Curs fiziologie 2

Circulatia
Generalitati

1. Componentele functionale ale circulatiei:
a) Arterele= vase cu rol in transportul sangelui, intrun regim de presiune crescuta, de la corp catre tesuturi
. Au pereti mai grosi, comparativ cu cei ai venelor. Viteza de curgere a sangelui e mai mare comparativ c
u cea a venelor.
b) Arteriolele= valve de control prin care sangele e impins din artere catre capilare. Prezinta pereti muscul
ari puternici capabili de contractie aproape completa sau dilatatie, influentand astfel fluxul sangvin local.
c) Capilarele= segmentul cu cel mai important rol in schimburile lichidiene nutritive, electrolitice, hormo
nale, intre sange si tesuturi. Ele au pereti subtiri si in general au permeabilitate selectiva.
d) Venulele= colecteaza sangele cedat de capilare si conflueaza progresiv catre vene.
e) Venele= au rolul unor conducte de transport de la tesuturi catre cord. Ele reprezinta rezervorul major d
e sange. Prin ele sangele circula la un nivel presional scazut si de asemenea ele au capacitatea de a se dilat
a pt a inmagazina cantitati mari de sange.

2. Volumele de sange in diverse teritorii:
- cea mai mare cantitate de sange circulant e continuta de venele sistemice: 84% din volumul total de sang
e se afla in circulatia sistemica, din care 64% in vene, 13%in artere, 7% in arteriole, capilare, venule.
- 7% in cord
- 9% circula prin vasele pulmonare

3. Regimul presional in diferite sectoare ale circulatiei:
- cordul pompeaza continuu sange in aorta. In aorta inregistranduse valori mari presionale: 100mm/coloan
a mercur. De la nivelul aortei presiunile scad treptat in circulatia sistemica, astfel incat la varsarea cavelor
in atriul drept ele tind catre 0.
- in capilarele sistemice presiunea variaza intre 35mm/coloana meecur la capatul arterial si 10 la cel venos
. Rezulta o valoare medie a presiunii functionale in paturile capilare de aproxiatmativ 15-17mm/coloana
mercur.
-in artera pulmonara nivelul presional emai crescut, presiunea in timpul sistolei ventricolului drept e in m
edie 25mm/coloana mercur. In timpul diastolei 7-8mm/mercur. Se poate spune ca presiunea medie e de ap
roximativ 17 mm/coloana mercur.
-in capilarele pulmonare presiunea e in jur de 7 mm/coloana de meecur.

4. Principile fundamentale ale hemodinamicii:
A. Debitul sanguin= in fiecare tesut este in stransa concordanta cu nevoile tisulare(in activitate tesuturile
necesita mult mai mult sange dekt in repaus, sange furnizat de cord, care si el in activitate poate sa isi crea
sca debitul cardiac de 4 pana la 7 ori, rezulta ca si debitul circulator din toate vasele creste, la cererea unui
organ).
B. Debitul cardiac= depinde de foarte multe lucruri. E controlat de fluxul sangvin local. De la tesuturi san
gele se intoarce pe cale venoasa catre cord. Cresterea intoarcerii venoase, (care depinde de popma muscul
ara, contractilitatea vsdlor, integritate vene), are drept efect un aport venos crescut si o fractie de ejectie m
are, adica un debit cardiac mare=>flux sangvin crescut ce va ajunge in capilarele tisulare.
C. Presiunea arteriala sistemica. E controlata in general independent, fie de mecanismele de reglare ale mi
crocirculatiei, fie de mecanisme de reglare ale debitului cardiac. De ex: dc la un moment dat presiunea se
prabuseste brusc, sub valoarea medie de 100 mm/hg, in cateva secunde se declanseaza reflexe simpatice,
care vor produce vasoconstrictie, si de asemenea vor stimula forta de contractie a corpului, ceea ce va adu
ce la randul sau, cresterea debitului cardiac. La reflexele de tip simpatic se adauga interventia mecanismel
or umorale de reglare ale presiunii arteriale sistemice, si in principal al sistemului renina-angiotensina-ald
osteron.

5. Interrelatii intre presiune debit si rezistenta vasculara: debitul sangvin intrun vas e determinat de 2 facto
ri:
- diferenta de presiune intre cele 2 capete ale vasului= forta motrice a sangelui in vas.
- impedanta la fluxul sangvin/ rezistenta vasculara periferica:
Q=deltaP/R, unde q este fluxul sangvin in vas, delta p difernta de presiune dintre capetele vasului, r este r
ezistenta vasculara. Daca deltaP este 0 q este 0 deci sangele stagneaza. R este variabil si e functie de diam
etrul vasului, lungimea vasului, vascozitatea sangelui.

Debitul sangvin reprezinta cantitatea de sange care trece printrun anumit punct al sistemului circulator, inr
ro perioada data de timp. Se masoara in litrii/minut. Debitul circulator global, al unui adult in repaus este
de aprox 5 l /minut. Metodele de masurare sunt metode indirecte, invazive, realizate cu ajutorul unor disp
ozitive mecanoelectrice aplicate pe suprafata vaselor. Se folosesc debitmetrele ultrasonice doppler.

Unitati de masura pt prresiune arteriala: mm/hg. Se masoara in mm/hg forta exercitata de masa sanguina p
e unitatea pe suprafata vasculara. Cand se afirma ca preisunea intrunnvas e de 100mm/hg inseamna forta
exercitata de masa sanguina asupra peretelui vascular, suficienta, pt a impinge o coloana de sange, la o in
altime(h)=100mm.
1mm/hg=1.36cm apa.
Rezistenta la curgere, reprezinta dificultatea intampinatande sange la curgerea printrun vas. Se calculeaza
r=deltap/q . Daca deltanp e un milimetru si q e un mililitru, r=1 URP(UNITATI DE REZISTENTA PERI
FERICA).
Legea lui Poiseule: Q=(deltaPRla a4a)/(LV), unde q e fluxul sanguin, care e dp cu delta p si raza la put
erea a4a si invers proportional cu lungimea vasului si vascozitatea sangelui.
Vascozitatea e data de valoarea hematocritului, adica exprimarea eritrocitelor