se stie e7act daca era numai prelucrata
sau si tumata (circa C)00 i.Hr..
+on"orm traditiei, a "ost in"iintata +oreea de catre un popor de neam mongol
(circa C*00 i.Hr..
+arele sint "olosite in +#ina (circa C900 & 9@00 i.Hr., la inceput doar ca
posturi de comanda mobile pentru conducatorii de osti! In general, alaturi de
ci se a"lau un conducator al carului, mai multi arcasi si un tobosar care dadea
semnale.
>opoare de neam mongol migreaza din nordul Asiei catre Eaponia (inaintea
anului C000 i.Hr., alungind populatia Ainu din principalele insule sudice.
+are cu ro(i mai usoare, pre$azutc cu opt pina la douasprezece spi"e in locul
discului masi$, sint "olosite in stepa rusa (circa C000 i.Hr..
>opoare de limba indo&europeana, probabil din stepa rusa de la nord de
Marea -eagra, incep sa se raspuideasca in toate direc(iile, luptind calare si
"olosind care de lupta (circa C000 i.Hr.. 3ez$oltindu&si culturi si limbi
distincte & precum iranienii, #iti6ii, grecii, celtii, cimerienii, sla$ii, baltii si
multe alte popoare & acestia au na$alit in
+
l*iA(B
1'
$aluri migratoare, declansind multe razboaie, dar si modi"icind culturile din
Aurasia, ceea ce a dus la rasptndirea limbilor lor, $orbite din Anglia si pina in
India.
+eltii, un popor de limba indo&europeana, ramin cunoscuti ca popor
distinct in regiunea 3unarii de .us (mileniul al doilea i.Hr..
Ambarcatiuni de lemn cu pupa inalta sint construite de ci$ilizatia minoica
din +reta (circa C000 i.Hr., eel mai important centru comercial al acelor
$remuri din estui Mediteranei, care detinea suprcmatia pe mare.
Hatinii, un popor de limba indo&europeana inrudit cu grecii, in$adeaza
Italia prin Alp, aducind cu ei te#nologia prelucrarii bronzului (circa C000
i.Hr..
Hiri(ii, un popor de limba indo&europeana, isi a"irma suprematia in
Anatolia de nord si centrala (Asia Minor (circa C000 i.Hr., si incep sa&si
#arpiiasca $ecinii de la est si de la sud.
>opoarc ulterior numite ,,2ea0er "ol0< in$adeaza Anglia (circa C000 i.Hr..
Grccia este in$adata in repctate rinduri de un popor de limba indo&
europeana numit a#eu & care ulterior, incepind apro7imati$ din anul 9;00
I.Hr., se $a numi, mai simpiu, grec.
In Auropa de $est se "olosestc cositorul si se produce bronzul (circa 9;00
i.Hr..
+eltii, popor indo&european, in$adeaza Insulele 2ritanice $enind din
Auropa continentals, aduc"nd cu ei, dupa cit sc pare, cunostinte despre
prelucrarea cuprului (circa 9800 i.Hr.
AFRICA:
2erbeci de lupta, acoperiti cu piele sau cu paie, sint "blositi in Agipt (circa
C000 i.Hr.! eel pu6in o "ortareaNa, cea de la 2u#en, in -ubia, a$ea un pod
mobil, dotat cu role.
Hicsosii (rcgii&pastori des"asoara prima in$azie straina cunoscuta a
Agiptului (circa 9800 i.Hr., aducind cu ei din sud&$estui Asici calul, carul
Iras de cai si arme din bronz, superioare celor cgiptene din arama.
Hicsosii inc#eie cucerirea Agiptului prin ocuparearegiunilorsudicc (circa
9(00 i.Hr., ranunind stapini aici pcntru inca un secol.
'otile cu spite sint "olosite in Agipt (pe la 9@00 i.Hr..
Faraonul egiptean Amosis (d. 9)80&9))( i.Hr. reinstaureaza in Agipt
domnia prin naJtcre si&i alunga pe #icsosi in >alestina, recucermd . nordul
-ubiei! el adopta carele de lupta de la #icsosi si isi dcz$olta o annata
pcrmancnta si bine pregatita de arcasi.
.ub Amen#otep I (d. circa 9):@ &9)C@ i.Hr. si ginerele si totodata
succesorul sau, T#utmosis 9 (d. circa 9)C@ &9)9C i.Hr., Agiptui isi e7tinde
dominatia in Hibia, sudul -ubiei, >alestina si .iria, pina la "lu$iul Au"rat.
ASIA DE SUD-(EST (FARA ANATOLIA):
Amoritii pun bazele >rimului Imperiu 2abilonian (sau Imperiul Fec#i
centrat in 6urul orasului 2abilon din sudul Mcsopotamiei (circa C000 i.Hr..
'otile cu spite sint "olosite in Mesopotamia (circa C000 i.Hr.! unele c#iar
incep sa aiba obezi din cupru, nu din lemn.
Triburi nordice dc limba indo&europeana incep in$aziile asupra Iranului
(circa C000 i.Hr..
In prelucrarea metalelor inccpe sa se utilizeze te#nica lo$iturilor de ciocan
si cea a alierii (circa 98)0 &9@)0 t.Hr. in $edcrea cresterii duritatii uneltelor
metalice in Apoca Aramei.
1(
3romaderul este domesticit in Arabia (circa 9800 i.Hr.! nu se stie unde si
cind a "ost domesticita camila bactriana cu doua cocoase.
'egele&luptator babilonian Hammurabi (d. 9(;C &9()0 i.Hr. e7tinde
dominatia imperiului sau in intreaga Mesopotamie, punind si bazcle unui $cstit
cod de legi.
.ub Murs#ilis# I (d. apro7imati$ 9@C0 &9);0 i.Hr., #iti(ii atacau adesea
$ec#iul Imperiu 2abilonian, aducindu&9 in pragul distrugerii! ei au cucerit
Aleppo si si&au e7tins stapinirea mult in interiorul .iriei (in6urul anului 9);0
i.Hr..
In timp cc Fec#iul Imperiu 2abilonian cadea in miinile in$adatorilor, ?asites
din Iran ocupa sudul Mesopotamia (circa 9)*0 i.Hr., punind bazele unui rcgat
care se conduce dupa codul de drept ci$il babilonian.
ASIA DE EST, CENTRALA 1 DE SUD, OCEANUL PACIFIC 1 CELE
DOUAAMERICI:
>opoarele din actuala T#ailanda con"ectionau obiecte din bronz (in6urul
anului C000 i.Hr., desi e posibil sa Ie "i "acut c#iar cu citc$a secole mai
inainte.
Arienii, un poporde limba indo&europeana inruditcupersii, incep sa "ortezc
maintarca in India! aduceau cu ei care de lupta, arme si te#nici militare
superioare celor ale dra$idicnilor care traiau acolo (incepind cu circa C000
i.Hr..
in Asia +entrala caii erau "olosip pentru a tracta un car usor cu doua ro6i,
initial cu ro(i masi$e, care au "ost imbunatatite rapid dupa anul C000 i.Hr. prin
introducerea spitelor. >opoarele din Asia +entrala pun la punct de asemenea un
arc mai comple7, destinat tragerii cu putere si precizie dintr&un $e#icul a"lat in
miscare. Acestea Ie o"era un a$anta6 militaraparte, pina ce $ecinii lor mai
pasnici isi construiesc si ei $c#icule si arme asemanatoare, "olosindu&se si dc
cai.
Arienii in$adeaza $alea Indusului (circa 9800 i.Hr., ducind ast"el la
prabusirea de"miti$a a culturilor Mo#en6o&daro si Harappa, de6a subrede! din
unirca lor ia nastere ci$ilizatia #indusa in $alea Gangelui (apro7imati$ dupa
9:00 i.Hr.. Timp de cite$a secole, anna lor de baza $a "i arcul cu lungimea
cuprinsa mtre 9,C0 &9,)0 metri, dotat cu sage6i cu $ir"mctalic! in general "ara
aparatori sau scuturi, arcasii erau precedati de un rind de aruncatori dc suli(e,
purtatori dc scuturi.
In +#ina, Ou "ondeaza dinastia Hsia (circa 9800 &9)00 i.Hr..
in batalia de la Ming +#iao (in Honan, linga orasul +enciou din zilele
noastre, dinastia .#ang in$inge semi&legendara dinastie Pao (circa 9)C*
i.Hr., punind bazele 8 dinastiei .#ang cu capitala la An,ang. Arau "olosite care
si cai! arme din bronz, unclte si casti se con"ec6ionau pe atunci sau in anii
imediat urmatori! arcul rainine anna principals, cu sage(i (probabil din
bambus cu $ir"uri metalice.
ySSBSSESSM
EUROPA 1 ANATOLIA:
Fier de calitatc su"icient de buna pentru a "i "olosit la arme a "ost obtinut
pentru prima oara in podisul Anatoliei, probabil de poporul Mitanni din
Armenia unde e7istau numeroase zaeaminte de "ier (circa 9)00 i.Hr.!
te#nologia secreta a obtincrii "ierului se $a raspindi pc masura ce "ierarii erau
luati prizonieri.
+i$iliza(ia minoica din insula +reta (a7ata pe comer( este in$adata si
cucerita de grccii micenieni (circa 9:)0 i.Hr..
>opoare de pe continentui european in$adeaza regiunea /esse, din Anglia
(circa 9:)0 i.Hr..
1)
>e Marea Mediteran. apar ambarcatiuni maritime carcnate (in6ur de 9:00
i.Hr..
Hititii cuccresc regatui Mitanni din Armenia (circa 9*(0 i.Hr., intrind
ast"el in posesia secretelor prelucrarii "ierului.
Grecii asediaza probabil Troia (circa 9*00 & circa 9980 i.Hr., central
comercial din nord&$estui Anatoliei, principala poarta de intrare in Asia!
po$estile despre acest asediu, intr&o aura de mit si legenda, au supra$ieplit
mai ales datorita operelor #omerice %liada si 3diseea (sense in6urul anului
800 i.Hr..
In timpul domniei lui Hattusilis III (circa 9C89 &9C@0 I.Hr, desi e posibil ca
el sa "i domnit c#iar mai de$remc, pe la 9900 i.Hr., tutitii utilizau arme din
"ier, armuri si care de lupta! a$anta6ele pe care ei Ie a$eau asupra ri$alilor lor
a$eau sa se piard. curind, datorita slabiciunii regatului pe plan intern.
AFRICA:
Agiptenii tree la construirea unor ambarcatiuni mai so"isticate din lemn,
unele dintre ele cu cirma dubia (circa 9)00 i.Hr..
MoareTutmes III (D& circa 9::; i.Hr., "araonul egiptean (d. circa 9)0:&
9::; i.Hr., in$ingatorul bataliei de la Megiddo (circa 9:@; i.Hr.! sub el,
imperiul s&a e7tins mai mult ca niciodata, pina la grani6a Imperiului Hitit din
Anatolia.
.ub domnia "araonului A0#enaton (I0#naton (d. circa 9*80 &9*@) i.Hr.,
con"lictele religioase care au zgilNiit Agiptui au slabit domina6ia cgipteana
asupra teritoriilor indepirtate, mai cu seama asupra .iriei & care a "ost ocupata
dc #iti(i & si a unei parp insemnate din >alcstina & recucerita de conducatorii
localnici.
Armc si unelte din bronz, precum si care trase de cai, erau "olosite in
.a#ara (circa 9*00 i.Hr..
+arele egiptene sint pre$azute cu ro(i cu sase spi(e, nu doar cu patru (circa
9*00 i.Hr..
Moare.enI(D&9C;;i.Hr.,"aiaonegipteancareadomiutapro7imati$intreanii
9*98&9C;; t.Hr. Al unna la tron tatalui sau 'amses I si a purtat batalii in
>alestina, Hibia si .iria. 3upa el, pe tronul Agiptului antic s&a urcat 'amses
II, care a domnit apro7imati$ intreanii 9C;;&9C*C
siamaritgrani(eleimperiului egiptean.
ASIA DE SUD-EST (FARA ANATOLIA):
>rin descopcrirea si per"ectionarea metodei de prelucrare a metalelor
numita cire-perdu (ceara pierduta, in 5rientuI Apropiat se pot produce arme
mai a$ansate, unelte superioare si omamente (circa 9)00 i.Hr..
'egele ?adesului, un regat H,0sos din nordul >alestine!, a declansat o
re$olta in >alestina si in .iria impotri$a stapinirii egiptene (9:(C i.Hr..
Agiptenii in$adeaza sud&$estui Asiei cu o annata numeroasa, iar in batalia
de la Megiddo, prima batalie ramasa in analele istoriei, armata condusa de
Tutmes IIX a in$ins rebelii din >alestina centrala! lupta s&a des"asurat linga
"ortareata Megiddo, la nord de muntele +armel (circa 9:@; i.Hr..
Faraonul egiptean T#utmosis III recucereste o mare parte din .iria, a"lata
sub ocupatia #iti6ilor, pe care&i obliga sa plateasca tribut (circa 9:@0 i.Hr..
>oporul Mitanni din nord&$estui Mesopotamiei dobindeste autoritate asupra
$ec#iului Imperiu Asirian, mult slabit (circa 9:)0 t.Hr..
.ub conducerea lui Ariba&adad (care a domnit apro7imati$ intre 9*;0&9*@:
i.Hr., asirienii iDi cisriga independen6a iala de mitanni, punind bazele
Imperiului Asirian mi6iociu!
1*
e7pansiunea asirienilor conduce la deportari in masa asupta alia(ilor lor
ini(iali, #iti(ii. In special prin capturarea mesterilor "ierari #iriti, asirienii isi
dez$olta "oarte mult te#nica militara.
.eti I al Agiptului in"ringe o coalitie a citor$a state mici palestinicne la
2eisan, in Galileea (circa 9*9) i.Hr., dupa care ocupa >alcstina, dar nu
reuseste sa recucereasca .iriade la #ititi.
Mesopotamienii incep sa calareasca animalele, in special caii si magarii, in
loc sa&i "oloseasca numai la carat sau la tractat care si caru6c (circa 9*00
i.Hr..
Faraonul 'amses (I si annatele sale in"ring ostile #itite linga ?ades(9C;:
i.Hr., a"lat pe riul 5rontes Mn nordul >alestinei! nereusind sa ocupe si
?adesul, 'amses e ne$oit sa lase o partc din .iria sub controlul #iti(ilor.
Faraonul egiptean 'amses II si regele #itit Hattusilis III inc#eie un tratat de
pace si alianta, prin care se recunosc stapmirea egipteana in >alestina si cea
#itita in .iria (9CDi i.Hr..
ASIA DE EST, CENTRALA SI DE SUD, OCEANUL PACIFIC SI CELE
DOUA AMERICI:
Te#nologiile de prelucrare a bronzului se "olosesc in $estui .iberiei (circa
9)00 i.Hr. si apoi in centrul .iberiei (circa 9C00 i.Hr..
+#inezii imita stilul .iberian in con"ec(ionarea topoarelor si lancilor (circa
i:00!.Hr..
+arele c#inezesti sint ec#ipate cu roti care au mai mult de patru spi(e (circa
9*00 i.Hr..
EUROPA SIANATOLIA:
3orienii, populatie de limba indo&europcana, inccp sa se stabileasca in
Grecia (circa 9C)0 i.Hr.! armcle lor din "ier sint superioare celor din bronz
ale micenienilor, care sint coplesi6i.
8 .E8opoarele6narii<, pradatori din insulele din Meditcrana de est si d6nJsudul
Auropei, se abat m$aluri in$adatoare asupra litoraluiui estic al Marii
Mediterane! ma6oritatea sintrespinsi, dar unii reu6esc sa se stabileasca acolo,
de e7emplu "ilistenii in >alestina (circa 9C00!.Hr..
+ultura scitilor, populatie de limba indo&europeana, se dez$olta ca una
distincta in stepa rusa (circa 9C00 i.Hr..
+imerienii, popula6ie de limba indo&europeana, se stabilesc in peninsula
+rimeea, la nord de Marca -eagra (circa 9C00 i.Hr..
+olonisti "enicieni pun bazele oraJului Gadir (Agadir! +adiz pc coasta
atlantica de sud&est a .paniei, dincolo de Gibraltar, con"orm "olclorului pe la
9C00 i.Hr.! istoricii considera ca bazele Gadirului au "ost puse cam cu un
secol sau doua mai tirziu, si ca e posibil ca "enicienii sa "i "ast preceda(i dc
colonisti greci.
Fenicienii "ondeaza colonii in +ipru si 'odos (sec. 99 i.Hr..
AFRICA:
Faraonul egiptean 'amsesEII (care a domnit apro7imati, intre 99;8 & 99@(
i.Hr. rec,cereste >alestina si pune sta$ila in calea in$adatorilor. inclusi$
incalea libienilor si ,,nopoarelor marii<, pradatori dm6nsulele Mediteranei si
sudul Auropei! unii dintre acestia apuca sa se stabileasca pe litoralul egiptean.
1+
4 Fenicienii (canaaniM< pun bazele orasului /tica (/tiKue pe litoralul nord&
a"rican, care stra6uicste strimtoarea .iciliei (circa 9900 i.Hr.! tot ei "ondeaza
si Hadrumctum si Heptis (Hepcis Magna& Irnga oraJul Tripoli din zilele
noastre & in acccaJi perioada.
ASIA DE SUD-EST (FARA ANATOLIA):
>oporul e$reu care "usesc tinut capti$ in Agipt migreaza, sub conduccrea lui
Moise, in >alestina & Tara Fagaduin(ci &, migratie care este cunoscuta sub
numeic de ,,A7odul< (circa 9C)0 i.Hr..
Te#nologiile prelucrarii "ierului se raspindesc! ele dc$in larg cunoscute si
"olosite in sud&$cstui Asiei, de e7emplu la Ea""a, in Israel (circa 9C)0 i.Hr..
Mai multe orase&statc de pe litoralul >alestinei & As#dod, As#0elon, Aicron,
Gaza si Gat# & "ormeaza o alianta pcntru a tine piept atacurilor ,,popoarelor
marii<, dintre care cele mai mari succesc le&au ob6inut "ilistenii (circa 9C00
i.Hr..
+u egiptenii si #ititii in declin si cu asirienii in plina ascensiunc, popoarele
din >alestina si .iria "ormcaza multe state mici, independente, in
perioada ,,statelor razboinice< (circa 9C00 & 800 i.Hr.! cele mai importante
dintre acestea sint "ilistenii, "enicienii, arameenii si c$reii, care s&au intrunit la
.c#ec#cm (circa 9C00 i.Hr. pentru a cclebra cucerirea Tarii Fagaduintei,
>alestina.
Higa celor 3ouasprczece Triburi (Amp#ict,on, a "ast creata de e$rei in
>alestina, in scopul asigurarii protectiei proprii si aunui templu central (circa
9C00 i.Hr..
Alamipi ii in"ring pe 0asi(i in sudul Mcsopotamiei si de$asteaza 2abilonul
(circa 99@0 i.Hr..
.ub Tiglatpalassar I (care a domnit apro7imati$ intrc 999@ & 90;* i.Hr.,
Asiria rede$inc o importanta putere militara, care controlcaza Asia de .ud&
Fest, de la iz,oarcle "lu$miui Tigru din Anatolia, prin nordul .iriei si pina la
Meditcrana, reusind sa&si pastreze imperiul pentru aproapc cinci secole! cu
armatele sale permanente bine pregatite (conducaiori dc care de lupta,
in"antcristi si trupe inarmate in special cu coi"uri, zaie si scuturi care
inlocuiesc "onncle anterioare dc trupe ocazionale, Asiria introduce primul
sistem cunoscut de societate militarizata.
+apetenia razboinica Gideon a unit pentru scurt timp ma6oritatea statelor
e$reiesti independente pentru a in"ringe in$adatorii midianiti (circa 9900
i.Hr..
+arcle din Mesopotamia incep sa "ie prc$azute cu ro(i cu sase spite, in loc
dc numai patru, iar osia este dcplasata mai in spate, pentru a crcste mobilitatea
(circa 4900 i.Hr..
Moare Tiglatpalassar I+D&circal 0;* i.Hr.. regc asirian care a domnit intre
apro7imati$ 999@& 90;*, eel carcaTeconstruit Imperiul Asirian.
Filistenii, unul dintre multele ,,popoare ale marii<, in$adeaza si a6ung sa
supuna teritorii locuite de popoare e$reiesti (circa 9080 &90C) i.Hr..
In$adatorii arameeni zgil(iie Imperiul Asirian (circa 90)0 i.Hr., dar sint
opriti in cele din urma, unii "iind c#iar absorbi6i in imperiul e7istent.
.ub conducerea lui .aul (d. 90C8 & 909* i.Hr, e$reii se lupta cu amoritii de
laest.. de riul lordan si se rascoala impotri$a "ilistcnilor, dobindind un
oarecare succes. .aul este ucis in lupta de la muntele Gilboa, din cimpia
Eezreel (909* i.Hr..
.ub conducerea lui 3a$id (d. apro7imati$ 9090 & ;(* i.Hr., e$reii tin piept
incercarilor "ilistenilor de rcdobindirc a dominatiei! multi "ilisteni sint inrolati
ca mcrcenari in armata e$rcilor. Ai cuceresc orasele "ilistene de coasta si
dobindesc controlul asupra intregii >alestine prin inQingerca amoritilor,
moabitilor si edomiplor.
15
ASIA DE EST, CENTRALA 1 DE SUD, OCEANUL PAC%/C "1 C=U
DOUAAMER1CI:
in +#ina se toama clopote (circa 9C00 i.Hr., precum si alte obiecte din
.roo1-
in batalia de la Mu Ou (in sudul pro$inciei c#ineze Henan, poporul +iou
din rcgione7 "lu$iilor Gei si Galben, condusi de ,,'egele Mar(ial< Gu
Gang, in$ing dinastia .#ang (circa 90C( i.Hr.! posibil circa 90)(9. Hr.,
"ondind dinastia +iou (R#ou, care $a dura timpdeoptsecole.
EUROPA 1 ANATOLIA:
Grecii pun bazele orasului&stat .parta (circa 9000 i.Hr., initial un grup de
sate in $alea Aurotasului din peninsula greceasca >elopones! el este mentionat
ulterior ca societatemilitara.
In Italia se trece la "olosirea "ierului, dcspre care se crede ca ar "i "ost adus
aici de di$erse popoare migratoare, precum latinii, sabinii si ilurienii (circa
9000 i.Hr..
Atruscii, originari probabil din Anatolia, in$adcaza si colonizeaza nord&
$estui 1taliei, punind bazcle unei culturi distinctc (circa ;00 i.Hr..
>opoarele care na$igau pe Mediterana, mcepind cu grecii si "enicienii,
adauga berbccele la pro$a na$elor de lupta! in loc sa abordcze na$ele inamice
pentru a lupta apoi corp la corp, ca pina atunci, ei inccarca ast"el sa scu"unde
direct na$a inamica (circa 8)0 i.Hr.
W4 .adur Hpune bazele 'egatului /rartu (Ararat in 2iblie pe cimpiile inalte
din estui Armeniei, I6nga lacurile Fan si /rmia (circa 8*) & 8C) i.Hr.! acest
stat de$ine o putere importanta.
AFRICA:
Fenicienii pun bazele mai multor colonii de&a lungul coastci nord&a"ricane,
din Gol"ul .irta si pina la 5ceanul Atlantic (primul mileniu i.Hr..
Fenicienii pun bazele +artaginei pe litoralul nord&a"rican (circa 89: i.Hr.,
la cst de /tica! accasta $a de$eni nucleui Imperiului +artaginez, care $a
rezista multa $reme dupa ce ,,orasul mama< T,r din Fenicia $a "i eclipsat! in
Eneida lui Firgiliu, +artagina apare ca "iind "ondata de t,ricni nemultumiti &
cum ar "i 3ido, ccl care se mtilneste cu Anea cind acesta nau"ragiaza in
+artagina, in lunga sa calatorie dinspre Troia in$insa cam! Italia.
ASIA DE SUD-EST (FARA ANATOLIA):
in timpul domniei rclati$ pasnice a lui .olomon in Isra e l (apro7imati$ intrc
;(* &;** HHr, arameenii si edomitii si&au cistigat independenta! con"orm
2ibliei, regina din .#eba (.aba, in sud&$cstui Arabiei, 9&a $izitat pe .olomon,
posibil pentru a inc#eia o , alianta comerciala.
>upa moartea lui .olomon (circa ;** D.Hr., regatui c$reiesc se d6,6dem
doua parti ri$aleI Israelul in nord si ludeea in sud, cu capitala la lerusalim!
ccle doua state nou create $or purta mai multe razboaie intrc ele pe parcursul
urmatoarelor doua sute deani.
.ub donmia lui Assumasirpal II (care a domnit apro7imati$ intre 88* & 8);
i.Hr., asirienii "olosesc ca$aleria, ca si e7ecutiile in masa, tragerea in (eapa,
dcportarile si alte asemenea brutalitati pe parcursul o"cnsi$elor de mare
amploare des"asurate in
20
Mesopotamia, in .iria si + muntii ?urdistan = unde de$asteaz. orasul
-is#tun (-usa,bin (88* i.Hr..
5mri, conducatorul armatei, de$ine rege al Israelului (domneste
apro7imati$ intre 8(@ & 8@; i.Hr., dupa ce se luptase cu egiptenii, cu
arameenii & locuilorii 3amascului &si cu "ilistenii! el stabileste capitala in
asezarea strat e gics a .amariei.Aste urmat pe tron de6iul sau, A#ab (care
domneste apro7imati$ intrc 8@; & 8)* i.Hr ..
Assumasirpal n si "or"ele lui armate asirienc des"asoara o campanie militara
impotri$a 2abilonului si ocupa .u#u (8(8 i.Hr..
Moare Assumasirpal (D & circa 8); i.Hr., care a domnit in Asiria intre 88*&
8); i.Hr. Fiul si succesorul acestuia, .#almaneser III (care domneste
apro7imati$ intre 8);&8C: i.Hr., intarestedominatia asiriana asupra .iriei si
>alestinei, darnu reuJeste sa ocupe capitala arameenilor, 3amasc.
Ha Yar0ar (?ar0ar, armata lui A#ab al Israelului, aliata cu cea a lui 2en
Hadad / al 3amascului, in$inge oastea siriana de sub comanda lui
.#almaneser HI (8): i.Hr..
ASIA DE EST, CENTRALA SI DE SUD, OCEAM3L PACIFIC SI CELE
DOUA AMERICI:
3inastia +iou isi e7tinde dominatiaI la est pina la mare, la nord pina
aproape de actuala "ronticra a Manciuriei, la sud in $alea in"erioara a
"lu$iului Oangtze (Oangzi, cit si in regiunile ccntrale de coasta (circa 9000 &
;00 i.Hr.. .e presupunc ca e7ploratorii c#inezi, sau comerciantii, au calatorit
mult catre $estui Asiei +entrale, domeniul mai degraba miticei Hsi Gang Mu
('egina&mama a $cstului, inrudita dupa unii cu regina din .aba! aceste
calatorii sint atribuite semi&legendarului imparat Mu m Analele din )a+)us.
+on"orm legendei, rcgele iranian Eams#id s&a casatorit cu una din "iicele
regelui din Mac#in (Marea +#ina (circa 9000 i.Hr. si a "ost urmarit pc
teritoriul c#inez si indian de $ra6masii sai! alte legeade ale aceleiaJi perioade
pomenesc despre regi iranieni care doreau pentru "iii lor teritorii din +#ina
sau Asia +entrala, sugerind e7istenta unui contact intrc Asia dc $est si cea de
est.
intr&o serie de rizboaic mai mici cu di$erse orase&state (circa 9000 & @00
i.Hr., #indusii arieni acaparcaza controlul asupra nordului si centrului Indiei,
in"luenta lor a6ungind c#iar si m sudul Indiei si in +e,lon.
In +#ina incep sa se "oloseasca camilele bactriene cu doua cocoase (la
inceputui primului milcniu i.Hr..
-omazii din Asia +entrala, care practicau calaritui cailor de aproape un
mileniu, rcusesc sa dcprinda strunirea calului "olosindu&se numai de partea
in"erioara a corpului ("ara sa sau scan, bra(ele raminindu&lc ast"el libere
pentru minuirea armelor! acesta "apt marc#caza nasterea ca$alcriei (circa ;00
i.Hr., care diminueaza treptat rolul carelor de lupla pina aproape de
disparitia accstora.
In$adatori de ncam mongol din Asia +entrala & primii dintr&un lung Jir&
na$alcsc din ce in ce mai adinc in cimpia Indiei de $est (circa ;00 i.Hr..
'egele Hsuan al +#8u&ului de $est, unul dintre numerosii regi&luptitori
c#inezi, reuscste sa in$inga temporar armata lui +iou in cimpie (8C* i.Hr.! se
spune ca el a dispus de trei mii de care de lupta si o structura militara "oarte
bine pusa la punct, adoptata si de mul(i alp comandan(i.