Sunteți pe pagina 1din 8

Feniculul Surpriza picant-dulceaga

M-a imbiat intotdeauna feniculul sa-l experimentez dar


nu stiam prea multe despre aceasta planta-condiment.
In timp, am adunat informatii si experienta si cred ca
merita intraga noastra atentie.
Nu este o planta sau un condiment care sa faca parte
din obiceiurile noatre gastronomice, dar in mod sigur
daca ne informam, va face deliciul farfuriilor noastre.
In cele ce urmeaza voi urmari sa sistematizez pentru
cei interesati, informatiile privitoare la aceasta planta-
condiment.
Utilizat aproape in intregime, feniculul ofera
urmatoarea gama de utilizari: Bulbul (radacina) este
alb, uneori cu nuante de verde deschis, cu un gust
asemanator cu cel al telinei si poate f folosit in salate
pe post de leguma; Frunzele sunt utilizate pentru
prepararea salatelor sau a diferitelor garnituri. Florile
mici au cinci petale galben-aurii, sunt aromatice, si se
aseamana cu mararul cu care se poate poleniza
incrucisat, rezultand seminte lipsite de aroma, motiv
pentru care nu trebuie cultivate impreuna.
Fructele au forma oval alungita, culoare cenusie sau
brun verzuie cu un miros placut si desi sunt fructele
plantei, sunt gresit denumite si cunoscute ca find
semintele de fenicul; au un gust caracteristic si placut,
adica dulceag, usor mentolat si miros aromat
(asemanator, dar mai bland ca anasonul).
Atentie:
1 Seamana ca aroma si infatisare, pe de o
parte cu anasonul si mararul, iar pe de alta cu
chimionul si chimenul, toate facand parte din
familia Umbeliferae. De aceea, denumirile
populare sub care este cunoscut sunt: anason,
anason dulce, chimen dulce, fnic, marar
bulgaresc, marariu de casa, molotru, molura,
secara de gradina, secarea si multe altele.
2 Polenul de fenicul are o aroma subtila, mai
putin dulce. Foarte scump si destul de rar, polenul
de fenicul este comercializat in Italia dar si in SUA
find cunoscut sub denumirea de Condimentul
Ingerilor.
3 La cumparare, fenicul proaspat trebuie sa fe
fraged, alb stralucitor si fara pete maronii sau
galbene, sa fe tare la pipait cu miros de anason.
4 Bulbii mai mici sunt mai fragezi.
5 Semintele (a se citi fructele), se pastreaza
intr-un borcan de sticla bine acoperit, in dulapul
destinat mirodeniilor.
6 Feniculul stimuleaza laptele mamelor si este
singurul ceai care se da sugarilor atunci cand au
colici si diaree.
7 Feniculul exceleaza prin proprietatile sale
aromatice. Astfel aroma de fenicul face parte din
amestecul traditional Herbes de Provence.
8 Feniculul se conserva in frigider,intr-o punga
de plastic gaurita si astfel se poate mentine pentru
o perioada mai lunga de timp.
9 Era folosit ca antidot impotriva muscaturilor de
sarpe.
10Uleiul de masaj ajuta la reducerea celulitei, la
eliminarea toxinelor, edemelor si a durerilor
reumatice. Lasa pielea elastica, neteda, find un
excelent factor de relaxare.
Proprietati terapeutice:
In scopuri medicinale se foloseste fructul (semintele)
Feniculul se remarca prin urmatoarele proprietati :
Proprietati antiseptice naturale, find folosit in afectiuni
ale tractului respirator superior
Proprietati carminative si analgezice (adica absoarbe
gazele linistind astfel crampele) sunt datorate
componentelor din uleiul volatil, si astfel este util in
balonare, dureri abdominale produse de balonare :
medicii germani recomanda seminte de fenicul pentru
aceste probleme digestive dar si pentru indigestie si
sindromul colonului iritabil.
Actiunea antispastica si carminativa calmeaza durerile
abdominale mai ales la sugari;
Este sedativ si antiinfamator, efecte datorate
componentelor uleiului volatil: limonen si pinen, cu
efecte asemanatoare cu cele ale antiinfamatoarelor
de sinteza (ex: indometacin);
Expectorant si fuidifant al secretiilor bronsice si de
aceea calmeaza tusea convulsiva si astmatica si
calmeaza spasmele muschilor bronsici. Se foloseste
sub forma de comprese sau de inhalatii, dar si pentru
gargara, usurand expectoratia si calmand infamatiile
gatului.Este utilizat, de asemenea, in cazul laringitei,
amigdalitei, faringitei, bronsitei, astmului bronsic, tusei
convulsive.
Are calitati aperitive, laxative, diuretice si antitoxice;
Este util in dieta diabeticilor;
Are actiune antifungica (vermifug);
Frunzele contin un principiu hipotensiv.
Este protector hepatic (in special in afectiunile cronice
hepatice);
Proprietati galactogoge (stimuleaza secretia laptelui);
Are actiune estrogena datorita dianetolului si
fotoanetololului si astfel, semintele de fenicul pot f
folosite cu succes contra dismenoreei primare, find
efciente si fara efecte secundare in spasmele uterine,
durerile abdominale, durerile de ovare.
Semintele de fenicul au fost folosite popular pentru
efectele lor hormonale echilibrante si reintineritoare;
ele reduc pierderile de substanta osoasa, mentin
elasticitatea si stralucirea pielii, protejeaza impotriva
bolilor degenerative.
Spalaturile si compresele oculare cu ceai de fenicul
odihnesc si intaresc ochii obositi, maresc acuitatea
vizuala, combat blefarita si conjunctivita si au o
actiune antiseptica si antiinfamatoare.
Feniculul mai este folosit si pentru ingrijirea pielii
uscate si calmarea pielii iritate, dar si impotriva
hematoamelor, avand o larga utilizare in cosmetica.
Uleiul de masaj ajuta la reducerea celulitei, la
eliminarea toxinelor, edemelor si a durerilor reumatice.
Lasa pielea elastica, neteda, find un excelent factor
de relaxare.
Atentie:
Prin depasirea dozelor terapeutice survin aceleasi
efecte ca in cazul fructelor de anason.
Bogatiile plantei
Nutrientii acestei plante-leguma si condiment sunt:
carbohidrati sanatosi, minerale: calciu, fer, magneziu,
mangan, potasiu, zinc si seleniu, vitamine: A si B
precum si fbre
Fructul contine: substance azotoase (16- 17 %);
substance grase (9- 12 %); celuloza, zaharurile care-i
confera gustul dulceag; substante minerale (5- 6 %);
uleiuri eterice care stimuleaza circulatia sangvina (3- 6
%).
Uleiurile eterice contin: trans-anetol cu gust dulce
estrogal, fencona, limonene, alfa-pinen, terpen,
transanetol si cisanetol, metilcarvicol camfen,
dipepten, aldehida anisica, etc); aleurona; mucilagii;
substance amare; extragol, ceruri, , stigmasterina,
favonoide (cvercitin, camferoglicozid, favonol-3-
glucuronid), precum si vitaminele A, B, C; saruri
minerale de fosfor, potasiu, sodiu, fer.
Cum il folosim?
Pentru efectele sale terapeutice, feniculul poate f
administrat sub forma de: fructe care in cantitate
mica, mestecate bine, apara de gripa; apoi pulberea
de fenicul care este preparata din semintele de fenicul
si ajuta la tratarea celulitei, depresiilor, amenoreei,
digestiei lente, durerilor de cap si inlatura oboseala
fzica si psihica. Se mai foloseste sub forma de
macerat la rece al fructelor de fenicul, sau uleiul de
fenicul intrebuintat numai in amestec cu mierea de
albine. Mierea de fenicul se obtine prin amestecarea
uleiului de fenicul cu mierea de albine. Infuzia se face
din fructe zdrobite. Alte forme de utilizare sunt: esenta
de fenicul obtinuta din 5 g seminte zdrobite sau
macinate puse la macerat 6 zile in alcool si apa
ferbinte, vinul de fenicul: se prepara din fructele de
fenicul bine maruntite, macerate timp de 10 zile intr-un
litru de vin si tinctura de fenicul.
Ca aliment, feniculul se taie ca si ceapa si este foarte
gustos in salate, crud. Este crocant, dulce si zemos.
Poate f calit, fert si copt. Se potriveste cu ceapa si
legumele clasice in mancarurile traditionale.
Asadar, am descoperit un alt aliment minunat care ne
imbogateste alimentatia cu nutrienti excelenti.
Degustare placuta!