Elev: MORARU ALINA

Clasa: a XII-a MIEG

Profesor: DRAGAN NICOLETA

COLEGIUL NATIONAL JEAN MONNET PLOIESTI
DEFI NI TI E:
ENZIMA (ferment-din fr. enzyme)
Compus organic de natur proteic,
prezent n celule vii, care dirijeaz
procesele de sintez i de degradare din
organismele animalelor, plantelor i
microorganismelor, producnd i
pstrnd energie. Fr enzime ,
procesele biochimice s-ar desfura cu
viteze foarte mici.
SCURT I STORI C:
Reactii enzimatice au fost folosite din timpurile cele mai vechi pentru
fabricarea vinului, a otetului, a berii si a branzei.
Lavoisier (1789) a facut un bilant de materiale al fermentatiei, aratind
ca oxigenul, hidrogenul si carbonul din zahar se regasesc in alcoolul si
bioxidul de carbon ce iau nastere.
Payen si Persoz(1833) au izolat, prin precipitarea cu etanol, prima
enzima, amilaza
Un moment istoric deosebit de important este recunoasterea clara, de
catre Berzelius, in 1835, a caracterului catalictic al reactiilor enzimatice,
precum si a rolului esential pentru viata animalelor si a plantelor jucat
de aceste reactii.
In anul 1940,cercetatorul american Edward Howell a facut, in acelasi
domeniu, o si mai mare descoperire: cercetand substantele vitale propriu-
zise si anume, ENZIMELE, a dovedit ca ele sunt purtatori vietii din
orice organism viu,fiind deci si materia vie din alimentele noastre
ROLUL I N CADRUL
ORGANI SMELOR:
Descompunerea moleculelor
mari;
Accelereaz procesele
metabolice;
Coordoneaz unele etape ale
ciclului metabolic.
STRUCTURA ENZI MELOR
Enzimele sunt substante de
natur proteic. Acestea
reprezint macromolecule,
compuse din lanuri polipeptidice,
avnd o mas molecular ntre
10.000 - 1.000.000.
MECANI SMUL REACTI EI :
Enzima formeaz cu substratul un produs
intermediar reactiv, cu o via scurt. Sub
aceast form intermediar, substratul
intrat n reacie sufer modificri
electronice sub aciunea centrilor activi ai
enzimei, rezultnd produsul de reacie.
REGULAREA ACTI VI TATI I
ENZI MATI CE:
-FACTORI-

TEMPERATURA
La creterea temperaturii crete i activitatea
enzimatic. La temperaturi ns prea mari,
enzimele ncep s se descompun i activitatea
enzimatic se micoreaz.
INFLUENTA
TEMPERATURII
ASUPRA
ACTIVITATII
ENZIMATICE

PH-ul
Activitatea enzimatic este n strns
legtur cu pH-ul mediului n care se afl.
De exemplu, pepsina, o enzim digestiv,
este n condiii optime la pH cuprins ntre
1,5 - 2.
INFLUENTA PH-ULUI ASUPRA ACTIVITATII
ENZIMATICE
Concentratia substantei
La crestea concentratiei substantei
si activitatea enzimatica creste.
TI PURI DE ENZI ME:

Dupa reactivitate

Dupa natura substratului
DUPA REACTIVITATE:
Apoenzima-enzim, care devine activ
numai la unirea cu anumite substane de
natur non-proteic;
Coenzima-sau cofactor - substan de
natur non-proteic, ce-i confer activitate
enzimatic apoenzimei;
Holoenzima-macromolecula rezultat n
urma unirii coenzimei cu o apoenzima.
Dupa natura substratului:
Toate reactiile enzimatice sunt reactii de
transfer al unor grupe de atomi de la un
donor la un acceptor. Astfel hidrolizele sunt
reactii de transfer al unor grupe acil, glicozil
etc. cedate de substrat, catre apa ca
acceptor iar reactiile de oxido-reducere sunt
reacti de transfer de hidrogen sau electroni
termenul de transferare se foloseste insa, in
nomenclatura curenta mai ales pt.
transaminari, transmetilari, transacetilari.
Dupa o clasificare mai noua(Union of
Biochemistry Commission of Enzymes
1961) enzimele sunt impartirte in sase
clase*,fiecare divizata la randul ei in mai
multe sub clase, fiecare enzima este
desemnata din patru cifre ex.
1111(hidrogenaza alcolului) este o oxido-
reductoza (clasa 1) actioneaza asupra
grupei CHOH adonorului(subclasa 1) cu
DPN sau TPN ca acceptor(subsubclasa 1)
si este primul termen din aceasta ultima
subdiviziune.
CELE 6 CLASE DE ENZIME:

1.Oxido-reductaze
2.Tranferaze
3.Hidroraze
4.Liaze
5.Izomeraze
6.Ligaze
NOMENCLATURA:
Numele enzimelor se formeaza
agaugandu-se sufixul -aza la nr.
reactiilor provocate sau
substraturilor lor, exceptie fac
numele istorice al unor enzime
cum ar fi emulsina, pepsina si
zimaza etc.
BOLI METABOLI CE:
Sunt numeroase boli
metabolice, cauzate
de absena unei
enzime sau
funcionarea proast
a unei enzime n
corpul uman.