Sunteți pe pagina 1din 8
Efectele alcoolismutui in familie Problema alcoolului este foarte actusla deoarece multe conflicte, probleme gi chiar divorguri sunt din cauza unui membru a familie! este alcoolie ‘Alaturi de cei direct afectati de alcoolism, traiese aceasta drama mame, oti, copii, frti sau surori, totiacesta find indirect afectati de alccotism. ‘Numarul de cei afectai indirect este mai mare decft insagialcoolocii ‘Alcoolismul este 0 boala de familie; sufera atat cel care este consumator si dependent de alcoo! si poate in egala masura sau mai mult sufera partenerul de casnicie, sotul sau sotia si nu in ultimul rand copiti. “Aleoolism - dependenta de consumal de alcool, iar alcoolic este cel care simte nevoia nestavilita de a consuma alcool Ja intervale regulate de timp. Exista mai multe tipuri de alcoolici, iar aceasta clasificare se face in functie de modul in care consuma si de intervalul de timp dintre consumuri, Ceea ce este important de retinut: alcoolic este cel ce au poate trai sau pu poate trece eu bine peste o situate stresanta sau frustranta fara sa consume ‘alcool, Alcoolicul cauta, gaseste sau inventeaza orice motiv pentru a bea. Din punct de vedere pic, alcoolicul este dependent de starea ,de bine” pe ‘care 0 produce alcoolul. In timp se instaleaza dependenta fizica, adica organismul are nevoie de alcool in sange pentru a functiona in parametrit sai normali, Thtreruperea coasumului sau lipsa aleoolului din sange poate provoca ceea ce in termeni medicali se numeste sevraj ~ 0 serie de manifestari sau Stari de rau fie si psihic (tremuraturi varsatur, transpiratii reci, dureri de cap, etc.) Studiile realizate in cadrul famililor in care unul dintre soti este alcoolic, au aratat ca in timp, natura relatilor dintre ei se schimba, ca apar noi relat de interactiune pe care le stabilesc sotul si sotia, pentru a putea trai cu dependenta. Se poste vorbi in astel de cazuri de codependenta. Prin codependenta sau comportament codependent nu trebuic sa intelegem ca partenerul de viata al persoanei alcoolice bea cot la cot cu aceasta, ci trebuie inteles ca acest comportament se refera la reactia fata de 0 persoana dependenta, intr-un mod care scuteste persoana dependenta de ‘consecintele consumului de alcool asupra sa si asupra familie. Codependenta poate fi defini ca_un set de comportamente raladeptative, compulsive, invatate de membrii femiliei pentru supravietut Intr-un mediu in care exista multa durere emotional si stes. In familie in care un membra abuzeaza de aleool este absolut normal ce ei sa se Ingrioreze, sa fie afectati de acest consum, Este un proces teactionar, adica rmembrii familie! actioneaza ca remiltat al consumului de alcool si al problemelor cauzate de acesta, “Un codependent este © persoane preocupata de controlul proprillor comportamente sia celorlati si care {si ignora proprile nevoi ca urmare 2 contactului direct sau indirect eu un alcoolic (aleooticul originar poate fi chier un bunie sau chiar stra-bunic) Citeva dintre talburarile codependentet sunti perfectionist, ependenta de munca, vorbiree compulsiva, méncatul compulsiv, minciuna compulsiva, relati dependente, Alte tulburari pot fi fegate de achizitia de statis, prestigiu, achizitii materiale, putere si control, astfel incdt comportamentele lor dauneaza interactiunilor sociale cu membrii familie, colegi de munca, prietenii Comportamental codependent izvorase de cele mai multe ori din cele sai bane intent, din compasiune, iar in alte situati din teama fata de agresivitatea celui dependent. Adesea ingaduitori sau codependentii sunt sotia sau mama (cel mai des), sotul, frat, surorile, prietenii, colegii de serviciu, et. Este important de retinut ca ingadutorii sau codependeatii_ mu cauzeaza dependenta de alcool a partenerului si ca ei nu pot fi acuzati pentru dependenta sau abuzul de alcool alate: persoane, dar faa sa vrea ointretin. ‘Asadar ci mu trebuie sa fie acuzati sau sa se simta vinovati. De fapt, ingaduinta (codependenta) este prezenta in fiecere din noi, este aproape intotdeauna instinetiva, inconstienta si bine itentionata, Problema alcoolismului nu este legati doer de persoanele cere consumi alcool, cici alcoolismul este © boalé familial. In aceasta parte 2 analizei noastre ne vom ocupa de situaile pe eare Ie intéimpind familia alcooticului. Vorbim despre alcoolic si despre famille lor, dar nu trebuie hit ef alcoolul este un drog; deci, aczasti analizi se aplicd intocmai dependenilor de droguri si famililor acestora, ‘Membrii unei familii sunt pit ale unui sistem functional in care ei activeaza impreunk pentru supraviefuire si objinerea de satisfac. Vietime ale consummului de aleool (sau, dup caz, de drog), dependenii devin "cit" tltora - prieteni, vecini, cunostinge, colegi de servic. Insé, dack treptat acestia jung si fi evite famille lo, de cele mai multe ori, nu 0 pot face. Fle sunt vietime ale alcooluui sau drogulu, pe care insi mu le utlizeaza si de tmulte ori lupti cu disperare s8 se salveze. Pentru un om care ties it~ © familie normal, chinurile unei familii de aleootic sunt de neimaginat. ‘Membriiei suferd in umbra unui suferind, dar de suferinja lor nu se ocup& de cobicei nimeni, desi au nevoie disperaté de ajutor. {in limbajul de specialitate sunt numiti codependenti, persoane a cdror ‘inf este afectaté prin implicare familial cu un dependent de alcool sau de drog. Ei dezvolti un mod anormal de a face faji problemelor reac{ionea2, in loc si actioneze ‘Prin repetare, comportamental lor devine stereotip, avnd tendinta de a reacfiona aseminitor, int-un mod previzibl. Alcoolismul este devastator pentru familiile de alcoolici, deoarece codependenta poate conduce la izolare, depresie, boli psibice, boli psiho-somatice sau somatice, tentative suicide. Familia alcoolicului dezvolté reacfii emojionale si de comportament specifice. Astfel, emotional apar sentimente de vinovafie pentru situfia dependentului dar gi méhnirea, datoratA pierderii de prestigiu, de demnitate familiat si personala, de prieteni, de siguranfi (inclusiv.siguranjé financiart). Sentimental de méhnire este agravat de faptul cA este wait in singuritate (remedial find de a fi ascultai de cineva, pentra a-i claifiea sentimentele i a-si deplasa preocuparea de la persoana dependenti a propria persoand). Apar, de asemenea, sentimente de revolt. Ins, dack inigal codependentul se supra pe dependent, in seurt timp, senzatia de neputintd, datoreti amplorii problemelor face ca revolta s& se indrepte si ‘supra celor epropiaf (si nevinovati) si chiar asupra propriel persoane, iar in ultima instant asupra lumi intreg. Dacé barbetul beat igi strigh suplrarea in toiul nopti, sofia sio cexprima a doua zi dimineatf, dar cei doi nu comunict si astfl siuafia se agraveazi, Pe de alti parte, revolta neexprimati produce sentimente de frustere, jignire, umiling2, datorate faptului c& persoana dependent’ ti blameazi pe eeilalti pentru propria sa vinovatie. Tnifial, membrilor de familie le este rusine de lume pentru comportamental alcoolicului, dar, in timp, sentimental se extinde si ajunge si le fie ruse de i ingigi, de proprile performante. Rusinea scade stima de sing, ir in cazul copiilor asta duce la diminuarea drastic a performantelor si a nivelului de realizar in via, ei restringinda-si ambifile si obiectivele ator neinorederi fn sine. ‘Apare teama de vitor, teama pentru propria via de familie, teama de slricie, de relaile ou alte persoane, de certuri, de caracterul iremediabil al ici - teama se extinde la orice. Ea conduce la izolae, la mizantropie, generand un sentiment acut de insingurare, Din punct de vedere comportamentsl, familia fie neagi problema integral (gi scuzd individu, fie o recunoaste, dar o limiteaz4 la individ, Ba are tendinja de a-l proteja pe alcoolic. Inte altele, inceared si fin sub control dependenja, insojindu-I pe acesta in locurle in care ar putea s8 bea, ascunzind sau aruncénd bautura si favorizind bautul a domicili (considerat ca fiind de preferat bautului Ia cérciumé, pentru c& incumbi mai pufine riscuri pentrsalcooli). De multe ori, scidereastimei de sine se proiecteaz8 in mod inconstient supra celoiafi sub forml de team sau fur, traduse prin agresiuni verbale, sarcasm sau ameninfir. Codependenfii pot ajunge depresivi, cu accese de plans in singurdtae, sau au izbucniriviolente, care se declangeazi din cauze nesemnificative, ceea ce fi face si se considere bolnavi de nervi. Membrii familiei unui alcoolic deavolté tipare comportementale specifice, defensive. Primul dintre ele este cel numit "suspect de bun". Codependentul se apiti, ficdnd efortui disperate de a compensa situatia familial, incercdnd si creeze impresia cl problema mu exist. De exemplu, sofia isi indeplineste exemplar indatorrile sale gi preia din cele ale sofului alcooic si ale familiei, cutind recunoastere in cadrul acesteia (de fapt, acest comportament se explica si prin vine, asumeti de sof, mai ales fat de copi, de a nu fi in stare sf se desprind& de situate, printr-un divor). Dar prin aceasta atitudine ea se face indispensabil si ca Uurmare soyul va astepta din ce in ce mai mult de la ea si pnd la urma tot va gisi motive de nemuljumire. in plus, astiel, aleoolicul nu ia contact cu consecinjele comportamentului stu, ceea ce ineurajeazi consumul de alcool Un alt tip de comportament este cel "rebel", in cadrul efruia membral de familie distrage atenjia de la problema ‘real8, abitind-o esupra comportamentului propriu (dispare de acasi, se posrté urét, crocezi probleme, este implicatl poiia). {n comportamentul "apatic", individu se apr de suferin, anulénd-si orice réspuns emotional, El evi situaile stresante si afigeazA o aitudine de nepisare, dar in sinea sa nu reuseste si scape de anxietate. Se separ de celal, respingind familia in mod pasiv si retrigndu-se in reverie. Insi, prin atitudinea sa, apaticul contribuie la iluziae& totul este bine in familie, intérziind momental une schimbisi rele Se pot observa comportamente si sentimente corespondente, "in oglinda", la aleoolc si la membrii familiei acestuia, n baza une afeetir paralele. Astfel, dact pacientul (eleoolicul) este preocupat de urmétoarea ‘administrare de alcool, familia este preocupati de feptele prezente si viitoare ‘Alcoolicul pierde controful asupra cantitfii biute, a timpului si a locului, in timp ce familia pierde controlul ssupra comportamentului care rispunde la situaia creati; aleoolicul evitk subieetul, iar fanilia de alcool, in timp ce familia justifica toate lucrurile negative din east prin acest viciu. Agresivitate verbal si chiar fzicd este caracteristca fa embele cazur; aleoolicul este grandoman - se laudd, dirueste si cheltueste peste misuré, n {in paralel, familia este preocupata excesiv de compensarea imagi exterior, “dnd dovada de perfectionism exagerat. si aleoolicul gi ‘codependentii neaga problema sau vina lor in cadrul acesteia. Uneori alcooticul se fnvinovateste gi promite s& se schimbe; la rindul lor, codependentii din familie se invinovatesc c& nu sunt in stare si rezolve problema. Ambele parti fac periodic tentative de schimbare sau ameliorare a ‘comportamentului, de cele mai multe ori nerensite. Progresiv, dependental de alcool sau de drog si familia acestuia se izoleaza de societate, in parale!: ‘vind loc un proces de degredare moral. Aste, alcoolicul ajunge sf nu mai retumeze imprumuturile, 8 cergeascd, chiar s8 fure sau si jefuiasc, in timp ce familia i sustrage bani din buzunare, mizfind pe faptul cA la beyie acesta tu stie niciodati ce suma a chet si céfi bani mai are asupra sa, ‘Dacé partenerul poate alege si stea seu nu cu persoana alcool copiti nu au acceasi posbilitate. Teoretic,copiliria este perioada fia gril a ‘omului, Copitul de alcoolic este aparte — el are intotdeauna griji. Desi are nevoie de comunicare, se izoleazt de ceili, in special pentru ci nu vrea si deranjeze, De multe ori nu primeste suficientk atenjie gi este incurajat doar ocazional FE invafi si se poarte precaut, si nu eearl, sf mu-si doreased i sim aibi nevoie de nimic; in permanenga incearca si plac celor din jur. Nu are identitate, deoarece nu ate ocazia si gi-o formeze. Copiii de alcoolici se conffunti cu numeroase probleme psiho-medicale si sociale, necunoscute absenteismul si egecul scolar, > ipsa de prieteni si izolarea de colegi, > comportament delicvent (fur, violent), > simpiome somatice (dureri de cap sau de stomac), > abuz de alcool sau drog, fumat precoce, > acte agresive, > preluare a rolului de pirinte responsabil in familie sau intr prieteni, > autocontrol excesiv, > succes geolar deosebit, dar cu izolare emofionald fafé de colegi si profesori.