Sunteți pe pagina 1din 6

Rata somajului in Romania in contextul integrarii in UE

Rata somajului, dupa standardele BIM, a urcat in martie la 7,5%


Rata somajului din Romania, calculata conform criteriilor Biroului International al Muncii (BIM), in
forma ajustata sezonier, a fost estimata, in martie, la 7,5%.
Acest indice este in crestere cu 0,4 puncte procentuale (pp) fata de luna anterioara si cu 0,5 pp fata
de luna martie 2011.
Numarul somerilor (in varsta de 15-74 ani), estimat pentru luna martie din anul curent este de
735.000 persoane, in crestere atat fata de luna precedenta (cand au fost 706.000, cat si fata fata de aceeasi
luna din anul precedent (696.000).
Pe sexe, rata somajului pentru barbati o depaseste cu 1,2 puncte procentuale pe cea a femeilor
(valorile respective fiind 8,0% in cazul persoanelor de sex masculin si 6,8% in cazul celor de sex feminin).
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata somajului a fost estimata la 5,7% pentru luna martie
2012 (6,3% in cazul barbatilor si 5,0% in cel al femeilor). Numarul somerilor in varsta de 25-74 ani
reprezinta 70,3% din numarul total al somerilor estimat pentru luna martie 2012.

Somerii in sens BIM sunt persoanele in varsta de 15-74 ani care indeplinesc simultan urmatoarele
trei conditii: nu au un loc de munca, sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele doua saptamani si s-
au aflat in cautare activa a unui loc de munca, oricand in decursul ultimelor patru saptamani. Rata
somajului in sens BIM reprezinta ponderea somerilor BIM in populatia activa.
(Miercuri, 02 Mai 2012, ora 11:29)


Mai putini someri in Romania in luna mai
Rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii mai 2012 la nivel national a fost de 4,56%, mai mica cu
0,17% decat cea din luna precedenta si cu 0,47% fata de cea din perioada similara a anului trecut, anunta
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.
Numarul total al somerilor inregistrati in evidentele agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de
munca la finele lunii mai a fost de 409.938 de persoane, cu 15.903 persoane mai putine fata de finele lunii
anterioare.
Somajul din zona euro, din nou la maximul istoric - Care este situatia in Romania
In ceea ce priveste rata somajului inregistrat pe sexe, cel masculin a scazut de la valoarea de 5,02%
in luna aprilie, la valoarea de 4,82% in mai, iar rata somajului feminin a scazut de la 4,41% la 4,26%.
Structura somajului pe grupe de varsta in luna mai 2012 se prezinta astfel: 44.281 someri au sub 25
de ani; 32.285 someri au intre 25 si 29 de ani; 103.025 someri au intre 30 si 39 de ani; 116.237 someri au
intre 40 si 49 de ani; 56.282 someri au intre 50 si 55 de ani; 57.828 someri au depasit 55 de ani.
Rata somajului s-a diminuat in majoritatea judetelor, cele mai mari scaderi inregistrandu-se in
judetele Ialomita (minus 0,83%), Gorj (minus 0,75%), Harghita (minus 0,46%), Buzau (minus 0,41%), Caras-
Severin (minus 0,39%), Salaj si Constanta (minus 0,36%). Somajul in randul tinerilor atinge un nivel record in
intreaga lume.
(Joi, 07 Iunie 2012, ora 14:45)

Rata somajului a continuat sa scada. La cat a ajuns numarul somerilor
Rata somajului a scazut la 6,9% in trimestrul al doilea, de la 7,6% in trimestrul anterior, respectiv de
la 7,2% in trimestrul corespunzator din anul precedent, potrivit datelor Institutului National de Statistica.
Pe sexe, ecartul dintre cele doua rate ale somajului a fost de 1,4 puncte procentuale (7,5% pentru
barbati fata de 6,1% pentru femei), iar pe medii rezidentiale, de 3,1 puncte procentuale (8,3% pentru
mediul urban, fata de 5,2% pentru mediul rural).Rata somajului a atins nivelul cel mai ridicat (21,5%) in
randul tinerilor (15-24 ani), se arata in comunicatul INS.

In trimestrul II 2012, rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a fost de 60%, in
timp pentru populatia in varsta de 20-64 ani rata de ocupare a fost de 64,3%, sub tinta nationala de 70%
stabilita in contextul Strategiei Europa 2020.In perioada analizata, populatia activa a Romaniei era de
10,055 milioane de persoane, din care, 9,362 milioane de persoane erau ocupate si 693.000 erau someri.
Rata somajului a coborat la 7% la sfarsitul lunii august, iar numarul somerilor a fost de 694.000 de
persoane.
Somerii, potrivit definitiei Biroului International al Muncii (BIM), sunt persoanele in varsta de 15-74
ani care indeplinesc simultan trei conditii - nu au un loc de munca, sunt disponibile sa inceapa lucrul in
urmatoarele doua saptamani, respectiv au cautat activ un loc de munca in decursul ultimelor patru
saptamani, se precizeaza in comunicat.
(Marti, 25 Septembrie 2012, ora 12:38)






CAUZELE SOMAJULUI IN ROMANIA

Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective, dar si subiective. In conditiile
unei productivitati a muncii ridicate, ritmul de crestere economica, nu mai este capabil sa creeze noi locuri
de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina, pe piata muncii, decalajul intre cererea de munca si
oferta de munca fiind in favoarea ultimei.
Exista si cauze de ordin subiectiv, care tin de comportamentul retinut al agentilor economici de a
angaja tineri, fie datorita lipsei lor de experianta, fie ca acestia nu se incadreaza in disciplina muncii. In
randul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de munca platite cu un salariu mai
mare, fapt ce intarzie integrarea lor activa.
Progresul tehnic - pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie mai mare sau mai
mica, in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatile cercetarii stiintifice.Pe termen lung,
genereaza noi nevoi, care sunt acoperite prin produse rezultate din activitati noi, generatoare de locuri de
munca.
Criza economica - caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice, sporeste numarul
de someri, integrarea lor fiind la un nivel scazut. Absorbirea unui numar cat mai mare de someri depinde de
posibilitatile reale ale fiecarei tari de a stimula agentii economici in cresterea investitiilor de capital.In
Romania, criza economica de lunga durata a generat un somaj de mari proportii cu perspective reduse de
reintegrare a fortei de munca pe termen scurt.
Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice - sub impactul diversificarii cererii de
bunuri, al crizei energetice, conduc inevitabil pentru o perioada indelungata la reducerea cererii de
munca.Imigrarea - emigrarea - influenteaza asupra starii pietei muncii. Imigrarea unei parti a populatiei
active in vederea angajarii in diferite tari va spori oferta de forta de munca in cadrul acestora. Emigrarea
are un efect invers, de scadere a ofertei de munca in zona de origine.
Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila - datorita oscilatiilor ritmului cresterii
economice, conflictele armate, promovarii unor politici de embargou influenteaza negativ asupra relatiilor
economice vizand importul - exportul, deteriorand activitatile economice in tarile din zona si contribuind la
cresterea somajului.Existenta somajului la un nivel ca o rata naturala, urmata de o relativa stabilitate a
ofertei de munca, ar genera conditii de echilibru intre rata somajului si rata inflatiei.
In Romania, somajul si inflatia, au avut o evolutie sincronizata, atingand, in unele perioade, la cote
procentuale deosebit de ridicate. O cauza importanta care sta la baza tendintei de scadere a somajului,
reprezinta pe de o partein emigrarea unei parti importante din forta de munca, iar pe de alta parte, in
returnarea, de catre un numar mare de persoane, ce au depasit perioada de acordare a indemnizatiei de
somaj, de a se mai inregistra la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca.




Msuri de combatere

omajul determinat de conjunctur economic, cnd cererea se reduce pe piaa economic, se
poate printr-o politic fiscal flexibil de a echilibra pierderile provocate prin reducea vnzrilor.
In SUA aceast politic este mai flexibil n comparaie cu Europa, dac aceast politic este
aplicat raional va exclude posibilitatea repetrii zilei de vinerea neagr pe Wall Street SUA la data de 25
octombrie 1929, cnd a izbucnit o criz economic mondial ce a dus la falimentarea bncilor,
devalorizarea valutei.
Acest fenomen bineneles nu aa de intens a fost observat ncepnd din anul 1970 i n Germania
cnd impozitele mari, omajul care crete i salariile mari, ce determin ca preurile ridicate a produselor
germane nu puteau concura cu cele produse mai ieftin n alte ri.
O msur pentru combaterea omajul structural, este stabilirea unor tarife flexibile de salarizare,
prin colaborare mai bun dintre sindicate i conducerea firmelor, ca tarifele s fie reglate n funcie de
gradul ratei de inflaie.
Metoda prelungirii colarizrii elevilor i pensionarea timpurie a angajailor s-a dovedit pe o
perioad mai lung de timp ca o msur costisitoare i neeficace. O alt msur de reducere a omajului a
fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul ca un post s fie ocupat de doi angajai.
Msuri politice active pentru reducerea omajului sunt:
la noii angajai este un timp de prob, timp n care primesc o retribuie mai mic, flexibilitate a
timpului de lucru, uurarea desfacerii contractului de munc i tarife de salarizare flexibile dup
conjunctura economic
instruirea i trenarea omerilor n felul n care trebuie s-i caute un loc de munc
integrarea n acest proces a celor care triesc n ar i au o cetenie strin
ridicarea nivelului de calificare i pregtire a colilor
n multe situaii, msurile active au ca efect sporirea numarului i a intensitii barierelor de pe
piaa muncii, accentund omajul.
Eliminarea tuturor barierelor de pe piaa muncii (normele specifice legislaiei muncii), ar avea drept
consecin eliminarea oricarei forme de omaj involuntar, sporirea competiiei dintre salariai pentru cele
mai bune locuri de munc (salarii i condiii de munc superioare), sporirea competiiei dintre angajatori
pentru cei mai buni salariai, efectele fiind creterea productivitii muncii, reducerea birocraiei, creterea
generalizat a veniturilor reale ale populaiei i va fi stimulat dorina oamenilor de a se instrui.




STADIILE SI CARACTERISTICILE SOMAJULUI
Trecerea de la statutul de " om al muncii" la cel de "somer" reprezinta in cele mai multe cazuri, o perioada
dramatica in viata unui individ. Reactiile celor aflati in astfel de situatii difera de la o persoana la alta, in functie de
contextul social, familial si, mai ales, de structura psihica a individului, dar stadiile prin care trec "proaspetii" someri
sunt asemanatoare:
starea de soc - de neacceptare, de negare a realitatii; a pierde locul de munca este similar, pentru cei mai
multi oameni, cu o pierdere de identitate si o degradare a imaginii de sine;
reactii emotionale puternice - de revolta fata de aceasta situatie, de autoinvinovatire, adesea de invidie
fata de cei care nu si-au pierdut locul de munca si, intotdeauna, de profunda nemultumire;
tendinta de a negocia - de a convinge factorii de decizie de la fostul loc de munca, prin promisiuni,
angajamente sau amenintari, de a reveni asupra hotararii luate;
hotararea de a actiona - de a gasi aliati si solutii pentru depasirea situatiei critice in care se afla, de a gasi
un alt loc de munca;
depresia - starea de dezorientare, sentimentul incapacitatii de a-si gasi un alt loc de munca;
fenomenul marginalizarii - din punct de vedere social;
sentimentul renuntarii, resemnarii - din punct de vedere uman, cand perioada de somaj se prelungeste;
cu cat perioada de cautare a unui loc de munca este mai mare, cu atat individul isi pierde increderea in sine, in
capacitatea de a-si recastiga dreptul la munca, demnitatea, respectul semenilor si respectul de sine
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
2008 2009 2010 2011 2012
Rata somajului in Romania in ultimii 5 ani
Ianuarie
Iunie
Decembrie
Rata somajului in 5 ani a celei mai competitive economii si a celei mai
putin competitive economii

Clasamentul a fost intocmit de World Economic Forum (WEF), raportul reprezentand o surpriza, dat fiind
criza prelungita din zona euro, informeaza Deutsche Welle.
Elvetia, Singapore si Finlanda sunt pe primele locuri in topul celor mai competitive tari din lume, potrivit
raportului privind competitivitatea globala, publicat miercuri.Europa domina primele zece pozitii. Grecia cea mai
slaba
Lista primelor zece tari este dominata categoric de tari din nordul si vestul Europei, in ziuda crizei din zona
euro. Pe langa Elvetia si Finlanda, Suedia se afla pe locul 4, Olanda pe 5, Germania pe 6 si Marea Britanie pe locul 8.
Celelalte tari prezente in top 10 sunt Statele Unite ale Americii, pe locul 7, Hong Kong pe 9 si Japonia pe 10.
Comparativ cu anul 2011, Danemarca a cazut pe locul 12, de pe 8, iar Franta a coborat trei pozitii, de pe 18
pe 21. In schimb, Austria a urcat de pe locul 19 pe 16.
Pe de alta parte, tarile din sudul Uniunii Europene, care sunt lovite de criza, ocupa locurile 36 Spania, 42
Italia si 49 Portugalia. Grecia este mult mai jos, in a doua jumatate a topului, pe locul 96, in coborare cu sase
pozitii, tara fiind ultima si la nivelul intregului continent.Ungaria este pe locul 60, Bulgaria este pe 62, Moldova pe
87, in timp ce tara cel mai slab clasata din Uniunea Europeana este, dupa Grecia, Romania locul 78, urmata de
Slovacia locul 71
Ramane de vazut cat timp poate rezista Europa, ca intreg, avand mai multi indicatori economici care
coboara, pe tot cuprinsul continentului. Agentia de rating Moodys a coborat perspectiva Uniunii Europene la
negativ, de la stabil, acesta fiind un alt semn ca criza datoriilor este departe de a se termina.


0
5
10
15
20
25
30
2008 2009 2010 2011 2012
Grecia
Elvetia