Din punctul de vedere juridic, normele de protectie a muncii sunt acele norme de convietuire sociala

care, garantate sau nu prin forta de constrangere a statului, reglementeaza conduita oamenilor in
cadrul unor comunitati productive, determinand conditiile in care urmeaza sa efectueze diferite
operatii concrete de utilizare a echipamentelor si obiectelor muncii si excluzand orice riscuri,
urmarind cu prioritate apararea sanatatii, a integritatii corporale a executantului.
Normele de protectie a muncii pot fi definite ca o masura legislativa de realizare a securitatii muncii;
continutul lor este format din colectii de prevederi cu caracter obligatoriu, prin a caror respectare se
urmareste eliminarea comportamentului accidentogen al executantului in procesul muncii. Fiecare
prevedere reprezinta in sine o masura de prevenire - tehnica sau organizatorica a riscului
producerii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale.
In consecinta, rolul normelor de protectie a muncii este de a stabili acele masuri de prevenire
necesare pentru anihilarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala dependenti
de executant.
Functiile normelor de protectia muncii :
Normele constituie principalul instrument in realizarea instruirii in domeniul securitatii si sanatatii in
munca. In conformitate cu prevederile legislative in vigoare, continutul de baza al oricaruia dintre
tipurile obligatorii de instructaj de protectie a muncii este format din normele de protectie a muncii
corespunzatoare activitatii pentru care este instruit subiectul. De asemenea, verificarea nivelului de
instruire se realizeaza tot in raport cu prevederile normelor.
Normele constituie unul dintre instrumentele in baza carora, in cazul cercetarii accidentelor de
munca, se stabilesc cauzele producerii acestora si vinovatia. Utilizarea lor in acest context permite si
identificarea masurilor de prevenire care nu au fost aplicate, respectiv a factorilor de risc de
accidentare si imbolnavire profesionala care continua sa existe in procesul de munca.
Normele reprezinta unul dintre instrumentele cu ajutorul carora se realizeaza controlul si
autocontrolul de protectia muncii. Conform Legii nr. 90/1996 a protectiei muncii si a actelor juridice
referitoare la organizarea si functionarea Inspectiei muncii, prin controlul de protectie a muncii
efectuat de organismele specializate se urmareste modul in care se desfasoara activitatea de
prevenire a accidentelor si a imbolnavirilor profesionale, si in primul rand gradul in care sunt aplicate
si respectate masurile cuprinse in normele de protectie a muncii. Autocontrolul, ca forma de control
intern al activitatii de protectie a muncii, are aceleasi obiective ca si controlul efectuat de
organismele publice, deci va utiliza aceleasi instrumente.
Normele reprezinta unul dintre principalele acte juridice in functie de care se stabilesc si se
sanctioneaza abaterile in domeniul protectiei muncii. Aceasta functie deriva in mod necesar din
functia lor de instrument de control.
Normele constituie unul dintre principalele criterii in fundamentarea politicii generale si a
programului de activitate pentru realizarea securitatii muncii la nivelul agentilor economici

In conceperea planurilor de activitate de protectie a muncii se urmareste in primul rand, in virtutea
legii, inscrierea ca obiectiv a realizarii acelor masuri preventive care se regasesc in norme si nu au
fost inca aplicate sau sunt indeplinite doar partial.
Sistemul national de norme de protectie a muncii este compus din:
Normele generale de protectie a muncii
Normele specifice de securitate a muncii

- folosirea mijloacelor individuale de protecie;- organizarea corespunztoare a lucrului.Protecia
prin legare la pmnt i protecia prin legare la nul sunt principalele msuride protecie contra
electrocutrii prin atingere indirect.Masuri privind protectia mpotrivaincendiilor Pentru
combaterea incendiilor la ntreprinderea de confectii sunt prevzute urmtoarelemsuri:- toti
angajatii vor trece un curs de instruire speciala privind protectia mpotrivaincendiilor, iar toate
subdiviziunile ntreprinderii vor fi asigurate cu mijloace de propagand si agitatie cu privire la
combaterea incendiilor;- prin ordin vor fi numite persoane responsabile de securitatea incendiara a
sectoarelor,depozitelor si altor obiecte cu pericol sporit de incendiu;- ntreprinderea va fi asigurata
cu mijloace de stingere a incendiilor si de comunicarerapidadespre incendiu. La toate obiectivele va
fiasigurat accesul automobilelor de pompieri,care se vor mentine n ordine exemplar;- toate
utilajele vor fi mentinute n stare buna functionala, se vor curati la timp, se vor regla si unge, pentru
a preveni suprancalzirea lagarelor, arborilor si pieselor ce se afl ncontact de frictiune, precum si
formarea scnteilor, iar zonele si agregatele ce se afla nmiscare se vor proteja de nimerirea
obiectelor straine;- la sfrsitul zilei de munca responsabilii de securitatea incendiara vor controla
minutiostoate locurile, mai cu seama locurile cu iradieri calorice considerabile, vor
deconectainstalaiile electrice si sistemul de iluminat, vor ncuia usile sub lacat.Mijloace de stingere a
incendiilor:- apa- nisipul- paturi mbibate cu apa- substane chimice-stingatoare : - cu pulbere Flores
i dioxid de carbon ( Co2)Folosirea stingatoarelor:- se trage siguranta- se apasa puternic prghia si
asteptati 5-6 secunde- trageti furtunul- apasati prghia din nou si ndreptati jetul spre baza
focului.Protectia mediuluiambiant

Una din principalele actiuni negative a omului asupra mediului nconjurator suntsubstantele
poluante asa ca: apele reziduale din diferite domenii de activitate, poluantii bacteriali si biologici,
substantele minerale, metalele grele, acizii si sarurile neorganice,acumularile de roci goale si
namoluri, substantele radioactive, zgomotul, poluareaelectromagnetica etc.Pentru a reduce la
minimum influenta ntreprinderilor industriei usoare n generalsi a celor de confectii n particular
proiectul prevede urmtoarele msuri:

emisiile n atmosfera din sistemele de ventilaie vor fi supuse curatii ntr-un sistemmodern de filtre
din pnza tip mneca;

apele utilizate n procesul tehnologic si pentru necesitatile igienico sanitare se vor diversa n
sistemul central de canalizare a localitatii;

pentru a cunoaste consumul de apa si a reduce la minimum cantitatea acesteia suntinstalate
contoare, iar personalul este instruit privind utilizarea ct mai rational aapei;

toate teritoriile libere neasfaltate din imediata apropiere a ntreprinderii vor finverzite, cunoscndu-
se cert rolul plantelor n asanarea mediului ambiant;

deseurile de productie se vor acumula n containere speciale cu utilizare ulterioara,mai cu seam a
deseurilor textile;

teritoriile oferente ntreprinderii (atelierului) vor fi mentinute ntr-o curatenieexemplara;

atelierele de croitorie si confectionare a articolelor din textile pot fi amplasate nimediata apropiere
sau la parterul caselor de locuit sau de alta destinatie;

un rol deosebit n folosirea rational a resurselor naturale vine sa-l joace educatiaecologica si
formarea constiintei ecologice n cadrul colectivului de angajai, prinorganizarea de discutii n
problemele date n timpul pauzelor, precum si prinutilizarea materialelor ilustrativ demonstrative.
Norme de protectia muncii la SPORUL SOCIETATE COOPERATIVAConfectionarea. mbinarea pe
masina de cusutnainte de nceperea lucrului, operatorul masinii de cusut are obligata de a
verificastarea tehnica a acesteia si n mod deosebit daca:

masa masinii este bine fixata pe picioarele de sustinere;

capul masinii este bine fixat n bolturile mesei-suport;

motorul electric este fixat corect pe suportul sau;

placa acului este bine fixata cu suruburi, pentru a se evita ruperea acului la punereain functiune a
masinii;

instalatia electrica este n stare corespunzatoare (izolatia electrica a cablurilor, priza, stecherul,
legatura la pamnt, ntrerupatoarele);

Este interzis angajatilor sa tin piciorul pe pedala de punere n functiune a masiniin timpul
introducerii firului de ata prin mecanismul suveicii, prin mecanismul detensionare si prin ac.

n timpul fixarii materialului de prelucrat sub piciorusul acului, este interzis sa seactioneze cu piciorul
pedala de punere n functiune a masinii de cusut.

Calcarea. Fierul de clcat electricSe interzice utilizarea mesei de clcat fr ca partea metalica a
acesteia sa nu fielegata la centura de impamntare.Este interzis sa se lucreze cu fierul de calcat
electric fara a avea sub picioare ungratar de lemn sau un covor electroizolant.Fierul de clcat cu abur
Este interzis sa se tina degetul pe prghia de declansare a aburului de la fierul decalcat, n timp ce
se priveste spre talpa acestuia.Conductele de alimentare cu abur a fie
PROTECTIA MEDIULUI

Realitile zilelor noastre arat c secolul XX este perioada celor mai mari
descoperiri i transformri ale civilizaiei omeneti, dar i cele mai complexe i
uneori nebnuite efecte asupra vieii.
Pn nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente
pentru nevoile omenirii. n prezent, ca urmare a exploziei demografice i a dezvoltrii
fr precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prim i energie
pentru producia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intens a resurselor
pmntului relev, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.
Perfecionarea i modernizarea proceselor tehnologice, utiliznd cele mai noi
cuceriri tiinifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu i pe
cele energetice. Ca urmare a industrializrii i creterii produciei de bunuri au sporit
mult materialele ce afecteaz mediul ambiant.
Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse
deosebit de complexe, se regsesc n aer, ap i n sol. Ploile acide sunt tot mai
dese, ca urmare a prezenei dioxidului de sulf din aer, datorit dezvoltrii proceselor
termice i a utilizrii unor combustibili inferiori; sunt evacuate n atmosfer
importante cantiti de oxizi de azot, de carbon, negru de fum, sruri i oxizi ai
metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte duntoare asupra
vegetaiei, n general, i direct sau indirect asupra omului.
La acest sfrit de secol i nceput de mileniu, lumea se afl n efervescen.
Schimbrile care au avut loc i vor avea loc, creeaz, ntr-o viziune optimist,
sperane i pentru remedierea fie i treptat a mediului nconjurtor. n tumultul
generalizat al schimbrilor, trebuie s tragem nc un semnal de alarm legat de
mediul nconjurtor i de supravieuirea omului i a existenei vieii pe Terra.
Mediul natural, adic aerul, oceanele, mrile, lacurile, apele curgtoare,
solul i subsolul i formele de via pe care aceste ecosisteme le creeaz i le susin
este imaginea cea mai comun pe care omul obinuit i-o face atunci cnd vorbete
despre mediul nconjurtor.
O pdure, o balt sau un lac, de exemplu, formeaz fiecare n parte un
ecosistem care se intercondiioneaz reciproc i se readapteaz continuu n
cutarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determin condiiile de
via pentru regnurile vegetale, animale i pentru exponentul su raional omul,
reprezentnd mediul natural. n mediul natural distingem componente fizice naturale
elemente abiotice: aer, ap, substrat geologic, relief, sol.
Componentele biotice reprezint viaa, organismele ce le dezvolt pe fundalul
sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetaiei i animalelor depinznd att de
factori teretri, ct i cosmici (radiaia solar de exemplu) ceea ce ne ajut s
nelegem implicaiile care pot urma unor modificri fie terestre, fie cosmice, sau
ambele n acela timp.
Mediul nconjurtor apare ca o realitate pluridimensional care include nu
numai mediul natural, dar i activitatea i creaiile omului, acesta ocupnd o dubl
poziie: de component al mediului i de consumator, de beneficiar al mediului.
Conceptul actual de mediu nconjurtor are un caracter dinamic, care caut
s cunoasc, s analizeze i s urmreasc funcionarea sistemelor protejate n
toat complexitatea lor.
Prin resurse naturale se nelege: totalitatea elementelor naturale ale
mediului nconjurtor ce pot fi folosite n activitatea uman:
resurse neregenerabile minerale i combustibili fosili;
resurse regenerabile ap, aer, sol, flor, faun slbatic;
resurse permanente energie solar, eolian, geotermal i a valurilor.
n ntreaga activitate a mediului nconjurtor se urmrete nu numai folosirea
raional a tuturor aceste resurse, ci i corelarea activitii de sistematizare a
teritoriului i localitilor cu msuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de
tehnologii de producie ct mai puin poluante i echiparea instalaiilor tehnologice i
a mijloacelor de transport generatoare de poluani cu dispozitive i instalaii care s
previn efectele duntoare asupra mediului nconjurtor, recuperarea i
valorificarea optim a substanelor reziduale utilizabile.
Astfel noiunea de mediu nconjurtor cuprinde de fapt, toate activitile
umane n relaia om-natur, n cadrul planetei Terra.
Cnd se vorbete de progres sau de srcie, se vorbete de fapt, n termenii
cei mai globali, de mediul nconjurtor care caracterizeaz planeta noastr la un
moment dat, cci ntre toate acestea i poluarea, degradarea apei i a aerului,
ameninarea pturii de ozon, deertificarea, deeurile toxice i radioactive i multe
altele, exist o strns interdependen.
n toate civilizaiile care s.au dezvoltat pn n secolul al XVII-lea, de natur
predominant agricol,pmntul era baza economiei, vieii, culturii, structurii familiei
i politicii, viaa era organizat n jurul satului, economia era descentralizat, astfel
c fiecare comunitate producea aproape tot ce i era necesar. Energia chieltuit
corespundea n esen lucrului forei musculare, uman sau animal, rezervelor de
energie solar nmagazinat n pduri, utilizrii forei hidrauliuce a rurilor sau
mareelor, forei eoliene.
Natura reuea pn la urm s refac pdurile tiate, vntul care unfla velele,
rurile care puneau n micare roile, deci sursele de energie utilizate de civilizaiile
agricole erau regenerabile.
Odat cu sporirea populaiei globului, ce a decurs paralel cu perfecionarea
organizrii sociale i, n special odat cu dezvoltarea industriei, a transporturilor
mecanizate din ultimele dou secole, ncercarea omului de a domina n lupta aspr
cu natura, de a-i smulge lacom bogiile ascunse, ncepe s aib tot mai mult
succes. Peste un miliard i jumtate din populaia actual a Terrei aparine civilizaiei
industriale.
Industrialismul a fost mai mult dect couri de fabric i linii de asamblare. A
fost un sistem social multilateral i bogat care a influenat fiecare aspect al vieii
omeneti. Creterea economic, enorm accelerat, se bazeaz n majoritate nu pe
surse regenerabile de energie, ci pe energia cheltuit prin folosirea combustibililor
fosili, neregenerabili: crbuni, iei, gaze naturale.
Alvin Toffler observ cu sarcasm: Pentru prima dat o civilizaie consum din
capitalul naturii, n loc s triasc din dobnzile pe care le ddea acest capital!.
Problema rezidurilor activitilor umane a luat proporii ngrijortoare, prin
acumularea lor provocnd alterarea calitii factorilor de mediu. Aceste alterri sunt
cauza unor dezechilibre n faun i flor i n sntatea i bunul mers al colectivitii
umane din zonele supraaglomerate.
Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazat pe consumarea resurselor
neregenerabile de energie, s-a ajuns, n unele ri industrializate, la un grad de
bunstare ridicat, constatndu-se practic c apare, cu iminen, ameninarea
consecinelor aciunii umane asupra mediului, poluarea lui la nivel global.
Deteriorarea mediului ambiant este cauzat de: existena prea multor
automobile, avioane cu reacie i nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care
funcioneaz dup tehnlogii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime,
ap i energie, fenomene care sunt determinante, n ultima instan, de necesiti
crescnde ale unei populaii aflate n stare de explozie demografic i ndeosebi de
existena marilor aglomerri urbane.
Mediul nconjurtor reprezint un element esenial al existenei umane i
reprezint rezultatul interferenelor unor elemente naturale sol, aer, apa, clim,
biosfer cu elemente create prin activitatea uman. Toate acestea interacioneaz
i influeneaz condiiile existeniale i posibilitile de dezvoltare viitoare a societii.
Orice activitate uman i implicit existena individului este de neconceput n
afara mediului. De aceea, calitatea n ansamblu a acestuia, precum i a fiecrei
componente a sa n parte, i pun amprenta asupra nivelului existenei i evoluiei
indivizilor.
Ansamblul de relaii i raporturi de schimburi ce se stabilesc ntre om i
natur, precum i interdependena lor influenteaz echilibrul ecologic, determin
condiiile de via i implicit condiiile de munc pentru om, precum i perspectivele
dezvoltrii societaii n ansamblu. Aceste raporturi vizeaz att coninutul activitii
ct i crearea condiiilor de existen uman.
n concluzie, se poate afirma c mediul trebuie adaptat i organizat pentru a
rspunde nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natur a unor resurse
i prelucrarea lor pentru a deservi populaia (pentru a satisface doleanele acestora).
Aceast dependen cunoate un mare grad de reciprocitate, datorit faptului c
nevoile umane se adapteaz ntr-o msur mai mare sau mai mic mediului.
Asigurarea unei caliti corespunztoare a mediului, protejarea lui ca
necesitate supravieuirii i progresului reprezint o problema de interes major i
cert actualitate pentru evoluia social. n acest sens, se impune pstrarea calitii
mediului, diminuarea efectelor negative ale activitii umane cu implicaii asupra
acestuia.
Poluarea i diminuarea drastic a depozitelor de materii regenerabile n
cantiti i ritmuri ce depesc posibilitile de refacere a acestora pe cale natural
au produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar.
Protecia mediului este o problem major a ultimului deceniu dezbtut la
nivel mondial, fapt ce a dat natere numeroaselor dispute ntre rile dezvoltate i
cele n curs de dezvoltare. Acest lucru a impus nfiinarea unor organizaii
internaionale ce au ca principale obiective adoptarea unor soluii de diminuare a
polurii i creterea nivelului calitii mediului n ansamblu.
Cercetrile amnunite legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de
poluare s-au concretizat prin intermediul unui ansamblu de aciuni i msuri care
prevd:
cunoaterea temeinic a mediului, a interaciunii dintre sistemul economic i
sistemele naturale; consecintele acestor interactiuni; resursele naturale trebuiesc
utilizate raional si cu maxim de economicitate
prevenirea i combaterea degradrii mediului provocat de om, dar i
datorate unor cauze naturale
armonizarea intereselor imediate i de perspectiv ale societii n ansamblu
sau a agenilor economici privind utilizarea factorilor de mediu
Pentru protejarea mediului, n primul rnd trebuie identificate zonele afectate,
evaluat gradul de deteriorare i stabilite cauzele care au produs dezechilibrele
respective.
n ceea ce privesc modalitile de protejare trebuie soluionate trei categorii de
probleme:
crearea unui sistem legislativ i institutuional adecvat i eficient care s
garanteze respectarea legilor n vigoare.
evaluarea costurilor aciunilor de protejare a mediului i identificarea surselor
de suportare a acestora.
elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan naional i
internaional referitor la protejarea mediului.
n ceea ce privete evaluarea costurilor i stabilirea modului n care aceste
sunt suportate se poate susine c protejarea mediului este costisitoare i nu pot fi
ntotdeauna identificai factorii polurii. Datorit acestei situaii costurile de protejare
a mediului se mpart ntre societile comerciale poteniale poluatoare i stat.
Fondurile alocate protejrii mediului difer de la o ar la alta n funcie de nivelul de
dezvoltare al fiecareia.
Pentru elaborarea unor programe pentru protejarea mediului, trebuie
identificai toi factorii de mediu i zonele n care pot aprea probleme de poluare a
acestora. Un astfel de program presupune identificarea zonelor, evaluarea costurilor
necesare i stabilirea responsabilitilor pentru derularea proiectelor.
Presiunea activitii omului asupra mediului natural crete foarte rapid. De
asemenea, se accelereaz dezvoltarea industrial, schimburile, circulaia mrfurilor,
spaiul ocupat, parcurs i utilizat pentru activitile umane este din ce n ce mai vast.
Aceast evoluie i pune amprenta n mod nefavorabil asupra mediului i a
componentelor sale.
Un alt factor care duneaz mediului este modernizarea transporturilor,
accesibilitatea lejer n spaiile verzi. Comportamentul individului polueaz mediul
ntr-o msur mai mare sau mai mic, fie sub forma activitii cotidiene, fie a
consumurilor turistice.
Prin dezvoltarea activitii umane sunt afectate toate componentele mediului
n proporii diferite. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele, solul,
apa, flora, fauna, monumentele, parcurile si rezervaiile, precum i biosfera.
n consecin, conservarea funciilor igienico-sanitare, recreativ i estetic
ale elementelor componente ale mediului natural constituie garania unei dezvoltri
continue a societii umane.
Prin protecia mediului ambiant se subnelege ocrotirea atmosferei, solului, apei, florei i faunei.
Este important faptul, c protecia mediului ambiant prevede i protecia sntii omului, orientat
spre asigurarea unei stri psihologice i fizice normale, favorabile pentru trai i munc.

Mediul ambiant este un univers material, n care omul ca fiin uman i satisface
necesitile sale. n cele mai multe cazuri, prin aciunile sale, omul influeneaz
asupra mediului ambiant, spre exemplu: extinderea oraelor, sporirea numrului de
termocentrale, a instalaiilor de gaze, industrializarea intensiv, producerea
mijloacelor de transport auto, care polueaz enorm aerul din atmosfer cu bioxid de
carbon i substane nocive ca: funinginea, hidrocarburile, compuii sulfului i
azotului, plumbului, precum i produsele cancerigene.

Odat cu gazificarea intens a rii (ntreprinderilor industriale, termocentralelor i
cazangeriilor consumatorilor casnici, transferul treptat al funcionrii automobilelor cu
gaze naturale comprimate) se mbuntete i situaia ecologic din republic.
Principalul component al gazelor naturale este metanul (CH4) (circa 98%) " un gaz
fr miros, fr gust i nu e toxic. La ardere gazele naturale necesit un volum de
aer minim, i din punct de vedere ecologic este cel mai curat combustibil, ele permit
reducerea sporit a principalelor substane nocive produse de cazanele cu gaze,
instalaiile de gaze, motoarele cu ardere intern. Volumele gazelor naturale i
lichefiate utilizate n calitate de combustibil" se afl n cretere permanent.

Totodat, atenionm consumatori, c utilizarea gazelor naturale i celor lichefiate
este inofensiv, doar n cazul respectrii cu strictee a cerinelor Regulilor de
securitate n ramura de gaze.

Nu ne putem imagina dezvoltarea cu succes a companiei fr atitudinea grijulie fa
de ecologie. Pe lng respectarea strict a standardelor i normelor ecologice
naionale i internaionale, SA "Moldovagaz" acord o deosebit atenie ocrotirii i
regenerrii resurselor ecologice, tinde spre reducerea la minimum a daunelor n
urma activitii sale de producie.

Ocrotirea mediului ambiant, a sntii i asigurarea securitii " snt direciile
prioritare n activitatea companiei, parte integrant a strategiei dirijrii efective a
produciei.

SA "Moldovagaz" i desfoar activitatea printr-o combinare optimal a
mecanismelor economice, msurilor administrative i metodelor de autocontrol
asupra utilizrii raionale a resurselor energetice, contientiznd responsabilitatea
fa de generaiile n cretere.

n activitatea sa de producie SA "Moldovagaz" respect ntocmai urmtoarele
principii:

influenarea minimal asupra mediului nconjurtor

SA "Moldovagaz" permanent urmrete nivelul volumului admisibil de influen a
sarcinii tehnice, care poate s duneze puritii ecologice a mediului nconjurtor.

pstrarea resurselor naturale

SA "Moldovagaz" asigur exploatarea cu grij a resurselor naturale " ap, sol,
pdure. Implementnd tehnologii moderne, permanent ducem lucru vizavi de
reducerea volumelor de formare a deeurilor de producie.

sigurana procesului de producie

SA "Moldovagaz" i desfoar activitatea prin utilizarea tehnologiilor inofensive i a
proceselor de producie, permanent asigurnd disponibilitatea ntreprinderilor
companiei la aciuni suficiente i operative n orice situaie excepional.

respectarea intereselor societii

SA "Moldovagaz" asigur transparena informaiilor despre posibila influen a
ntreprinderilor companiei asupra mediului nconjurtor i sntii populaiei.

Nu poate s nu fie menionat, c pentru mbuntirea situaiei ecologice din ar SA
"Moldovagaz" se ocup intensiv de gazificarea localitilor (gazificarea
ntreprinderilor industriale, a centralelor termice i cazangeriilor, a consumatorilor
casnici, trecerea transportului auto la funcionare pe baz de gaze naturale
(comprimate) i lichefiate). Parte component a combustibilului gazos este metanul
(CH4), propanul (C3H8), butanul (C4H10) " gaze fr culoare, miros, gust i
netoxice.

La ardere gazele naturale necesit un volum de aer minim. Din punct de vedere
ecologic gazele naturale i cele lichefiate snt cel mai "curat" combustibil pentru ar.
Aceast condiie permite reducerea brusc a cantitii de impuriti nocive aruncate
n atmosfer n timpul funcionrii cazanelor, aparatelor casnice, motoarelor cu
ardere intern.
ana nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru
nevoile omenirii. In prezent, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara
precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si energie
pentru productia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensa a resurselor
pamantului releva, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.

Perfectionarea si modernizarea proceselor tehnologice, utilizand cele mai noi cuceriri
stiintifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu si pe cele
energetice. Ca urmare a industrializarii si cresterii productiei de bunuri au sporit mult
materialele ce afecteaza mediul ambiant.

Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de
complexe, se regasesc in aer, apa si in sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare
a prezentei dioxidului de sulf din aer, datorita dezvoltarii proceselor termice si a
utilizarii unor combustibili inferiori; sunt evacuate in atmosfera importante cantitati de
oxizi de azot, de carbon, negru de fum, saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de
gazele de ardere, produse cu efecte daunatoare asupra vegetatiei, in general, si
direct sau indirect asupra omului.

La acest sfarsit de secol si inceput de mileniu, lumea se afla in efervescenta.
Schimbarile care au avut loc si vor avea loc, creeaza, intr-o viziune optimista,
sperante si pentru remedierea fie si treptata a mediului inconjurator. In tumultul
generalizat al schimbarilor, trebuie sa tragem inca un semnal de alarma legat de
mediul inconjurator si de supravietuirea omului si a existentei vietii pe Terra.

Mediul natural, adica aerul, oceanele, marile, lacurile, apele curgatoare, solul si
subsolul si formele de viata pe care aceste ecosisteme le creeaza si le sustin este
imaginea cea mai comuna pe care omul obisnuit si-o face atunci cand vorbeste
despre mediul inconjurator.

O padure, o balta sau un lac, de exemplu, formeaza fiecare in parte un
ecosistem care se interconditioneaza reciproc si se readapteaza continuu in
cautarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determina conditiile de
viata pentru regnurile vegetale, animale si pentru exponentul sau rational omul,
reprezentand mediul natural. In mediul natural distingem componente fizice naturale
elemente abiotice: aer, apa, substrat geologic, relief, sol.

Componentele biotice reprezinta viata, organismele ce le dezvolta pe fundalul
sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetatiei si animalelor depinzand atat de
factori terestri, cat si cosmici (radiatia solara de exemplu) ceea ce ne ajuta sa
intelegem implicatiile care pot urma unor modificari fie terestre, fie cosmice, sau
ambele in acelas timp.

Mediul inconjurator apare ca o realitate pluridimensionala care include nu numai
mediul natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupand o dubla pozitie:
de component al mediului si de consumator, de beneficiar al mediului.

Conceptul actual de mediu inconjurator are un caracter dinamic, care cauta sa
cunoasca, sa analizeze si sa urmareasca functionarea sistemelor protejate in toata
complexitatea lor.

Prin resurse naturale se intelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului
inconjurator ce pot fi folosite in activitatea umana:

resurse neregenerabile minerale si combustibili fosili;

resurse regenerabile apa, aer, sol, flora, fauna salbatica;

resurse permanente energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor.

In intreaga activitate a mediului inconjurator se urmareste nu numai folosirea
rationala a tuturor aceste resurse, ci si corelarea activitatii de sistematizare a
teritoriului si localitatilor cu masuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de
tehnologii de productie cat mai putin poluante si echiparea instalatiilor tehnologice si
a mijloacelor de transport generatoare de poluanti cu dispozitive si instalatii care sa
previna efectele daunatoare asupra mediului inconjurator, recuperarea si
valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile.

Astfel notiunea de mediu inconjurator cuprinde de fapt, toate activitatile
umane in relatia om-natura, in cadrul planetei Terra.

Cand se vorbeste de progres sau de saracie, se vorbeste de fapt, in termenii
cei mai globali, de mediul inconjurator care caracterizeaza planeta noastra la un
moment dat, caci intre toate acestea si poluarea, degradarea apei si a aerului,
amenintarea paturii de ozon, desertificarea, deseurile toxice si radioactive si multe
altele, exista o stransa interdependenta.

In toate civilizatiile care s.au dezvoltat pana in secolul al XVII-lea, de natura
predominant agricola,pamantul era baza economiei, vietii, culturii, structurii familiei
si politicii, viata era organizata in jurul satului, economia era descentralizata, astfel
ca fiecare comunitate producea aproape tot ce ii era necesar. Energia chieltuita
corespundea in esenta lucrului fortei musculare, umana sau animala, rezervelor de
energie solara inmagazinata in paduri, utilizarii fortei hidrauliuce a raurilor sau
mareelor, fortei eoliene.

Natura reusea pana la urma sa refaca padurile taiate, vantul care unfla
velele, raurile care puneau in miscare rotile, deci sursele de energie utilizate de
civilizatiile agricole erau regenerabile.

Odata cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea
organizarii sociale si, in special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor
mecanizate din ultimele doua secole, incercarea omului de a domina in lupta aspra
cu natura, de a-i smulge lacom bogatiile ascunse, incepe sa aiba tot mai mult
succes. Peste un miliard si jumatate din populatia actuala a Terrei apartine civilizatiei
industriale.

Industrialismul a fost mai mult decat cosuri de fabrica si linii de asamblare. A
fost un sistem social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietii
omenesti. Cresterea economica, enorm accelerata, se bazeaza in majoritate nu pe
surse regenerabile de energie, ci pe energia cheltuita prin folosirea combustibililor
fosili, neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale.

Alvin Toffler observa cu sarcasm: Pentru prima data o civilizatie consuma
din capitalul naturii, in loc sa traiasca din dobanzile pe care le dadea acest capital!.

Problema rezidurilor activitatilor umane a luat proportii ingrijoratoare, prin
acumularea lor provocand alterarea calitatii factorilor de mediu. Aceste alterari sunt
cauza unor dezechilibre in fauna si flora si an sanatatea si bunul mers al colectivitatii
umane din zonele supraaglomerate.

Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazata pe consumarea resurselor
neregenerabile de energie, s-a ajuns, in unele tari industrializate, la un grad de
bunastare ridicat, constatandu-se practic ca apare, cu iminenta, amenintarea
consecintelor actiunii umane asupra mediului, poluarea lui la nivel global.

Deteriorarea mediului ambiant este cauzata de: existenta prea multor
automobile, avioane cu reactie si nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care
functioneaza dupa tehnlogii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime,
apa si energie, fenomene care sunt determinante, in ultima instanta, de necesitati
crescande ale unei populatii aflate in stare de explozie demografica si indeosebi de
existenta marilor aglomerari urbane.

Mediul inconjurator reprezinta un element esential al existentei umane si reprezinta
rezultatul interferentelor unor elemente naturale sol, aer, apa, clima, biosfera cu
elemente create prin activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si
influenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltare viitoare a societatii.

Orice activitate umana si implicit existenta individului este de neconceput in afara
mediului. De aceea, calitatea in ansamblu a acestuia, precum si a fiecarei
componente a sa in parte, isi pun amprenta asupra nivelului existentei si evolutiei
indivizilor.

Ansamblul de relatii si raporturi de schimburi ce se stabilesc intre om si natura,
precum si interdependenta lor influenteaza echilibrul ecologic, determina conditiile
de viata si implicit conditiile de munca pentru om, precum si perspectivele dezvoltarii
societatii in ansamblu. Aceste raporturi vizeaza atat continutul activitatii cat si
crearea conditiilor de existenta umana.

In concluzie, se poate afirma ca mediul trebuie adaptat si organizat pentru a
raspunde nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse
si prelucrarea lor pentru a deservi populatia (pentru a satisface doleantele acestora).
Aceasta dependenta cunoaste un mare grad de reciprocitate, datorita faptului ca
nevoile umane se adapteaza intr-o masura mai mare sau mai mica mediului.

Asigurarea unei calitati corespunzatoare a mediului, protejarea lui ca necesitate
supravietuirii si progresului reprezinta o problema de interes major si certa
actualitate pentru evolutia sociala. In acest sens, se impune pastrarea calitatii
mediului, diminuarea efectelor negative ale activitatii umane cu implicatii asupra
acestuia.

Poluarea si diminuarea drastica a depozitelor de materii regenerabile in cantitati si
ritmuri ce depasesc posibilitatile de refacere a acestora pe cale naturala au produs
dezechilibre serioase ecosistemului planetar.

Protectia mediului este o problema majora a ultimului deceniu dezbatuta la nivel
mondial, fapt ce a dat nastere numeroaselor dispute intre tarile dezvoltate si cele in
curs de dezvoltare. Acest lucru a impus infiintarea unor organizatii internationale ce
au ca principale obiective adoptarea unor solutii de diminuare a poluarii si cresterea
nivelului calitatii mediului in ansamblu.

Cercetarile amanuntite legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de
poluare s-au concretizat prin intermediul unui ansamblu de actiuni si masuri care
prevad:

cunoasterea temeinica a mediului, a interactiunii dintre sistemul economic si
sistemele naturale; consecintele acestor interactiuni; resursele naturale trebuiesc
utilizate rational si cu maxim de economicitate

prevenirea si combaterea degradarii mediului provocata de om, dar si datorate
unor cauze naturale

armonizarea intereselor imediate si de perspectiva ale societatii in ansamblu
sau a agentilor economici privind utilizarea factorilor de mediu

Pentru protejarea mediului, in primul rand trebuie identificate zonele afectate, evaluat
gradul de deteriorare si stabilite cauzele care au produs dezechilibrele respective.

In ceea ce privesc modalitatile de protejare trebuie solutionate trei categorii de
probleme:

crearea unui sistem legislativ si institututional adecvat si eficient care sa
garanteze respectarea legilor in vigoare.

evaluarea costurilor actiunilor de protejare a mediului si identificarea surselor
de suportare a acestora.

elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan national si
international referitor la protejarea mediului.

In ceea ce priveste evaluarea costurilor si stabilirea modului in care aceste sunt
suportate se poate sustine ca protejarea mediului este costisitoare si nu pot fi
intotdeauna identificati factorii poluarii. Datorita acestei situatii costurile de protejare
a mediului se impart intre societatile comerciale potentiale poluatoare si stat.
Fondurile alocate protejarii mediului difera de la o tara la alta in functie de nivelul de
dezvoltare al fiecareia.

Pentru elaborarea unor programe pentru protejarea mediului, trebuie
identificati toti factorii de mediu si zonele in care pot aparea probleme de poluare a
acestora. Un astfel de program presupune identificarea zonelor, evaluarea costurilor
necesare si stabilirea responsabilitatilor pentru derularea proiectelor.

Presiunea activitatii omului asupra mediului natural creste foarte rapid. De
asemenea, se accelereaza dezvoltarea industriala, schimburile, circulatia marfurilor,
spatiul ocupat, parcurs si utilizat pentru activitatile umane este din ce in ce mai vast.
Aceasta evolutie isi pune amprenta in mod nefavorabil asupra mediului si a
componentelor sale.

Un alt factor care dauneaza mediului este modernizarea transporturilor,
accesibilitatea lejera in spatiile verzi. Comportamentul individului polueaza mediul
intr-o masura mai mare sau mai mica, fie sub forma activitatii cotidiene, fie a
consumurilor turistice.

Prin dezvoltarea activitatii umane sunt afectate toate componentele mediului in
proportii diferite. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele, solul,
apa, flora, fauna, monumentele, parcurile si rezervatiile, precum si biosfera.

In consecinta, conservarea functiilor igienico-sanitare, recreativa si estetica ale
elementelor componente ale mediului natural constituie garantia unei dezvoltari
continue a societatii umane.