Psihometrie 1

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI
1. Semnificatia si utilitatea masuratorii in psihologie.

Termenul de psihometrie se foloseste tot mai rar pentru a desemna un cadru conceptual i metodoloic
care are o istorie solidar! cu psi"oloia #ns!i$ Acest termen desemnea%! totalitatea principiilor& metodelor i
te"nicilor consacrate masurarii caracteristicilor psi"ocomportamentale$ Psi"ometria este stiinta mauratorilor
psi"oloice$
Psyche i metrico accentuea%! ideea de m!sur!toare ca o modalitate de cunoatere a diferen'elor dintre
oameni (de natur! psi"ocomportamental!)& #n contrast cu alte modalit!'i de a*ordare a personalit!'ii care nu pun
accent pe m!sur!tori sau c"iar le inor!$
Paradima m!sur!torii caracteristicilor psi"ocomportamentale a enuntat+o T"orndi,e #n urm!toarea
fra%!- ,,Dac ceva exist, atunci exist ntr-o anumit cantitate i atunci poate fi msurat acel ceva.
.n /012 re3ista The Mind a lui R$ B$ Catell pu*lica articolul The mental test and measure$ Catell este
considerat& de c!tre unii autori& a fi p!rintele m!sur!rii in psi"oloie$
.n sec$ al 4I4+lea Sir 5rancis 6alton a f!cut cele mai 3aste m!sur!tori din acea 3reme in domeniul
masurarii unor insusiri pe care el le considera ar repre%enta componente ale intelientei
Treptat termenul de ,,psihometrie a fost tot mai mult #nlocuit cu cel de &&testare psi"oloic!7& deoarece
testele psi"oloice sunt cele mai importante metode de masurare ale psi"oloiei$ Cu toate acestea termenul ca
atare nu a de3enit desuet fiind utili%at atunci cand ne referim la teoria masurarii in psi"oloie$ Testarea
psi"oloic! pun8nd accent pe test ca principal instrument de m!sur! #n psi"oloie& acoper! o arie teoretico+
metodoloic! mai lar! dec8t termenul de ,,psihometrie
Criticii orient!rii psi"ometrice #n cunoaterea persoanei umane in3oc! urm!toarele arumente-
+ nu este ade3!rat c! $psi"oloia nu ar putea de3eni stiinta fara sa e9periment%e si fara sa faca masuratori
deoarece i alte tiin'e& la inceputurile lor& nu s+au *a%at pe e9perimente (e9- astronomia& unde nu se pot efectua
e9perimente& totusi astronomia este cu ade3arat o stiinta po%iti3a)$
+ caracterul ei unic& indi3idualitatea& nu poate fi surprins! decat cu su*iecti3itatea #ns!i a psi"oloului$
:ostoie3s,i foloseste in scrierile sale aceleasi procedee ca si psi"oloia- o*ser3atie& introspectie etc$ Pana la un
punct& arta si stiinta au acelasi drum dar acestea se despart la un moment dat$ Ceea ce desparte in mod transant
cunoasterea stiintifica de arta este replica*ilitatea re%ultatelor ei si implicit ale masuratorilor efectuate
(repetarea e9perientei de catre alti e3aluatori folosind aceleasi procedee)$ Emotiile& trairile artistului care sunt
decantate in opera de arta sunt unice& nu pot fi retraite de alti artisti& in acelasi mod$ Ceea ce a simtit
:ostoie3s,i nu poate fi replicat (simtit) de altcine3a (demers idiorafic)$ Cand o e9perienta poate fi replicata&
aceasta tinde spre o*iecti3itate$ O*iecti3itatea in stiinta este asiurata daca re%ultatele unui demers sunt
confirmate de alti autori$
Msurtoarea n psihologie i condiiile ei psihometrice (metrologice)
A m!sura #nsemn! a aloca (a ataa) numere ni3elurilor de manifestare a atri*utelor unor e3enimente
o*iecte sau fenomene& potri3it unor reului clar definite$ ;unnall< si Bernstein ( Ps<cometric T"eor<&/110) fac
preci%area ca intr+o definitie riuroasa a masurarii ar tre*ui sa facem apel la doua concepte simple si anume la
/
scalare (numarare) si la clasificare$ Masurarea ar repre%enta& astfel& un set de reuli pri3ind asinarea unor
numere la atri*utele unor o*iecte astfel incat sa fie posi*ila- a) repre%entarea numerica a cantitatii de atri*ut
intrunita de o*iectul masurat si *) aprecierea daca o*iectul respecti3 apartine unei cateorii sau alteia din
punctul de 3edere al atri*utului considerat$ Autorii citati atra atentia ca& de fapt& nu o*iectele sunt masurate ci
proprietatile ( atri*utele) acestora$ Consecinta cea mai importanta a acestui fapteste aceea ca masuratorile
implica un anumit rad de a*stracti%are si enerali%are& de 3reme ce atri*utele reunesc in clae sau catorii
o*iectele care le impartasesc$ :e e9emplu atri*utul mere rosii reuneste in aceeasi cateorie doar merele careau
culoarea rosie$
:efini'ia m!sur!rii impune ca prin opera'ia respecti3! s! se atri*uie numere persoanelor& o*iectelor sau
e3enimentelor$ Este necesar!& #ns!& urm!toarea preci%are- noi nu m!sur!m persoanele& o*iectele sau
e3enimentele& ci caracteristicile lor& caracteristici care& pentru o anumit! popula'ie& pot fi constante sau 3aria*ile$
Astfel& de e9emplu& atri*uind fiec!rui ele3 al unei clase num!rul care repre%int! reutatea sa e9primat! #n
,ilorame se reali%ea%! o m!surare a ele3ilor= dar& de fapt& se m!soar! caracteristica >reutate> la fiecare
persoan!$
M!surarea unei caracteristici se *a%ea%! totdeauna pe anumi'i indicatori ai acesteia$ ?n indicator este un
fapt o*ser3a*il& care permite s! se aprecie%e pre%en'a sau a*sen'a caracteristicii cercetate& e3entual radul #a
caic aceast! caracteristic! este pre%ent!$ :ar& #n timp ce caracteristicile fi%ice i *ioloice ale o*iectelor i
indi3i%ilor (e9$ se9& culoarea p!rului) sunt accesi*ile o*ser3a'iei directe& caracteristicile psi"ice nu pot fi
o*ser3ate direct$ An9ietatea& aresi3itatea& creati3itatea& intelien'a sunt 3aria*ile care nu pot fi e3aluate direct&
ci se deduc folosind di3eri indicatori ai comportamentelor prin care aceste caracteristici psi"ice se manifest!$
Atri*uirea de numere +deci$ m!surarea+ este posi*il! i #n acest ca%& dar pe o cale indirect!& utili%8nd o
scal! de m!sur! a comportamentelor$ :esprinderea propriet!'ilor psi"oloice din datele o*ser3a'iei directe este&
pro*a*il& cea mai mare dificultate a m!sur!rii psi"oloice (@erliner& /10A)& sursa Horia Pitariu)
M!sur!toarea #n psi"oloie are o serie de specificiti i limite ce impun psi"oloului restric'ii #n
tratarea cu aparatul matematic a re%ultatelor m!sur!torii$
/$ Prima dificultate ar fi aceea c! #n psi"oloie lipsesc unit!'ile de m!sur!$ In fi%ica& de e9emplu&
acestea e9ista (metrul& ,iloramul etc$) si sunt suscepti*ile de definitii cu caracterintuiti3$ At8ta timp c8t nu
e9ist! o unitate de m!sur!& caracteristicile psi"ocomportamentale nu pot fi comparate #ntre ele nici cu pri3ire la
intensitatea de%3olt!rii lor& nici din punctul de 3edre al altor caracteristici$
B$ doua dificultate (deri3ata din lipsa unit!'ilor de m!sur!) este dificultatea unor prelucr!ri
matematice a datelor primare$ Allport spune& de e9emplu& ca personalitatea nu este un punct de intersec'ie al
unor serii cantitati3e$ E9esele statistice in pelucrarea re%ultatelor unor masuratori psi"oloice pot duce la situatii
cel putin e9tra3aante& ca acelea leate de determinarea IC la aceeasi persoana& la 3arste diferite$
Cu toate acestea& masuratorile in psi"oloie au o ratiune$ Importan'a re%ultatelor m!sur!torilor const! #n
faptul ca aplicandu+li+se reulile de deductie matematica& fac ntelii*ile faptae care altfel ar fi trecute cu
3ederea$ Pe de alta parte& metodele statistice ne permit sa esimama pro*a*ilitatea ca un anumit e3eniment sa
ai*a loc$
B
Tratarea matematic! este important! pentru cunoaterea persoanei& din perspecti3! psi"ometric!&
deoarece leDeritatea opera'iilor matematice i a propriet!'ilor acestora se transfer! asupra datelor m!surate&
o*li8ndu+le s! se conforme%e unor patternuri enerale$
E$ Lipsa unui reper F27 cu sens al instrumentelor de masurare$
E9- :ac! m!sur!m intelien'a iar re%ultatul ar fi nota &&%ero7& acest fapt este lipsit de :impotri3a& #n
fi%ic! e9ist! un reper &&%ero7 care are sens- %ero rade temperatur!& reutate %ero& etc$ E9cep'ie fac situa'iile
c8nd potri3it unei anumite con3en'ii poate fi construit un astfel de reper cu 3aloare con3entionala$ :e e9emplu
daca o disciplina din curricula ne este indiferenta& putem sa spunem ca interesul nostru pentru ea este %ero$ Cel
mai adesea m!sur!torile #n psi"oloie iau forma unor scale& iar reperul &&%ero7 in aceste scale nu semnifica lipsa
a*soluta a unei caracteristici& ci asa cum am aratat mai inainte& o atitudine de indiferenta in raport cu un anumit
aspect$$
G$ M!sur!torile #n psi"oloie 3i%ea%! aspecte ale func'ion!rii psi"ice& pe care le accesam #ntr+un mod
indirect& masuratorile fiind e9ercitate asupra manifest!rilor e9terioare& comportamentale$
M!sur!torile #n psi"oloie folosesc aceste scale fie c! e3alu!m atitudini& manifest!ri ale unui
comportament determinat sau conditionat de moti3e& tre*uin'e& aptitudini& etc$
.n psi"oloia clinic! dac! 3rem s! e3alu!m anormalitatea unei persoane& plas!m #n centrul scalei de
masurare normalitatea& iar deplasarea spre st8na sau spre dreapta ec"i3alea%a cu conduitele care se dep!rtea%!
de normal$ :e e9emplu& daca in miDlocul scalei situam ni3elul adaptati3 de eustress& intr+oe9tremitate 3om a3ea
stresul e9cesi3 & mor*id iar in celalta e9trema& apatia sau disfunctia tiroidiana & am*ele fiind la fel de
de%adaptati3e si de mor*ide$
2. Relatia dintre psihometrie, psihologie diferentiala si psihodiagnostic.
emenul de psihodiagno!& #n mod specific& se refer! la proceduri de dianosticare a anormalit!'ilor psi"oloice& a
tul*ur!rilor mentale etc$ Mai eneral& termenul este folosit pentru orice procedur! de e3aluare psi"oloic! sau de
personalitate$ Termenul de psi"odianostic se refer! la te"nicile 3alide de e3aluare a personalit!'ii prin interpretarea
modelelor de comportament& inclusi3 a celor non3er*ale$
ermenul psihometrie& se refer! la m!surarea in psi"oloie& respecti3 la aplicarea principiilor matematice i statistice la
datele din re%ultate din administrarea metodelor de psi"odianostic= mai specific& se refer! la testarea mental! inclu%8nd
e3aluarea personalit!'ii& e3aluarea intelien'ei& determinarea aptitudinilor etc$
"sihologie diferentiala + studiu comparati3 al diferentelor indi3iduale$ 5iintele umane se diferentia%a unele de
altele prin caracteristicilelor fi%ice si psi"ice (intelienta& aptitudini& caracter& etc) O*iectul psi"oloiei
diferentiale este cunoasterea acestor diferente$ Scopul sau nu este numai speculati3 ci indeose*i practic& iar
campul de aplicare inlo*ea%a atat orientarea scolara& profesionala si criminoloia$ Psi"oloia diferentiala cauta
sa cunoasca aptitudinile unui indi3id& sa inteleaa personalitatea sa in funtie de *aDaul sau ereditar si de
influentele suferite de mediu$ In acest scop& foloseste in modspecial metode psi"ometrice (testele)$
:iferen'ele indi3iduale #n m!surarea psi"oloic!$ ?na din pro*lemele c"eie o repre%int! e3iden'ierea
diferen'elor dintre oamenii$ In mod concret& #ntre indi3i%i e9ist! deose*in reale& relati3 sta*ile& #n comportament&
interese& preferin'e& percep'ii& con3ineri etc$ ?nele diferen'e sunt aa de mici sau foarte speciali%ate #nc8t au un
impact nesemnificati3 asupra oamenilor (e9$ Hasile colec'ionea%! tim*re din 6recia& Radu colec'ionea%! tim*re
E
din 5ran'a)$ Alte deose*iri indi3iduale& #ns!& pot afecta succesul profesional sau colar ori #n afaceri (e9$
capacitatea de adaptare sau s!n!tatea psi"ic! etc)$
M!surarea sistematic! a caracteristicilor psi"ice la care este important! e3iden'ierea diferen'elor indi3iduale
constituie o*iecti3ul maDor al psi"oloiei aplicate$ Pentru m!surarea comportamentul uman se proiectea%!
di3erse proceduri de traducere a diferentelor indi3iduale #n termeni cantitati3i$ Prin aceste proceduri se aloc!
numere indi3i%ilor& astfel #nc8t s! fie #ndeplinite urm!toarele dou! condi'ii$
ordinea de m!rime a numerelor atri*uite s! corespund! ordinii indi3i%ilor #n ceea ce pri3ete
comportamentul m!surat=
I diferen'a dintre numerele atri*uite la dou! persoane oarecare s! fie cu at8t mai mare& cu c8t persoanele
respecti3e se deose*esc mai mult #ntre ele$
Testele psi"oloice sunt e9emple de asemenea proceduri$ Cu aDutorul lor se pot e3iden'ia caracteristicile
psi"ice #n pri3in'a c!rora doi sau mai mul'i indi3i%i se deose*esc #ntre ei i cele la care nu se constat! diferen'e
importante$ :e asemenea& testele psi"oloice pot semnala ceea ce este specific fiec!rei persoane& #ntruc8t ele pot
indica acele caracteristici psi"ice la care indi3idul respecti3 se deose*ete mult de rupul din care face parte
(sursa Horia Pitariu)
"sihometria J ansam*lu de metode si te"nici care permit masurarea fenomenelor psi"ice$ In sensul cel mai
lar acest termen inlo*ea%a toate cercetarile sen%oriometrice(prauri sen%oriale& timp de reactie&etc) dar este
folosit de o*icei intr+un sens mai restrans pt a desemna ansam*lul testelor coniti3e si in eneral toate testele
care ser3esc la aprecierea aptitudinilor si a ni3elurilor de des3oltare$
?n numar *nu are decat o 3aloare indicati3a& nu este decat un element al dianosticului pe care psi"oloul il are
de formulat$ El infirma sau confirma o ipote%a si tre*uie intotdeauna raportat si la alte o*ser3atii din istoria
indi3idului e9aminat$ :e e9 un IC de /E2 e9prima fara indoiala o intelienta superioara dar un IC de K2 nu
indica intodeauna e9istenta unei deficiente intelectuale$ Re%ultatul se poate datora an9ietatii& unei in"i*itii
ne3rotice sau a*sentei de interes pt pro*ele propuse$ Important este ca psi"oloul sa nu se cantone%e intr+un rol
de te"nician de la*orator& destinat sa furni%e%e masuratori e9acte& ci sa fie capa*il sa le interprete%e corect& in
functie de o*ser3atiile calitati3e& nemasura*ile & a caror insemnatate nu tre*uie su*estimata$
"sihodiagno!a J acti3itatea de e3aluare psi"oloica a persoanei umane cu aDutorul unor miDloace stiinLtifice
specifice psi"oloiei$ Psi"odiano%a e o modalitate de cunoastere si e3aluare a persoanei concrete& e3aluare care
se refera la diferentele caracteristici psi"ice de natura coniti3a& conati3a si atitudinala precum si la
personalitatea in ansam*lul ei$
5unctie de scopul urmarit& psi"odiano%a e3aluea%a ni3elul de de%3oltatre al unor procese& acti3itati si insusiri
psi"ice& radul lor de declin sau alterare precum si re%er3ele compensatorii de care dispune persoana pentru
contracararea acestor deficiente$ :e asemenea se efectuea%a e9perti%area anumitor atri*ute psi"ice pentru a se
sta*ili in ser3iciul unor institutii (Dustitie& manaement) radul de discernamant& potentialul de risc& potentialul
de accidenta*ilitate$ Psi"odiano%a nu se reduce doar la teste& implicand si alte metode (o*ser3atia& inter3iul
anamnestic& metoda *iorafica& anali%a produselor acti3itatii& etc)$ :iano%a capata particularitati functie de
domeniul unde este e9ercitata (psi"odiano%a de instruire si educatie& psi"odiano%a in domeniul muncii&
psi"odiano%a psi"ica clinica& sau in scop de consiliere (Anastasi)$

G
"sihodiagno!a # modalitate de cunoatere i de e$aluare psihologic
Etimoloia cu38ntului diano%! are r!d!cini #n termenul recesc MMdianosticosMM (capacitatea de a recunote)$ El
s+a de%3oltat pe t!r8mul medicinii i a fost apoi preluat #n psi"oloie dar cu semnifica'ii suplimentare$ E9ist! i
o accep'iune mai #nust! a no'iunii de psi"odianostic ce are #n 3edere aplicarea testului Rorsc"ac"$
Termenul de diano%! desemnea%! #n psi"oloie acti3itatea de e$aluare psihologic a persoanei umane
cu aDutorul unor miDloace tiin'ifice& specifice psi"oloiei$ Aceste instrumente sunt aplicate conform unor
strateii care se soldea%! cu colectarea unor informa'ii pri3ind o persoan! dat!$ .n final la cap!tul unui proces de
sinte%! se o*'ine un *ilan' al caracteristicilor psi"ice in3estiate$ Psi"odiano%a este o modalitate de
cunoatere i e3aluare a persoanei concrete& e3aluare care se refer! la diferitele caracteristici psi"ice de natur!
coniti3!& conati3! i atitudinal!& precum i la personalitatea #n ansam*lul ei$ 5unc'ie de scopurile urm!rite&
asupra c!rora ne 3om opri ce3a mai pe lar #n pararaful urm!tor& psi"odiano%a concreti%at! #ntr+un e9amen
psi"oloic& e3aluea%! ni3elul de de%3oltare al unor procese& acti3it!'i& i #nsuiri psi"ice& radul lor de declin
sau deteriorare precum i re%er3ele compensatorii de care dispune persoana pentru contracararea acestor
deficite$ :e asemenea se efectuea%! e9perti%area anumitor atri*ute psi"ice pentru a se sta*ili #n ser3iciul unor
institu'ii (Dusti'ie& manaement etc$) aradul de discern!m8nd& poten'ialul de risc& poten'ialul de
accidenta*ilitate& etc$
Psi"odiano%a ca proces de e3aluare se concreti%ea%! #ntr+un e9amen psi"oloic #n care metoda testelor are un
loc *ine definit i important dar ea nu se reduce la teste& implic8nd i alte metode& la fel de importante cum sunt
o*ser3a'ia& inter3iul anamnestic& metoda *iorafic!& anali%a produselor acti3it!'ii& etc$
Re%ult! c! diano%a psi"ic! este un nalt act de gno!ie& este o radiografie a atri%utelor personalitii& o
ac'iune comple9! de colectare i sistemati!are a informaiilor despre o anumit! persoan! #n scopul
amelior!rii adapt!rii acesteia la mediul colar& familial& al muncii i la conte9tele de 3ia'!$
Efortul de descifrare a personalit!'ii& a poten'ialului s!u& apelea%! la formula unicit!'ii dar& prin raportare la
conduita semenilor& compara'ia fiindu+i astfel inerent!$ Prin aceasta psi"odiano%a cap!t! caracter diferenial
c!ci se reali%ea%! prin e3aluarea diferen'elor dintre persoane$ .n m!sura #n care psi"odiano%a se apleac! asupra
cau%elor care au determinat o anumit! stare& tr!s!tur! accentuat! sau mor*id!& un anumit declin sau
"iperfunc'ie& psi"odiano%a are caracter etiologic.
Psi"odiano%a este deopotri3! disciplin! didactic! i disciplin! aplicat! #n concertul ramurilor
psi"oloiei$ .n raport cu psi"oloia teoretic! psi"odiano%a se fundamentea%! pe teoriile acesteia& dar sunt i
ca%uri c8nd terenul teoretic su*iacent al unei te"nici psi"odianostice s+a de%3oltat #n afara psi"oloiei enerale$
Este ca%ul testului S%ond< i& par'ial al testului Lusc"er$ Cu toate acestea tre*uie remarcat c! nu este posi*il
N
talentul psi"odianostic #n afara teoriei tiin'ifice$ .n astfel de condi'ii precare el deenerea%! #ntr+o
prestdiita'ie care nu are nimic comun cu practica tiin'ific!$ Aplicarea unor teste psi"oloice simple& colectarea
unor informa'ii prin o*ser3a'ie& inter3iu anamnestic& metoda *iorafic! repre%int! a*ia #nceputul procesului de
psi"odiano%!$ :esprinderea semnifica'iilor datelor *rute& printr+un proces compel9 de punere #n rela'ie a
faptelor pentru a decifra in3arian'ii personalit!'ii& este ade3!ratul proces de psi"odiano%!$ Acest proces
anaDea%! o #ntra! cultur! psi"oloic!& cunotin'e de psi"oloie eneral! i social!& psi"oloia copilului&
psi"opatoloie& psi"oloia 38rstelor& etc$
Psi"odiano%a are multe puncte de intersec'ie cu psi"oloia e9perimental!$ Multe din metodele i te"nicele
e9perimentale au de3enit& prin standardi%are i etalonare miDloace de psi"odiano%!$ :e asemena este de dorit
ca #ntotdeauna e9amenul psi"oloic dianostic s! #mprumute rioarea i e9actitatea e9perimentului$ ;u mai
pu'in ade3!rat este c! munca de psi"odiano%!& dat fiind o*iectul s!u #n continu! sc"im*are& dat fiind unicitatea
i caracterul indi3idual al rela'iei su*iect+psi"olo& repre%int! de fiecare dat!& prin ipote%ele a3ansate i prin
3erificarea lor& un proces asem!n!tor e9perimentului$ Pe de alt! parte& multe din miDloacele de psi"odianostic
sunt utili%ate ca miDloace antrenate #n e9perimente (testele psi"oloice)$
&. Scalele de masurare utili!ate in psihometrie.
Scale de msurare utili!ate n psihologie (tipuri de msurtori utili!ate n psihologie)
Orice masurare face apel la o scala de masurare$ Aceasta scala este implicita$
:e e9- Matricile proresi3e Ra3en$ Pe fiecare pain! a testului Ra3en sunt elemente rafice din care
lipsete o anumit! structur!& care tre*uie completat!$ Su*iectul c8nd r!spunde la o astfel de pro*lem! apelea%!
la o asemenea scal! cand e3aluea%a care din cele A+0 piese se potri3este in plansa respecti3a$ La fel procedea%a
si e3aluatorul cand administrea%! testul pe /2 + /N persoane& el ierar"i%ea%! su*iec'ii #n func'ie de r!spunsurile
pe care le dau acetia$
Ste3ens (/1GA) ocup8ndu+se de m!sur!torile din psi"oloie& a fost primul care le+a sistemati%at #n
func'ie de propriet!'ile acestora$ .n func'ie de aceste propriet!'i Scalele se clasific! #n -
+ scal! nominal!=
+ scal! ordinal!=
+ scal! cu inter3ale eale=
+ scala raport (ratio)$
1. Scala nominal cuprinde m!sur!tori care au ca finalitate clasificarea persoanelor e3aluate& #n
cateorii& cum ar fi de e9$ clasificarea #n tipuri temperamentale$ Alocam niste 3alori conform unor reuli clare&
e9plicite& re%ultatelor masuratorilor o*tinute$ Astfel de numerot!ri se fac i #n cercetare i #n psi"odianostic$
Toate clasific!rile din psi"odianostic se *a%ea%! pe aceast! m!surare elementar!$ .n aceast! m!sur!toare
A
reperul (3aloarea) &&27 nu are sens$ Aceast! scal! nu are proprietate de ran #n sensul c!& indi3i%ii clasifica'i nu
sunt ierar"i%a'i din punct de 3edere al insusirii care i+a reparti%at in cateoria respecti3a$
Acestei scale de m!surare #i lipsete i proprietatea inter3alelor de distantare$ :$p$d$3$ al acestei
propriet!'i indi3i%ii nu sunt eal distan'a'i d$p$d$3$ al #nsuirii pe *a%a careia au fost clasificati$
Haria*ilele care iau 3alori printr+o m!surare de tip nominal se numesc 3aria*ile nominale sau 3aria*ile
cateoriale sau 3aria*ile enumerati3e$ M!sura unui element este o >etic"et!> atri*uit! elementului& care ser3ete
doar la denumirea& identificarea sau clasificarea acestuia$ Ea este numeric!& dar ar fi putut fi e9primat! i prin
cu3inte$ :in acest moti3 nu are sens s! se efectue%e calcule aritmetice cu m!surile nominale$
Prin m!surare nominal! se o*'ine o sinur! informa'ie asupra elementelor mul'imii A- dou! elemente
care au aceeai m!sur! sunt ec"i3alente #ntre ele$ Se pot sc"im*a #ntre ele numerele atri*uite claselor tar! ca
informa'ia pe care ne+o furni%ea%! o m!surare nominal! sa se sc"im*e$
Prelucr!rile statistice o*inuite #n ca%ul 3aria*ilelor m!surate printr+o scal! nominal! constau #n calculul
frec3en'elor a*solute sau relati3e ale claselor$ ?n sinur indice statistic de start poate fi determinat& i anume
modul$ #n ca%ul utili%!rii scale- nominale& datele pot fi repre%entate rafic prin diagrame de structur ori prin
diagrame n %en!i sau n coloane.
Prelucr!rile statistice permise pentru datele m!surate prin scale nominale sunt cele *a%ate doar pe
frecvene: testul % i unele msuri ale asocierii, cum sunt coeficienii de contingen$
2. Scala ordinal J cuprinde acele tipuri de m!sur!tori care permit ierar"i%area pe un continuum al
indi3i%ilor d$p$d$3$ al #nsuirii e3aluate$ Pe astfel de scal! putem #nira indi3i%ii de la cea mai #nalt! performan'!
p8n! la cea mai sc!%ut! performan'!$
:e e9$& la testul de 3i%iune spatiala& unde su*iectii tre*uie sa identifice cate cu*uri sunt in rame%ile de
cu*uri& cea mai inalta performanta poate fi numarul total de cu*uri din ramada& de e9 /N& in timp ce alt indi3id
poate indentifica doar K cu*uri in aceeasi ramada$
Acest tip de scal! are urm!toarele proprieti'
+ proprietatea ealit!'ii + #n sensul c! doi indi3i%i cu acelai scor 3or #ntruni acelai ni3el al caracteristicii
m!surate$
Potri3it teoriei rspunsului la item (TRI)& putem denumi caracteristica m!surat! drept &&trstur
latent i o putem considera determinantul intern al comportamentului de rspuns, care se 3a o*iecti3a #n
solu'ia dat! de su*iectul e3aluat la o pro*lem!$ Pro*a*ilitatea ca un su*iect s! r!spund! corect la un item este o
func'ie direct! de po%i'ia pe care indi3idul o ocup! pe scala continuumului sau scala trsturii latente.
+ proprietatea ordinului de ran
O Lipsete proprietatea intervalelor e!ale i proprietatea raportului matematic" nu e9ista posi*ilitatea
ca impartind unul prin altul scorurile a doi su*iecti sa putem utili%a re%ultatul pentru a+i caracteri%a pe fiecare
din ei)$
O modalitate simpl! de definire a unei scale ordinale const! #n atri*uirea de numere& #n ordine
descresc!toare a 3alorilor& claselor ordonate- prima clas! (cea mai *un!) primete un num!r& a doua un num!r
mai mic& a treia un num!r i mai mic $a&m$d$ Toate elementele unei clase 3or a3ea aceeai m!sur!& eal! cu
num!rul atri*uit clasei$
K
Acord8nd persoanelor note de la / la N& #n func'ie de performan'ele la loctil de munc!& cu semnifica'ia
SPfoarte *un& GL*un& ELmediu& BLsla*& lLfoarte sla*& se definete o scal! ordinal!$ ;ota primit! de fiecare
indi3id este m!sura acestuia$
Scalele de atitudini sunt adesea scale ordinale pentru c! ele le cer su*iec'ilor s! note%e ni3elul de
satisfac'ie sau de ade%iune la o idee prin marcarea diferitelor rade$
:ac! rela'ia aQ* indic! superioritatea lui a fa'! de * #n pri3in'a caracteristicii cercetate& atunci m!surarea
ordinal! ne d! urm!toarele informa'ii-
I dou! elemente care au aceeai m!sur! sunt ec"i3alente (nici unul nu #i este superior celuilalt)=
I dintre doua elemente cu m!suri neeale& cel care are m!sura mai mare este superior celuilalt$
Indicele cel mai potri3it pentru descrierea tendin'ei centrale a datelor m!surate printr+o scal! ordinal!
este mediana$ E3ident& este posi*il! i determinarea modului$ Pentru 3aria*ilele m!surate ordinal se poate
recure la calculul rangurilor centile, decile sau cuartile.
:atele m!surate la ni3el ordinal se repre%int! rafic prin diagrame n %en!i, n coloane sau n %atoane$
Pentru 3erificarea ipote%elor statistice se utili%ea%! teste statistice neparametrice& iar pentru cercetarea
rela'iei dintre 3aria*ile m!surate prin scale ordinale se calculea%! coeficienii de corelaie a rangurilor- de
e9emplu& coeficientul rho al lui Spearman& #n ca%ul a dou! 3aria*ile& sau coeficienii de concordan (de
e9emplu& coeficientul >M al lui @endall)& #n ca%ul mai multor 3aria*ile$
3. Scara cu intervale egale ( permite acel tip de m!sur!tori #n 3irtutea c!rora indi3i%ii cu scoruri aflate
la distan'e eale 3or ocupa po%i'ii distan'ate eal pe tr!s!tura latent! m!surat!$
Scara cu inter3ale eale poate fi caracteri%at! prin-
+ proprietatea ealit!'ii
+ proprietatea ordinului de ran=
+ proprietatea ealit!'ii inter3alului$
Scala de inter3al poate fi utili%at! atunci c8nd #n mul'imea A se poate sta*ili un clasament i& #n plus& se
poate aprecia >distan'a> dintre oricare dou! elemente #n pri3in'a caracteristicii cercetate$ Aceast! reul!
#nseamn! c! scala de inter3al atri*uie unor o*iecte eal distan'ate #ntre ele #n pri3in'a caracteristicii cercetate&
m!suri ec"idistante$ S! consider!m un concurs de frumuse'e& la care S primete nota B& M nota N i L nota 0$
:ac! a3em moti3e s! credem c! #n realitate L este mai frumoas! dec8t M& care este mai frumoas! dec8t S& i
>distan'a> dintre L i M& #n pri3in'a frumuse'ii& este eal! cu >distan'a> dintre M i S& atunci putem afirma ca
notele acordate constituie o m!surare de tip inter3al a celor trei candidate$
Psi"oloia personalului #n ca%ul scalelor de inter3al& faptul c! un element are m!sura eal! cu %ero nu
#nseamn! c! el este lipsit de caracteristica cercetat!$ :e e9emplu& nota %ero acordat! unei candidate la concursul
de frumuse'e nu semnific! a*sen'a total! a frumuse'ii$
E9emplul tipic de scal! de inter3al se #nt8lnete la m!surarea temperaturii$ :up! cum se tie&
temperatura este un parametru ce caracteri%ea%! starea de #nc!l%ire a unui sistem fi%ic i se determin! pe *a%a
3aria'iei unor m!rimi fi%ice (3olum& re%isten'! electric!& for'! electromotoare etc$)& astfel #nc8t unor 3aria'ii
eale ale m!rimii fi%ice le corespund 3aria'ii eale de temperatura$ Termometrul cu care se #nreistrea%! 3alorile
temperaturii este radat #n unit!'i ec"idistante$
0
Indiferent ce repre%int! distan'a dintre dou! rada'ii succesi3e (un rad Celsius sau un rad 5a"ren"eit
sau altce3a) diferen'a de temperatur! corespun%!toare distan'ei dintre dou! rada'ii succesi3e este la fel de
mare& fie c! este 3or*a despre rada'iile B i E sau /2 i //$
Se o*inuiete s! se atri*uie unei temperaturi m!sura %ero& dar aceasta nu #nseamn! a*sen'a total! a
temperaturii$ Zero rade Celsius corespunde& de e9emplu& la EB de rade 5a"ren"eit$ At8t scala Celsius& c8t i
scala 5a"ren"eit reali%ea%! m!sur!ri de inter3al$
Aceast! proprietate a scalelor de inter3al face posi*il! compararea o*iectelor pe *a%a mai multor
m!sur!tori de tip inter3al& c"iar dac! fiecare dintre aceste m!sur!tori furni%ea%! 3alori din alt inter3al J de
e9emplu& o m!surare d! 3alori din inter3alul (2&/2)& iar o alta din inter3alul (/B2&B22)$ Prin transform!ri liniare
se poate aDune la un inter3al comun tuturor scalelor$
:atele m!surate printr+o scal! de inter3al se repre%int! rafic prin histograme i poligoane de
frec$en$ Indicii statistici calcula'i cel mai frec3ent sunt media, mediana i a%aterea standard$ Se pot utili%a
coeficienii de corelaie liniar i se pot aplica testele statistice parametrice .
. Scala raport J este caracteri%at! prin #nsuirea c! fiind determinate dou! scoruri diferite& raportul lor
poate fi utili%at pentru a+i caracteri%a pe fiecare dintre cei doi su*iec'i$ Aceasta este cea mai comple9! form! de
m!surare& re%ultatele ei fiind m!surate prin toate opera'iile aritmetice (R&+& 9& -)$
.n psi"oloie e9ist! pu'ine ca%uri #n care m!sur!torile pot fi #ncadrate #n cateoria scale raport$ :e cele
mai multe ori m!sur!torile #n psi"oloie #m*rac! forma scalelor nominale& ordinale i scalelor cu inter3ale
eale$ Printr+o serie de transform!ri succesi3e ale re%ultatelor unor m!sur!tori& le putem face disponi*ile
a*ord!rii matematice comple9e$
Tipurile de scale enumerate mai sus i propriet!'ile lor constituie un serios a3ertisment$ A*ordarea
(prelucrarea) matematic! a re%ultatelor m!sur!torilor se lo3ete #n psi"oloie de serioase limite& dincolo de care
nu mai putem aDune la semnifica'iile psi"oloice reale$
Atunci c8nd caracteristica m!surat! repre%int! spa'iu (lunime& suprafa'!& 3olum) sau timp (durat! de 3ia'!&
timp de reac'ie) se poate Psi"oloia personalului sta*ili #n mod o*iecti3 ce #nseamn! Ma*sen'a caracteristicii>&
deci c8nd m!sura s! fie eal! cu %ero$ Pentru asemenea 3aria*ile se pot defini m!sur!ri de raport$ :eose*irea
dintre o m!surare de inter3al i una de raport const! #n faptul c!& la m!surarea de inter3al& din faptul c! m(a) L
Bm(*) nu se poate trae conclu%ia c! a este >de dou! mai *un> (#n sensul rela'iei Q) dec8t *& ceea ce este posi*il
#ns! la m!surarea de raport$ :e pild!& indiferent dac! #n!l'imea persoanelor este m!surat! #n mm& m sau inc"& un
copil care are /A2 cm este de dou! ori mai #nalt dec8t unul care are 02 cm$ :ac! o main! se deplasea%! cu A2
,mSor! iar alta cu E2 ,mSor!& putem spune c! prima mere de dou! ori mai repede dec8t a doua$
Haria*ilele ale c!ror 3alori se o*'in printr+o m!surare de tip inter3al sau de tip raport se numesc 3aria*ile de tip
scor (6ra%iano& Raulin& /11E)$
Cotele o*'inute de indi3i%i la testele psi"oloice foarte *ine construite& la care o diferen'! de un punct are
aceeai semnifica'ie #n pri3in'a caracteristicii m!surate indiferent c! este 3or*a de diferen'a dintre cota B i E
sau #ntre cota E/ i EB& sunt m!sur!ri de inter3al$ :eci 3aria*ila m!surat! prin cotele testului este de tip scor$
:ar& dac! la un acelai test de cunotin'e& doi indi3i%i au o*'inut B2 i& respecti3& G2 de puncte nu se poate afirma
c! al doilea are de dou! ori mai multe cunotin'e dec8t primul$ :eci m!surarea cunotin'elor prin scorurile
testului nu este o m!surare de raport& #n eneral testele psi"oloice i cele de cunotin'e reali%ea%! doar
1
m!sur!ri ordinale ale 3aria*ilei la care se refer!$ E9ist! c8te3a teste de intelien'!& *ine construite& care
reali%ea%! m!sur!ri de inter3al$
:atele m!surate printr+o scal! de raport pot fi prelucrate prin orice operaii aritmetice$ Pentru ele sunt permise
toate prelucrrile statistice amintite la scala de inter$al. n plus, se poate calcula media geometric +
aceasta necesit! cunoaterea punctului %ero real& corespun%!tor a*sen'ei caracteristicii cercetate
). "roprietatile scalelor de masurare.
+ proprietatea ealit!'ii
+ proprietatea ordinului de ran=
+ proprietatea ealit!'ii inter3alului$
+e9istenta unui reper %ero
Ta*elul de mai Dos din Horia Pitariu& Monica Al*u J Psiholo!ia personalului. Masurarea si interpretarea
diferentelor individuale, p #$
*. Scala +utman si scala ,i-ert.
Scala +uttman
/2
Scala 6uttman aplicata la masurarea unei caracteristici psi"ocomportamentale implica dispunerea
sarcinilor in ordinea dificultatii acestora& astfel incat felul in care un su*iect re%ol3a un item& e pronostic atat
pentru calitatea raspunsurilor la itemii urmatori cat si pt itemii trecuti$ 5aptul ca a raspuns corect la un item
poate fi pronostic pt itemii urmatori si dianostic pentru itemii trecuti in testele rapide (spee< tests)& testele
indi3iduali%ate (tailored tests) si testele moderatoare (moderatin tests)$
Se presupune ca itemii unui test (e9 matricile proresi3e Ra3en) sunt dispusi in ordinea dificultatii lor&
dificultate testata pe *a%a teoriei raspunsurilor la itemi$ :ifcultatea e o functie de B parametri- p (procentul celor
care raspund corect) si T (procentul celor care esuea%a)$ :espre un indi3id caruia i se administrea%a direct
itemul K& pe *a%a scarii lui 6uttman am putea& in situatia in care su*iectul promo3ea%a acest item& sa apunem ca&
cu o mare pro*a*ilitate a re%ol3at si itemii precedenti si ca e9ista o mare pro*a*ilitate sa re%ol3e si itemii
urmatori$ :aca a esuat itemul K& pro*a*ilitatea ca sa re%ol3e itemii urmatori este foarte sca%uta$
Scala 6uttman e frc3ent utili%ata in ordonarea itemilor in functie de dificultate (e9 la *ateria de teste
Uec"sler)$
La asa+%isul test de informatii compus din E2 de itemi& esuarea a E itemi consecuti3i duce la intreruperea
testului in 3irtutea supo%itiei implicite ca pro*a*ilitatea de a raspunde corect la ceilalti itemi este foarte sca%uta$
Performanta indi3idului este apreciata pe *a%a numarului de itemi re%ol3ati corect pana la itemii esuati$
Itemul care in ordinea dificultatii desemnea%a praul functie de care sunt efectuate pronosticuri fa3ora*ile sau
nu& se numeste prag sau cut off point$
Sala ,i-ert
Aceasta scala se foloseste pentru e3aluarea atitudinilor siu nu pentru masurarea capacitatilor si
repre%inta un continuum pe care sunt radate N& K 1 sau c"iar // radatii$ ?nii specialisti sunt de parere ca cea
mai eficienta scala Li,ert este cea cu N radatii& moti3and ca atunci cand su*iectii au mai mult de N radatii ca
optiuni& 3or fi tentati sa e3ite marinile si sa tinteasca mai mult miDlocul$
Altii sustin ca cea mai potri3ita scala Li,ert este scala cu K radatii(t"e *i K)& aducand arumentul ca
suntem predestinati cu aceasta cifra ( e9 numarul maic pentru memoria de scurta durata este K VB itemi)$
Altii propun ca sa se foloseasca doar capetele ca radatii fi9e si e9plicite& lasand la latitudinea
su*iectului testat sa se po%itione%e pe scala acolo unde considera potri3it$ Arumentul adus in fa3oarea acestui
tip de scala este ca nu e9ista certitudinea ca sunt inter3ale eale intre B radatii consecuti3e si nici ca ar e9ista
un raport matematic intre acestea$
.. Sursele limitelor masuratorii in psihologie/ eroarea (standard) de masurare.
Principala deficienta cu care se confrunta masuratorile psi"oloice o repre%inta pro*a*ilitatea unor erori
de masurare ce pot fi clasificate in erori sistematice fie in erori intamplatoare$
Constructia testelor psi"oloice ca si e9ienta masuratorilor in psi"oloie au de luptat impotri3a erorilor
intamplatoare$ Cau%a acestor eori poate fi- su*iectul testat& situatia de fapt in care se aplica testul& instrumentul&
e9aminatorul$
//
Din punct de vedere constructiv& eroarea repre%inta esecul testului de a repre%enta prin totalitatea
itemilor sai o e9tractie inalt repre%entati3a a uni3ersului itemilor destinati sa masoare aceeasi caracteristica
comportamentala$
Din punct de vedere teoretic e posi*il sa ne imainam ca orice caracteristica comportamentala poate fi
masurata (tintita) de un numar infinit de itemi$
Esantionarea acestui uni3ers nu poate fi niciodata reali%ata intr+un mod perfect& totdeauna e9istand
posi*ilitatea ca in structura unui test sa e9iste si itemi mai putin repre%entati3i$ "ro%lema erorii de masurare e
a*ordata in psi"oloia contemporana din B mari perspective-
/$ Modelul clasic al erorii de masurare (clasic model of testin)
B$ Teoria raspunsurilor la itemi (IRT)
0. 1idelitetea masuratorilor psihometrice.
!idelitatea"#elia$ilit%& J e9prim! caraceristica m!sur!torii de a fi o*iecti3!& adic! independent! de
*unul plac al e3aluatorului& #ntruc8t prin replicare aceasta poate fi reprodus!$ 23ist trei forme de fidelitate'
%. fidelitatea prin repetarea msurtorii "test-retest&'
(. fidelitatea prin consisten)a intern n timp. * altele
5idelitatea& #n eneral& nu este o proprietate cu 3aloare #n sine& ci ra'iunea ei de a fi re%id! #n faptul c!
repre%int! o condi'ie a o*iecti3it!'ii m!sur!torii& inclusi3 a 3alidit!'ii ei$ O*iecti3itatea& fidelitatea m!sur!torii
este amenin'at! tot timpul de sursele str!ine de 3aria*ilitate&
calitatea instructaDului
starea persoanei e3aluate ( o*osita& nemoti3ata& an9ioasa )
starea e9aminatorului
5idelitatea unei m!sur!tori este afectat! de erorile #nt8mpl!toare& pe de o parte& i de eroarea de m!surare
(sistemati%at!) specific! testului& pe de alt! parte$ Calea pentru a contracara efectele surselor str!ine de 3aria'ie
ap!rute #n m!sur!toare este creterea consisten'ei m!sur!torii e9perimentului respecti3$
Consisten'a intern! e9prim! radul #n care elementele constituti3e ale unui instrument (itemi&
su*test& etc$) concur! semnifcati3 la producerea re%ultatului m!surat$
.n ca%ul unui test& consisten'a intern! se e9prim! prin concordan'a #ntre item i #ntreul test& sau #ntre
anumite frac'iuni ale testului ( itemi pari si itemi impari )$
+. treia form de fidelitate este fidelitatea formelor paralele$
Toate testele care se respect! au forme paralele(replica in olinda a unui test pentru a elimina efectul de
facilitare)$ Testul paralel produce o m!sur!toare o*iecti3! indiferent dac! indi3idul a mai parcurs o situa'ie de
testare$ Testele de aptitudini& de e9$& au forme paralele$
1idelitatea. E9prim! acordul sau sta*ilitatea ateptat! a m!sur!rilor analoae$ Calculul fidelit!'ii este un calcul
de corela'ie care presupune compararea cel pu'in a dou! cateorii de m!sur!tori re%ultate din-
+ formele paralele ale aceluii test=
+ repetarea testului dup! un timp (nu prea lun)$
+ aplicarea unei sinure pro*e i studierea corela'iilor #ntre re%ultatele par'iale- #ntre itemi sau rupaDe de itemi
ceea& ce se numete consistena inter# itemi.
/B
4e la o aplicare la alta& sau #n cadrul aceleiai aplic!ri a testului& dar #ntre un rupaD i altul de itemi& d$p$d$3$
teoretic& cota ade$rat ( 4a ) a unui su*iect ar tre*ui s! r!m8n! constant!$ Practic #ns! cota o%ser$at (42)
sufer! o anumit! fluctua'ie$
Eroarea& adic! aceast! fluctua'ie este e L 4a + 42$
Sursele acestei 3aria'ii sunt- efectele #n3!'!rii& ni3elul de moti3are& starea emo'ional!& condi'iile de am*ian'! ale
test!rii& alt e9aminator& modificarea instructaDului& etc$
Coeficientul de fidelitate se notea%! cu R/I$ El se calculea%! #ntre cotele perec"i ale acelorai su*iec'i& pentru
metoda test+retest sau pentru metoda formelor paralele ale aceluiai test$ .n ca%ul #nDum!t!'irii testului se
corelea%! (se pun #n paralel) cotele acelorai su*iec'i la itemi pari& cu cotele o*'inute la itemii impari$
Br"
r//L ++++++++++++ unde r" este coeficientul de corela'ie #ntre cele dou! Dum!t!'i ("alf)
/Rr"
:ac! se studia%! omoenitatea (consisten'a intern!) itemilor se apelea%! la formula @uder+ Ric"ardson- se
pornete de la o sinur! administrare a testului$ Procedura se aplic! pentru itemii cu r!spunsuri di"otomice unde
reuita L/& nereuita L2$ Cota total! la test a unui su*iect este dat! de num!rul itemilor re%ol3a'i corect$
n t
B
+ pT
5ormula- r// L (++++) +++++++++++++++
n+/ t
B
r// coef de fifdelitate pentru #ntreul test
p L propor'ia de su*iec'i care re%ol3! corect un item=
T L MM + MM care nu re%ol3! corect un item
n L num!rul de itemi reuni'i #n test=
t L dispersia calculat! pe ansam*lul cotelor totale la test$
He%i si Anne Anastasi p BK+B0
5. ipuri de fidelitate (test#retest, consistenta interna, forme paralele).
Metode pentru e$aluarea fidelitii testelor
Tipuri de metode- metoda test J retest& metoda anali%ei consisten'ei interne= metoda formelor paralele=
coeficien'i de fidelitate intere3aluatori$ .n eneral& nu se poate cunoate 3aloarea e9act! a unui coeficient de
fidelitate$ 1iecare din formulele de calcul utili%ate pentru m!surarea fidelit!'ii furni!ea! c6te o $aloare care
coincide cu coeficientul de fidelitate numai #n anumite condi'ii particulare& reu de reali%at$ Cu toate acestea&
pentru un test& #n func'ie de ceea ce m!soar! i de condi'iile #n care a fost administrat& se calculea%! unul sau
mai mul'i dintre urm!torii coeficien'i& prin care se apro9imea%! 3aloarea coeficientului de fidelitate-
7. 8oeficienii de sta%ilitate se calculea%! prin metoda test Jretest& corel8nd scorurile o*'inute la test i
la retest (acelai test aplicat dup! un inter3al de timp)$ Arat! c6t de sta%ile sunt scorurile n timp$
9. 8oeficienii de echi$alen re%ult! din metoda formelor paralele& prin corelarea scorurilor o*'inute la
dou! teste paralele& administrate aproape #n acelai timp$ Arat! c6t de asemntoare sunt cele dou
instrumente de msur$
/E
8. 8oeficienii consistenei interne se calculea%! #n cadrul anali%ei consisten'ei interne& pe *a%a
scorurilor o*'inute la un test administrat o sinur! dat!$ :in aceast! cateorie fac parte coeficientul a al lui
Cron*ac"& coeficientul 3 al lui 6uttman i coeficien'ii @uder+Ric"ardson$ Ei e9prim! concordana diferitelor
pri ale testului$
4. 8oeficienii de fidelitate intere$aluatori se calculea%! pentru teste al c!ror scor este re%ultatul
aprecierii su*iecti3e f!cute de e3aluator$
Ei arat! n ce msur prerile mai multor e$aluatori concord ntre ele$
Metoda test ( retest
Metoda test J retest e3aluea%! radul #n care scorurile o*'inute la un test de acelai su*iect sunt
constante de la o administrare la alta$
Se procedea%! astfel-
(/) Se administrea%! testul unui rup de persoane$
(B) :up! un inter3al de timp se administrea%! testul& acelorai persoane& #n aceleai condi'ii ca i prima
dat!$
(E) Se calculea%! coeficientul de corela'ie liniar! #ntre scorurile o*ser3ate #n cele dou! situa'ii$
Haloarea o*'inut! se folosete pentru estimarea fidelit!'ii testului& consider8ndu+se c! testul este paralel
cu el nsui& ceea ce #nseamn! c!& #ntre cele dou! administr!ri ale sale& scorurile reale ale persoanelor nu s#au
schim%at$
Coeficientul de corela'ie calculat prin aceast! metod! se numete coeficient de sta%ilitate$ Metoda test
J retest este util! atunci c6nd scorurile reale ale testului msoar caracteristici dura$ile, generale i
specifice, ale persoanelor$
1actorii temporari (starea de o*oseal! sau *oal! a celui e9aminat& emo'iile& temperatura i lumina din
sala de testare etc$) pot aDuta unei persoane #ntr+o oca%ie i #i pot sc!dea scorul o*ser3at la un alt e9periment$ Ei
nu modific scorul real al persoanei, ci influenea! erorile de msur$
Condi'ii- Aplicarea metodei test J retest impune s! se asiure asemenea condi'ii #nc8t pentru fiecare
persoan! erorile de m!sur! la cele dou! test!ri s! fie 3aria*ile aleatoare independente$ Aceasta #nseamn!& de
e9emplu& c! inter3alul de timp dintre test i retest tre*uie sta*ilit astfel #nc8t su*iec'ii s! nu #i poat! aminti cum
au r!spuns la test& #ntruc8t multe persoane sunt tentate s! repete& la #ntre*!rile la care nu sunt siure de r!spunsul
corect sau potri3it& r!spunsurile pe care le+au dat& la #nt8mplare& cu oca%ia primei test!ri$ Se recomand! ca
lungimea acestui inter$al s nu fie mai scurt de trei luni (@line& /11E)$
Adesea& mai ales #n ca%ul testelor de aptitudini i de cunotin'e& #n inter3alul de timp dintre test i retest
su*iec'ii #i modific! scorul real& datorit! maturi%!rii& e9perien'ei sau cunotin'elor do*8ndite$
:up! prima administrare a unui test de cunotin'e pot inter3eni o serie de fenomene care influenea!
scorul- inter3ine uitarea& care determin! o sc!dere a scorurilor reale$ Pe de alt! parte& su*iec'ii pot do*8ndi
cunotin'e noi& ceea ce face s! creasc! scorurile reale$ ?nele persoane pot c!uta #n c!r'i r!spunsurile corecte la
itemi& mai ales acolo unde nu au tiut sau nu au fost siure de r!spuns$ Wi astfel& ni3elul lor de cunotin'e& deci
scorul real& crete$ .n astfel de situa'ii& coeficientul de corela'ie liniar! #ntre scorurile o*ser3ate la test i la retest
nu m!soar! fidelitatea testului de cunotin'e$ El arat! cum se sc"im*! ni3elul cunotin'elor 3erificate la
persoanele e9aminate$ Pentru o mai ,un interpretare a modificrilor inter3enite #n persoane& #ntre test i retest&
este util s se calcule-e media diferen)elor de scor dintre cele dou administrri ale testului i s se verifice
dac aceasta difer semnificativ de -ero$
/G
:aloarea coeficientului de corelaie liniar test ( retest poate fi apropiat de 1 i atunci c8nd testul
nu este potri3it lotului de su*iec'i& fiind foarte dificil sau& dimpotri3!& foarte uor$ .n asemenea situa'ii&
maDoritatea persoanelor 3or o*'ine& la am*ele administr!ri ale testului& scoruri foarte mici& respecti3 foarte mari$
Prin urmare& interpretarea $alorii coeficientului de sta%ilitate al unui test tre%uie nsoit de anali!a
formei histogramelor scorurilor o%ser$ate la test i la retest$
.n conclu%ie& totdeauna& #mpreun! cu 3aloarea unui coeficient de sta*ilitate& se 3or comunica-
I lunimea inter3alului de timp dintre test i retest=
I condi'iile #n care s+au efectuat test!rile& pentru a putea identifica e3entualele surse de eroare de m!sur!=
I 38rsta su*iec'ilor testa'i& #ntruc8t s+a constatat c! i aceasta are influen'! asupra m!rimii coeficientului
de sta*ilitate (Sc"uerer& Zarrella& Hot%& /101)$
O alt! formul! pentru calculul coeficientului de sta*ilitate se aplic! atunci c8nd testul este utili%at pentru
a se lua deci%ii& prin plasarea su*iec'ilor #n una din cateoriile Fadmis7 (cei cu scor mai mare dec8t un pra
fi9at) sau Frespins7 (cei cu scor mai mic dec8t acest pra)$ Testul este sta%il dac de la o administrare la alta
nu se produc modificri ale clasificrii su%iecilor$
4e!a$anta;ul metodei test ( retest const! #n faptul c! pretinde dou! administr!ri ale testului& ceea ce
necesit! timp i c"eltuieli materiale$
Metoda anali!ei consistenei interne
Metoda anali%ei consisten'ei interne utili%ea%! pentru estimarea fidelit!'ii unui test dispersiile i
co3arian'ele scorurilor o*ser3ate ale itemilor$ Se practic! o sinur! administrare a testului$ Pe *a%a scorurilor
itemilor se calculea%! de o*icei unul dintre urm!torii coeficien'i-
I coeficientul Alpfa al lui Cron*ac"=
I coeficientul Lam*da al lui 6uttman=
I coeficientul r(. sau r(% al lui @uder+Ric"ardson (dac! itemii testului sunt *inari)$
8oeficienii de consisten intern indic! msura n care itemii testului se refer la acelai lucru$
.n eneral& coeficien'ii de consisten'! intern! coincid cu coeficientul de fidelitate al testului atunci c8nd
itemii componen'i sunt paraleli& adic! m!soar! acelai lucru i #l m!soar! la fel de *ine& conduce la conclu%ia c!
aceti coeficien'i sunt utili pentru calculul fidelitii testelor care msoar o caracteristic
unidimensional$
Se poate o*ser3a c!-
I dac! testul este administrat cu limit! de timp atunci ultimii itemi nu 3or fi re%ol3a'i de mai multe
persoane& deci #n lotul de su*iec'i ei 3or ap!rea de mai multe ori cu scorul %ero$ Intercorela'iile lor 3or a3ea& din
aceast! cau%!& 3alori mari& cresc8nd astfel consisten'a intern! a testului$ .n conclu%ie& pentru a putea calcula
coeficienii de consisten intern ai unui test, acesta tre%uie administrat fr limit de timp=
I #n ca%ul testelor compuse din itemi *inari& consisten'a intern! este mare atunci c8nd itemii au
apro9imati3 aceeai dificultate i maDoritatea persoanelor care re%ol3! corect un item #l re%ol3! corect i pe
cel!lalt$
Pentru a o*'ine un test cu o consisten'! intern! *un! tre%uie alei itemii care au dispersii mici ale
scorurilor i corelaii mari cu scorul total al testului$
:ac! un test este compus din n itemi paraleli& atunci coeficientul s!u de fidelitate poate fi calculat cu
formula lui Spearman+BroXn$
/N
Se o*ser3! c! fidelitatea testului depinde cresctor de numrul itemilor componeni. 7dugarea de
itemi paraleli $a a$ea drept consecin o mrire a consistenei interne a testului$
:in formula lui Spearman+BroXn se poate afla de c8te ori tre*uie lunit (sau scurtat)& prin itemi paraleli&
un test dat& astfel #nc8t fidelitatea testului o*'inut s! fie eal! cu o 3aloare fi9at!$ Practic& este dificil s! se
construiasc! itemi *uni de test& itemi care s! fie perfect paraleli cu itemii e9isten'i #n test$ Pe de alt! parte&
testele luni consum! mult timp i sunt mai scumpe dec8t cele scurte$ :eci& nu #ntotdeauna este posi*il! i
renta*il! creterea fidelit!'ii prin ad!uarea de itemi paraleli$
Metoda formelor paralele
Metoda formelor paralele const! #n administrarea a dou! teste& care repre%int! instrumente de m!sur!
paralele& la momente foarte apropiate unul de altul& i determinarea coeficientului de corela'ie liniar! #ntre
scorurile o*ser3ate ale celor dou! forme$ Haloarea calculat! se numete coeficient de ec"i3alen'!$ :ac! cele
dou! teste sunt paralele i dac! pentru fiecare persoan! erorile de m!sur! la cele dou! administr!ri sunt 3aria*ile
aleatoare independente& atunci coeficientul de ec"i3alen'! coincide cu coeficientul de fidelitate al fiec!rui test$
Metoda formelor paralele este potri$it n ca!ul c6nd se urmrete msurarea unor caracteristici
generale ale persoanelor$ Asemenea caracteristici 3or influen'a #n acelai mod scorurile am*elor teste$
Metoda formelor paralele pre%int! unele a$anta;e fa'! de metoda test J retest- cele dou! forme fiind
diferite& re%ultatele la cel de+al doilea test nu mai sunt influen'ate nici de memorarea r!spunsurilor date la primul
test i nici de aflarea r!spunsurilor la #ntre*!rile la care nu s+a tiut r!spunde (#n ca%ul testelor de aptitudini sau
de cunotin'e)$
:ar& metoda formelor paralele are incon$eniente$ :intre acestea amintim urm!toarele-
I sunt necesare dou! administr!ri separate& ceea ce consum! timp=
I inter3ine o*oseala sau plictiseala persoanelor e9aminate& ceea ce infueneaz scorurile la cel
de-al doilea test;
elaborarea mai multor forme paralele de test poate f difcil i costisitoare.
Un procedeu de testare asemntor cu cel descris mai sus, dar mai puin utilizat, l
constituie administrarea celor dou forme ale testului, aceluiai grup de persoane, la
momente mai puin apropiate. asemenea metod este util atunci c!nd se msoar
caracteristici generale i durabile ale persoanelor.
"n acest caz, coefcientul de corelaie liniar al scorurilor obser#ate ale testelor se
numete coefcient de ec$i#alen i stabilitate, ntruc!t el refect at!t stabilitatea n
timp a scorurilor reale ale persoanelor, c!t i ec$i#alena msurtorilor.
%corurile obinute la cel de-al doilea test pot s difere de cele realizate la prima
testare i datorit sc$imbrii condiiilor de administrare a testelor. &entru a micora
efectele pe care aceast modifcare le poate a#ea asupra mrimii coefcientului de
corelaie dintre scorurile testelor, se obinuiete s se procedeze astfel '(i)en, *++,-.
%e mparte lotul de subieci, aleator, n dou pri egale.
/a prima testare, fecare 0umtate a lotului de subieci primete un alt test.
/a a doua testare, se in#erseaz testele administrate, astfel nc!t fecare subiect
s rspund la ambele teste.
%e calculeaz coefcientul de corelaie liniar ntre scorurile celor dou teste, fr
a se lua n considerare momentul c!nd au fost administrate testele.
/A
Metoda formelor paralele se folosete i atunci cnd se dorete obinerea
unei colecii de teste paralele, de bun calitate. 1ste, de e2emplu, situaia nt!lnit
n psi$oterapie, c!nd este necesar administrarea periodic, la inter#ale de timp relati#
scurte, a unor teste de an2ietate sau de depresie. &entru ca subiecii s nu fe tentai s
repete rspunsurile date la administrrile anterioare ale testului se prefer utilizarea
alternati# a unor forme de test paralele.
Un caz particular al metodei formelor paralele l constituie metoda njumtirii
(split-half). "n literatura de specialitate, aceasta este inclus uneori n cadrul analizei
consistenei interne.
3etoda n0umtirii are urmtorii pai.
%e administreaz testul unui lot de persoane.
%e mparte testul n dou pri c!t mai asemntoare ntre ele.
%e calculeaz coefcientul de corelaie ntre scorurile obser#ate la cele dou
0umti.
4ac 0umtile testului sunt instrumente de msur paralele, atunci #aloarea
calculat reprezint coefcientul de fdelitate al fecreia dintre pri. 5u a0utorul lui,
aplic!nd formula lui %pearman-6ro7n, se poate determina coefcientul de fdelitate al
ntregului test.
(#anta0e. 3etoda n0umtirii rezol# multe din problemele teoretice i practice
inerente metodei test 8 retest i metodei formelor paralele. 3ai nt!i, nu este necesar s
se administreze dou teste diferite i nici s se administreze de dou ori acelai test. "n
felul acesta nu e2ist pericolul modifcrii scorurilor reale ntre administrri i nici cel al
memorrii i repetrii rspunsurilor date la primul test.
4ifcultatea const n construirea 0umtilor care s fe msurtori paralele. %e
recomand '5ronbac$, *+,9; &itariu, *+:;, cf. 3.(lbu *++;- s se elaboreze perec$i de
itemi care s fe similari ca. form 'mod de prezentare a te2tului, a ilustraiilor-; coninut;
tip de ntrebare 'cu rspuns liber, cu rspuns la alegere etc.-; medie i abatere standard
a scorurilor.
<temii trebuie s fe independeni, adic unul s nu sugereze rspunsul la cellalt.
(stfel c, din fecare perec$e, un item #a intra ntr-o 0umtate de test, iar al doilea, n
cealalt 0umtate. 12ist multe posibiliti de ordonare a itemilor n cadrul testului. Nu
se recomand plasarea celor dou pri una dup cealalt, ntruc!t inter#ine
oboseala persoanelor e2aminate, care #a infuena scorurile la cea de-a doua 0umtate,
iar dac testul este administrat cu limit de timp, este foarte probabil ca muli
itemi din cea de-a doua parte s nu fe reol!ai datorit timpului de lucru
insufcient i nu din caua necunoaterii rspunsului corect. &entru a e#ita
asemenea situaii, se poate adopta metoda par-impar. itemii unei 0umti #or ocupa
locurile cu numr de ordine par, iar ceilali, locurile cu numr de ordine impar. %e
obinuiete s se plaseze itemii n ordinea cresctoare a difcultii lor '/ord, =o#ic),
*+>; cf. 3.(lbu, *++;-.
/K
"n cazul c!nd testul se administreaz cu limit de timp, fecare persoan care nu
reuete s rspund la ultimii itemi #a a#ea scorul zero la acetia i, deci, scorurile la
itemii pari i la cei impari #or aprea mai puternic corelate dec!t sunt n realitate. 4in
acest moti#, metoda njumtirii nu se !a aplica atunci cnd administrarea
testului se face cu limit de timp.
"oefcieni de fdelitate intere!aluatori
"n cazul testelor care nu au o cotare obiecti#, cum sunt testele proiecti!e sau
cele de creati!itate, scorurile subiecilor sunt infuenate i de persoana care face
e#aluarea rspunsurilor. 5$iar dac e#aluatorii ndeplinesc cerinele formulate n
manualul testului, referitoare la cunotinele i e2periena necesare, este puin probabil
ca ei s atribuie scoruri identice fecrui subiect.
&entru a #erifca n ce msur scorurile testului sunt dependente de cel care a
fcut cotarea, se calculeaz coefcientul de corelaie liniar ntre scorurile atribuite
acelorai subieci de e#aluatori diferii. Un asemenea coefcient se numete coefcient
de fdelitate intere!aluatori# Unii autori '?ammond, l++@- recomand utilizarea,
pentru aprecierea acordului dintre e#aluatori, a coefcientului K al lui 5o$en, care ia
#alori ntre -* i A* i indic n ce msur concordana e#alurilor este diferit de cea
datorat nt!mplrii.
He%i si Aurel Stan (testul psi") pp /G2+/NA
Horia Pitariu si Monica Al*u Y Psi"oloia personalului J Masurarea si interpretarea diferentelor indi3iduale& p
KK+0K
<. Relatia fidelitatii cu $aliditatea.
#elaia dintre fidelitatea i validitatea msurtorii
Pentru o m!sur!toare 3alid! este necesar ca instrumentul ce o reali%ea%! s! fie c8t mai #nalt consistent $
Haliditatea m!sur!torii este condi'ionat! de fidelitatea sa$
Acest principiu este cu 3ala*ilitate moderat! #n sensul c! o m!sur!toare foarte fidel! nu furni%ea%!
automat i 3aliditatea necesara unei m!sur!tori$ :e e9- ?n test reali%at pe calculator poate s! determine timpi de
reac'ie medii$ Acest test poate a3ea o nuna sta*ilitate in timpfara insa a fi un test de intelienta$ ;u orice
colec'ie de sarcini& automat repre%int! i o m!sur!toare o*iecti3!$
.n anumite limite fidelitatea este #ntr+o rela'ie in3ers! cu 3aliditatea(Cattell& /1K2)$ Cu c8t un test este
mai consistent intern ( elementele sale constituti3e J itemi& su*teste J corelea%a mai mult intre ele)& & cu at#t el
tinde s! corele%e mai sla* cu un alt test + :e e9$ dac! un test de intelien'! este utili%at #n predic'ia reuitei
colare& cu c8t acest test are o fidelitate mai #nalt! (elementele sale adic! itemii s!i corelea%! mai #nalt #ntre ei)
cu at8t corela'ia testului respecti3 cu criteriul repre%entat de mediile enerale o*tinute de le3i& 3a fi mai redus!$
1=. Semnificatia notiunii de $aliditate a masuratorii psihologice.
'aliditatea msurtorilor i a instrumentelor psihometrice.
/0
Haliditatea repre%int! proprietatea testului psi"oloic de a m!sura ceea ce se inten'ionea%! a m!sura cu
acel instrument$ E9ist! urm!toarele tipuri de 3aliditate-
/aliditate de criteriu. ceasta este de ( tipuri0 concurent i predictiv.
/aliditate de con)inut
/aliditate de construct "teoretic&
lte tipuri de validitate0 validitate de fa)ad, incremental, conver!ent, diver!ent,
sintetic, factorial, diferen)ial.
.n literatura de specialitate sunt teoreti%ate mai multe tipuri de 3alidit!'i& deoarece asiurarea
o*iecti3it!'ii m!sur!torii psi"oloice& datorit! unei limit!ri financiare sau care 'in de resurse umane i loistice&
nu pot fi #ntreprinse cercet!ri care s! furni%e%e doar 3aliditatea de criteriu sau 3aliditatea de con'inut$
He%i si Anne Anastasi p B0+B1
Aurel Stan (testul psi") p /NA+/N0
00+1/ si 11+/2G
11. :aliditatea de criteriu.
'aliditatea de criteriu J este acel tip de 3aliditate o*'inut pe cale statistic! prin confruntarea
performan)elor la test cu performan)ele reale pe care i le propune s! le pre3ad!$ Haliditatea de criteriu se refer!
la calitatea testului de a pre3i%iona (dianostica) determinan'i interni ai unei reuite #n acti3itatea colar! care
urmea%! a se produce$ Prin criteriu #n'eleem o m!sur! a c8t de *un eti #ntr+o anumit! acti3itate$ ?n test nu are
sens s! fie utili%at dac! el nu co3aria%! cu performan'a real! pe care urmea%! s! o pre3ad!$ Haliditatea de
criteriu este e9primat! printr+un coeficient de corelatie #ntre 2 i /& niciodat! 2 i niciodat! /& coeficient de
corelatie peste 2$N e *ine$ pe esantionul normati3 se aplica testul& se detemina apoi performanta reala& apoi
corelam cele B 3aria*ile si se o*tineZ
+ 3aliditatea de criteriu concurenta J inter3al de timp 2
+3aliditatea de criteriu predicti3a J inter3al de timp mare ( luni& ani )
'aliditatea concurent - poate fi determinat! prin corelarea noului instrument cu altul consacrat$ .n
testarea aptitudinilor intelectuale i #n testarea caracteristicilor de personalitate se folosesc c8te3a teste-
.n domeniul intelien'ei se folosesc sc!rile de intelien'! UESCHLER i scara Stanfort Binet$
.n domeniul personalit!'ii e9ist! testele de personalitate- MMPI& CPI& ;EO PI+R& MBTI$
O 3aloare de 2&KN repre%int! praul cel mai #nalt al unei 3alidit!'i concurente care poate o*'inut #n
practic!$
. 'aliditatea predictiv.
:ificult!'i-
+ testul psi"oloic nu are nici o 3aloare dac! nu este confruntat cu criteriul=
/1
+ #n realitate este foarte dificil s! identific!m criteriul o*iecti3 al performan'ei(acti3itile de munca au
preponderent un caracter de rup)=
+ criteriul prin care testele sunt confruntate tre*uie s! satisfac! el insusi cerin'ele psi"ometrice
(3aliditatea i fidelitatea& sensi*ilitatea)$
He%i si Aurel Stan (testul psi") p /AE+/AG
//N+/BB
12. Semnificatia si importanta criteriului in $alidarea testelor psihologice.
Martin [Compensare si predictie7$& p$BK
Controlul 3alidit!'ii predictorilor se reali%ea%! prin intermediul criteriului (criterion related 3alidit<)& adic! prin
confruntarea lor cu unul sau mai multe aspecte ale acti3it!'ii& ca de e9emplu- randamentul #n munc!& performan'a la
cursurile de formareSspeciali%are #n rupurile contrastante& e3alu!rile i autoe3alu!rile performan'ei& alte teste deDa
3alidate& etc$
Criteriul este e9presia 3alorii profesionale ([a measure of oodness7& Blum i ;a<lor&/1A0)$ Mc$ Cormic, #l
definete ca pe o 3aria*il! dependent!& Leplat si Cun< ca pe o 3aria*il! care permite e3aluarea unui fenomen
(Pitariu&/10E) iar 6uion #mpine opera'ionali%area mai departe definind criteriul ca pe ce3a despre care se pot face
predic'ii (Blum si ;a<lor&/1A0)$
:up! A$ Anastasi \\criteriul repre%int! o m!suratoare direct! i independent! a ceea ce testul #i propune s!
m!soare\\(/1KA& p$/G2)$ O*ser3!m c! termenul desemnea%! at8t faptul real al performan'ei c8t i re%ultatul m!sur!torii ei$
Anali%a atent! a acestor defini'ii& dincolo de constatarea eclectic! potri3it c!reia criteriul este ceea ce afirm!
fiecare defini'ie& reliefea%! pluralitatea formelor de a*ordare a acestuia& i deopotri3! faptul c! orice sistem de e3aluare a
reuitei profesionale este un criteriu poten'ial (Pitariu& /11E)$ Este #ns! necesar ca standardul selectat s! ai*! o sensi*ilitate
suficient! pentru a discrimina indi3i%ii (Blum si ;a<lor& /1A0)$
Importan'a criteriului #n selec'ie este fundamental!$ 5ar! un criteriu adec3at selec'ia este ineficient! i #ncetea%!
s! mai fie o tiin'! ( Blum si ;a<lor& /1A0)$
Aceeai autori distin urm!toarele tipuri de criterii dup! dimensiunea timp- criteriul indirect (simultan cu
administrarea predictorilor$ Este criteriul utili%at #n 3alidarea concurent!)& criteriul proximal (aflat #n 3ecin!tatea aplic!rii
predictorilor)& criteriul distal (separat de momentul aplic!rii predictorilor printr+un inter3al de timp de un an sau mai
mare$ Este criteriul care st! la *a%a 3alid!rii predicti3e)$
Cei doi autori mai distin& criteriul actual (ca m!surare concret! a succesului profesional) de criteriul final$ Cel
din urm! este& de fapt& criteriul teoretic& ideal$ El este totui criteriul ade3!rat& #n 3ecin!tatea c!ruia estim!rile empirice nu
sunt dec8t apro9im!ri ale sale& condi'ionate de miDloacele i de radul de acces al cercet!torului la realitatea in3estiat!$
?n e9empu eloc3ent pe care #l dau autorii cita'i este foarte suesti3- Aprecierile instructorului date la finalul ciclului de
instruire a 3iitorilor pilo'i este criteriul actual i repre%int! o apro9imare a criteriului ade3!rat al reuitei care este
capacitatea de lupt! #ntr+o confruntare real!$ Acest criteriu este #ns! inaccesi*il pe timp de pace $
Aceeai distinc'ie o face A$ Anastasi (/1KA) dar cu al'i termeni& #ntre criteriul intermediar i criteriul final$
Criteriul final este nu doar mai reu accesi*il ci poate fi contaminat de unii factori pertur*atori$ :e e9emplu& performan'a
#n munc!& #n calitate de criteriu& nu permite uniformitatea condi'iilor& comparati3 cu performan'ele o*'inute #n timpul
trainin+ului
5iind un instrument de e3aluare& criteriul se supune& asemenea instrumentelor de predic'ie& canoanelor
psi"ometrice- fidelitate& sensi*ilitate& 3aliditate ( Radu& /11E& Anastasi& /1K1)$
:up! Blum i ;a<lor (/1A0) #n pro*lematica criteriului se operea%! cu trei constructe de *a%!& suesti3 e9primate
rafic #n fiura num!rul B de pe paina urm!toare -
:eficien'a + repre%int! neacoperirea de c!tre 3arian'a criteriului actual a 3arian'ei criteriului ideal
Rele3an'a + semnific! radul de suprapunere dintre criteriul actual i criteriul ideal=
B2
Contaminarea J rele3! acea parte din 3arian'a criteriului actual f!r! leatur! cu criteriul ideal$

CRITERI?L
5I;AL :E5ICIE;]A
CRITERI?L?I
RELEHA;]A
CRITERI?L?
CRITERI?L CO;TAMI;AREA
ACT?AL CRITERI?L?I

5i$ B Constructele criteriului (Blum si ;a<lor& /1A0& p$/KK)
Contamin!rile pot inter3eni prin corela'iile criteriului cu 38rsta& se9ul& ni3elul diferit de pre!tire& de moti3a'ie i
de e9perien'! #n munc! al unor rupuri de indi3i%i din cadrul lotului e9perimental$ Aa cum se 3a ar!ta #n alt! parte&
3aria*ilele cu caracter redundant& enumerate mai sus& pot func'iona ca 3aria*ile moderatoare cu un impact po%iti3 pentru
creterea predic'iei reuitei profesionale a rupurilor respecti3e$
Modelul mai complet al rela'iei de predic'ie poate fi descris conform fiurii E (paina urm!toare)$ Ariile : i E
repre%int!& dac! ar putea fi m!surate& corela'ia predictorului cu criteriul ideal$ .n realitate& tre*uie s! ne mul'umim cu
coeficientul de 3aliditate repre%entat de aria E$ Cand : este mai mare decat 5 se o*'in 3alidit!'i mici$ Cand : este mai mic
dec8t 5 a3em ca%ul 3alidit!'ilor mari$
:up! BelloXs (citat de Blum i ;a<lor& /1A0)& un criteriu *ine ales tre*uie s! fie- 3alid& realist& repre%entati3&
#n rela'ie cu alte criterii& acceptat deopotri3! de analistul muncii i de manaer& constant de la o situatie la alta& i
predicti*il$ La aceast! list! Blum i ;a<lor(/1A0) mai adau! urm!toarele cerin'e- s! nu fie scump& s! fie uor de
#nteles& m!sura*il& rele3ant& necontaminat& discriminati3$

CRITERI?L CRITERI?L
5I;AL ACT?AL

A B C

: E 5
B/
6
VARIABILA
PRE:ICTOR
5iura nr$ E Constructele criteriului in rela'ie cu 3aria*ila predictor$
( Blum si ;a<lor&/1A0& p$/K0)
Clasificarea cea mai important!& care de altfel st! la *a%a aleerii criteriului& este aceea care se refer! la
structura acestuia$ :in acest punct de 3edere distiem criteriul compus& criteriul multiplu i criteriul enerali%at$
?nul dintre proresele #nreistrate de psi"oloia industrial! odat! cu depairea modelului psi"ote"nic al selec'iei l+
a constituit conceperea criteriului #n relatie direct! cu caracterul comple9 i dinamic al reuitei profesionale$ Astfel& reuita
#ntr+o profesiune lucrati3! cuprinde un e3antai de fa'ete cum sunt calitatea i cantitatea lucr!rilor e9ecutate& operati3itatea
i randamentul$ Acestea& la randul lor& sunt condi'ionate de compe'ent!& de 3aloarea profesional! atins! la un moment dat$
Haloarea profesional! cuprinde ni3elul cunotintelor& deprinderilor si e9perien'a$ O *una predic'ie a performan'ei #n
munc! este condi'ionat! de m!sura #n care criteriul olindete aceast! comple9itate$
Aspectul dinamic al performan'ei este #n rela'ie direct! cu realitatea mereu sc"im*atoare a condi'iilor muncii i cu
modific!rile la ni3elul indi3i%ilor ap!rute at8t ca urmare a situa'iilor comple9e de 3ia'! c8t i datorit! trecerii #n alte etape
ale 3ie'ii fapt care #nseamn! asumarea unui ansum*lu de su*identit!'i specifice$ (Wc"iopu &?$& Her%a& E$& /10/)
Pro*lema care se pune este cum trat!m aceast! di3ersitate$ O su*sum!m unei cateorii mai enerale& o*'in8nd un
criteriu compus sau o transfer!m ca atare #ntr+un criteriu multiplu& sau mai *ine %is& #n mai multe criterii ^
8riteriul compus. Parti%anii acestei po%i'ii sunt atrai de a3antaDele pe care le pre%int!& din punctul de 3edere al
trat!rii statistice& e9primarea tuturor su*criteriilor componente #ntr+o cot! unic!$ Totui aceast! te"nic! ridic! serioase
pro*leme #n leatur! cu ponderarea 3aria*ilelor componente pentru a nu deforma po%i'ia real! ocupat! de su*iectul e3aluat
intr+o clasificare real!$ Sunt autori care atra aten'ia asupra caracterului rela'iei de opo%a*ilitate #ntre unele dimensiuni
cum este ca%ul calit!'ii si cantitat!'ii (_urcau&/102)$
:e o*icei ponderarea se reli%ea%! prin urm!toarele metode (Blum si ;a<lor&/1A0)-
+ Ponderarea cu aDutorul e9per'ilor c!rora li se solicit! s! acorde o 3aloare fiec!rui su*criteriu$ Se o*'ine o
ecua'ie asem!natoare ecua'iei de reresie din care lipsete termenul li*er =
+ Sta*ilirea ponderilor propor'ional cu fidelitatea su*criteriilor=
+ Sta*ilirea ponderilor propor'ional cu corela'iile su*criteriilor cu alte 3aria*ile=
+ Ponderarea su*criteriilor propor'ional cu predicti*ilitatea lor=
+ Ponderarea pe *a%a ma9imi%!rii diferen'ei #ntre indi3i%i& etc$
Principalele critici care se aduc metodei criteriului compus se refer! la caracterul ileitim al com*in!rii unor
su*criterii necompati*ile$ 7Ceea ce apare a fi acelai criteriu& aten'ionea%! A$ Anastasi (/1KA& p$/G0)& poate repre%enata o
com*ina'ie foarte diferit! de tras!turi #n di3erse situatii$$$7
8riteriul multiplu. ?n astfel de criteriu presupune tratarea dimensiunilor reuitei profesionale ca pe criterii
distincte$ Adep'ii cei mai cita'i ai acestei po%i'ii sunt 6"iselli si Ualace$ :up! 6"iselli (citat de Blum i ;a<lor&/1A0)
multidimensionalitatea criteriului ar tre*ui tratat! su* trei aspecte-
:imensiuni statice$ Sunt enerate de 3arietatea c!ilor prin care ar putea fi definit succesul in munc!=
:imensiuni dinamice$ 6"iselli pleac! de la const!tarile lui 5leis"man si 5ruc"ter cu pri3ire la fluctua'ia #n timp a
compo%i'iei factoriale a performan'ei$ 6"iselli constat! ulterior c! pentru etape apropiate i #ndep!rtate e9ist!
BB
predictori ai producti3it!'ii foarte diferi'i& datorit! unor realit!'i dinamice care& #n calitate de 3aria*ile& #i supraadau!
propria lor 3arian'!$
:imensiuni indi3iduale$ Prin acest concept 6"iselli remarc! situa'iile c8nd un criteriu este pertinent #n descrierea
performan'ei unui rup de muncitori sau nepotri3it pentru performan'a altor muncitori$ Blum si ;a<lor cred c! acest
concept am*iuu este do3ada oscila'iei lui 6"iselli c!tre criteriul compus$
8riteriul general. Acest model teoreti%at de _$P$Cam*ell& M$ :$ :unnette& E$ E$ LaXler si @$ E$Ueic,& a fost
utili%at #n descrierea performan'ei manaerilor$ El se concentrea%! pe in3estiarea interac'iunilor dinte 3aria*ilele
personalitatii$
Criteriul eneral pre%inta trei ni3ele de cuantificare i anume comportamentul& performan'a i re%ultatele o*'inute$
(Pitariu&/10E& /11G)
Pro*lema criteriului nu este nici pe departe solu'ionat! uni3oc$ .ntr+o asemenea pluralitate de po%i'ii& nu arareori
contrarii& H$Pitariu (/10E) suerea%!-
/$ .n pro*leme de clasificare a personalului s! se utili%e%e criteriul compus=
B$ .n selec'ia psi"oloic! pentru posturi c"eie s! se adopte criteriul multiplu =
E$ .n selec'ia manaerilor s! fie utili%at criteriul eneral$
Criteriului& oricare ar fi acesta #n selec'ie& i se recunoate o anumit! specificitate dat! de particularit!'ile aceleiai
sarcini #n conte9te orani%a'ionale diferite& de unde pledoaria unor autori (Anastasi& /1KA) pentru 3alidarea local! a
predictorilor$
;u #n ultimul r8nd tre*uie men'ionat! dinamicitatea criteriului enerat! de sc"im*!rile care se produc #n natura
profesiilor$ ( Wc"iopu& ?$& /1KA& Anastasi& A$& /1KA& Pitariu& H$& /10E& /11G)$
:e%3oltarea te"nicilor de ela*orare a criteriului precum i a metodelor pri3ind controlul erorilor inerente acestui
demers& s+a produs #n str8ns! leatur! cu pro*lema 3alid!rii predictorilor #n di3erse ramuri ale acti3it!'ii umane& armat!&
produc'ie& domeniul comer'ului& etc$ ?lterior metodele de e3aluare a performan'ei #n munc! s+au constituit #ntr+un capitol
distinct al psi"oloiei industriale& aproape nelipsit din tratatele de referin'! dedicate acestei ramuri a psi"oloiei aplicate&
astfel c! ela*orarea criteriului *eneficia%! ast!%i din plin de aceste te"nici$
He%i Anne Anastasi p /GA+/G0
1&. >otiunea de $aria%ila moderatoare/ relatia ei cu functia predicti$a a masuratorilor psihologice.
Prin 3aria*ila moderatoare inteleem o caracteristica demorafica sau o 3aria*ila de tip su*iect in
3irtutea careia un rup de persoane care o impartaseste este mai predicti*il cu aDutorul unui test decat alt rup
care nu impartaseste acea caractersitica$
Hari*ile demorafice pot fi- 3arsta& se9ul& ni3elul de studii& rup de apartenenta& etc$
Haria*ile de tip su*iect- ni3el de moti3atie& ni3el de intelienta& ni3el de dominanta& etc$
Procedand astfel& aceste prorame permit o anumita indi3iduali%are a aplicarii unui anumit test in functie
de caracteristicile indi3iduale ale unui anumit su*iect aleand& de+a lunul mai multor etape ale testarii& odata cu
e9cluderea alternati3ei& acel traseu succesi3 de itemi care se potri3esc indi3idului intr+o mai mare masura$
E9- Hernon indica doua cateorii de factori maDoritari de rup- factori spatial+mecanici si factori 3er*al+
loici$
Intr+o *aterie de teste de intelienta e9ista sarcini care sunt re%ol3ate mai *ine de anumite rupuri (tinerii
3or re%ol3a mai *ine itemi care presupun 3ite%a& fluenta in rapiditate iar *atranii 3or re%ol3a mai *ine itemi care
presupun e9perianta& rutina& enerali%arile& etc$)$
BE
Intr+un test moderator& pe *a%a succesului sau esecului la anumiti itemi& su*iectii sunt orientati spre un
anumit en de itemi& care li se potri3esc$
He%i Anne Anastasi p /KK+/02
He%i Martin [Compensare psi"oloica si predictie7& p$A0
1E+11 si p //0+/BB
2.2.2 'ari$il moderatoare, varia$il
compensatoare
O anume le!tur! cu compensarea psi"oloic! #n munc! o au unele concepte ela*orate& #ncep8nd cu deceniul al
aselea& #n domeniul psi"oloiei muncii& mai e9act #n domeniul 3alidit!'ii instrumentelor pentru predic'ia
comportamentului de munc! eficient$ Este 3or*a de 3aria*ila moderatoare (moderator 3aria*le) sau de 3aria*ila
atenuatoare (suppresor 3aria*le)$ Asupra acestor concepte am mai %!*o3it #n `/$B$E& ca ac"i%i'ii metodoloice #n creterea
predicti*ilit!'ii instrumentelor de selec'ie$
O trecere suplimentar! #n re3ist! a principalelor studii #ntreprinse #n acest domeniu este de natur! s! circumscrie
mai e9act 3aloarea e9plicati3! a acestor concepte pentru compensarea psi"oloic! #n domeniul muncii$
A*elson (/1NB) o*'ine corela'ii mai ridicate la fete dec8t la *!ie'i& #ntre notele la liceu i cele de la coleiu$
Re%ultatele sunt confirmate i #m*o!'ite de Saunders (/1NA) care constat! c! anumite caracteristici cum ar fi se9ul sau
ni3elul socioeconomic moderea%! 3aliditatea unor predictori ai reuitei profesionale pentru di3erse cateorii de candida'i
la anaDare$ Astfel& unii predictori #ntruneau coeficien'i de 3aliditate mai mari pentru acele cateorii de candida'i care se
detaau de restul popula'iei printr+o anumit! #nsuire$
Seas"ore (/1AB) cercet8nd mai multe sute de coeficien'i de corela'ie #ntre unele teste de aptitudini i randamentul
colar& #nreistea%! coeficien'ii cei mai mari pentru popula'ia feminin!$ Coment8nd aceste re%ultate& Anastasi (/1KA)
e9plic! acest fapt prin conformismul mai ridicat al fetelor concreti%at #n acceptarea #ntr+un rad mai mare dec8t *!ie'ii a
standardelor colare$
6"iselli (/1AK) cercetea%! 3aliditatea unor teste #n predic'ia succesului profesional la oferii de ta9i i constat! c!
interesul pentru aceast! profesiune func'ionea%! ca 3aria*il! moderatoare$
Tot #n aceast! perioad!& #n psi"oloia american! a muncii industriale se desf!oar!& #n cadrul mic!rii aa+%ise a
MMrela'iilor umaneMM& disputa pri3ind sensul rela'iei dintre satisfac'ia #n munc! i succesul profesional$ LaXler i Porter
(/1AK) p!rasesc modelul cau%al MMsatisfac'ie + succes profesionalMM& do3edit #ntre timp ca lipsit de 3aloare predicti3!& i
folosesc ca factor aumentati3 al predic'iei sentimentul echit)ii recompensei$ ?lterior C"erinton& Reit% i Scott (/1K/&
_aco*s i Solomon (/1KK) 3or sus'ine c! nu e9ist! nici o rela'ie empiric! #ntre satisfac'ie i performan'a #n sarcin!& c!
performan'a poate fi controlat! prin autoaprecierea satisfac'iei care urmea%! dup! recompens!$
_aco*s i Solomon (op$cit) studia%! rolul moderator al percep)iei de ctre su,iect a posi,ilit)ii recompensrii
performan)ei i al stimei de sine #n predic'ia performan'ei #n munca de comis 3oiaDor$ Metoda a constat #n introducerea #n
ecua'iile de reresie a moderatorilor enun'a'i$ Studiul a do3edit c! nu se poate 3or*i de o rela'ie cau%al! #ntre satisfac'ie i
performan'!& dar c! #n cadrul co3arian'ei satisfac'ie J performan'!& performan'a #nreistrea%! creteri semnificati3e odat!
cu utili%area celor dou! 3aria*ile moderatoare- pro*a*ilitatea su*iecti3! a recompens!rii performan'ei i stima de sine$
Bem i Allen (/1KG& /10/) utili%ea%! consisten)a tr!s!turii drept 3aria*il! care influen'ea%! acordul dintre autoM i
"eteroe3aluarea acelei tr!s!turi$ 5!r! a utili%a termenul de moderator& ca atare& ei folosesc consisten'a tr!s!turii ca
3aria*il! moderatoare #n #m*un!t!'irea e3alu!rilor personalit!'ii$ Consisten'a poate fi definit! drept reularitatea
comportamentului fa'! de o 3arietate de situa'ii (Per3in& op$ cit$)$
Bem i Allen (op$ cit$) pun #n rela'ie consisten)a i extremitatea tr!s!turii$ O tr!s!tur! este e9trem! i cu at8t mai
predicti*il! dac! 3aloarea ei m!surat! se situea%! la capetele *ipolare ale continuumului care o descrie$ S! lu!m spre
e9emplificare factorul :ominan'! din C$P$I$ Aceast! caracteristic! este cu at8t mai consistent!& pentru un indi3id& cu c8t
scorul s!u 3a fi mai aproape de ma9im sau de minim& adic! mai aproape fie de polul dominare fie de polul supunere$
BG
:ecure c! predicti*ilitatea 3a fi mai mare cu c8t tr!s!tura este mai e9trem!& respecti3 cu c8t 3aloarea ei m!surat! este
mai aproape de minim sau ma9im$
La lista de 3aria*ile moderatoare re%ultat! din studiile enumerate mai sus mai pot fi ad!uate i altele men'ionate
de Anastasi (/1K1)- ni3elul socioeconomic& compulsi3itatea& an9ietatea& tipul ne3ro%ei& ni3elul de moti3are #n sarcin!& etc$
Trec8nd dincolo de ni3elul teoretico+metodoloic& care de altfel a stat la *a%a ela*or!rii no'iunii de 3aria*il!
moderatoare& are rela'ia acesteia cu dimensiunea predictor - criteriu un corespondent psi"ic& un ec"i3alent real sau este
doar un artificiu statistic ^ Are& deci& 3aria*ila moderatoare 3alen'e compensatorii& i mai ales dac! i #n ce m!sur! este
Dustificat! identificarea ei cu 3aria*ila compensatoare$ Iar dac! sunt concepte superpo%a*ile ce Dustificare teoretic! mai are
compensarea^
Aa cum s+a men'ionat& 3aria*ilele moderatoare cum sunt se9+rolul& e9tremitatea tr!s!turii i ni3elul moti3!rii
sunt caracteristici sau con'inuturi psi"ice la fel de reale ca i persoanele #nsei care le de'in$ :incolo de aspectul
metodoloic al influen'!rii rela'iei dintre dou! 3aria*ile psi"ice de c!tre 3aria*ila moderatoare (Punonen i _ac,son&
/10N)& r!m8ne faptul real al caracterului sistemic al psi"icului uman unde componentele sale interac'ionea%! pentru a
emere #ntr+un fenomen unitar conduita indi3idual!$ Caracteristici indi3iduale precum ni3elul de instruc'ie& moti3a'ia&
intelien'a& contiincio%itatea& an9ietatea& compulsi3itatea etc$& pot fi luate #n plan metodoloic ca 3aria*ile moderatoare
dar #n planul 3ie'ii psi"ice ele func'ionea%! ca mecanisme compensatoare$
Identificarea efectului compens!rii cu efectul moderator este doar par'ial Dustifica*il! c!ci& spre deose*ire de
3aria*ila moderatoare care conotea%! procesele de ma9im! adaptare& compensarea se do3edete un concept mult mai lar
care #nlo*ea%!& aa cum deDa s+a su*liniat& deopotri3! ca%urile adapatati3e c8t i cele de%adaptati3e& este declanat! at8t
de situa'iile de e9ces c8t mai ale de cele de deficit$ Aspectul de nereuit! a compens!rii pare s! fie mai *ine acoperit de
c!tre 3aria*ila suppresoare la care ne+am referit #n `/$B$E$
Pe de alt! parte orice 3aria*il! compensatoare& #n 3irtutea caracterului ei diferen'ial poate fi a*ordat! metodoloic
ca 3aria*il! moderatoare$ Astfel& contiincio%itatea& c8nd este compensatoare pentru deficitul aptitudinal& are o func'ie
moderatoare #n predic'ia re%ultatului ac'iunii& dup! cum #n alte ca%uri #i lipsete aceast! 3aloare$
:ar par'iala identificare dintre cele dou! no'iuni arunc! o lumin! nou! asupra compens!rii$ :ei fenomen
caracteristic naturii umane& dei lee a 3ie'ii psi"ice compensarea procedea%! statistic& adic! are caracter diferen'ial tot aa
cum supo%i'ia fundamental! a 3aria*ilei moderatoare este caracterul diferen'ial al predic'iei$ Acesta #i !sete cea mai 3ie
do3ad! #n domeniul acti3it!'ii profesionale unde& aa cum 3om 3edea #n capitolul urm!tor& acelai tip de declin sau deficit
poate fi& pentru unele persoane iar pentru altele nu& sursa concentr!rii compensatorii a eforturilor adaptati3e pentru
men'inerea performan'ei la cote de%ira*ile$

1). :aliditatea conceptuala si de continut.
'aliditatea de coninut J e9prim! calitatea instrumentului de testare& de a repre%enta prin unit!'ile sale
constituti3e (itemii) toate cateoriile de comportament specifice criteriului m!surat$ (E9- la un test de intelien'!
itemii tre*uie s! repre%inte $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ )$
Haliditatea de con'inut este str8ns leat! de fidelitatea testului$ Testul este fidel dac! are cel pu'in /2
itemi& deci 3aliditatea de con'inut este asiurat! ddac! cel pu'in /2 itemi acoper! toate tipurile de comportament
specifice comportamentului m!surat$ Itemii sunt sta*iliti cu aDutorul specialistilor
'aliditatea de construct "teoretic& J e9prim! radul #n care un test constituie prin itemii s!i
materiali%!ri ale conceptelor teoriei& care descriu i e9plic! atri*utul psi"ocomportamental m!surat (testul pt
an9ietate masoara conceptele an9ietatii)$
O Haliditatea teoretic! i 3aliditatea concurent! pot fi determinate i pe cale statistic! prin corelarea
noului test cu instrumentul deDa consacrat$
BN
:aliditatea testului relati$ la constructul msurat (din Minulescu ?eorie si practica in psihodiagno!a@p
11=#111)
Prin intermediul testelor psi"oloice se m!soar! atri*ute a*stracte ca intelien'a& moti3a'ia& aresi3itatea&
depresia etc$& denumite constructe$
Asemenea 3aria*ile sunt construite pornind de la fapte o*ser3a*ile& printr+un ir de ra'ionamente *a%ate pe
ipote%e i deduc'ii$ :in acest moti3& 3a/iditatea relati3! la construct este adesea denumit! i A$aliditate
ipotetico#deducti$7 (Bac"er& /10/)$ oate constructele sunt ns conectate de realitate, repre!int aspecte
sau e$enimente ale realitii o%ser$a%ile$ Constructele psi"oloice sunt e3iden'iate& direct sau indirect& de
comportament sau #n urma conducerii unor e9perimente dedicate m!sur!rii lor$
:eoarece termenii construct i concept sau no'iune sunt adesea utili%a'i ca sinonimi& 3aliditatea relati3! la
construct a testului este denumit! i F$aliditate conceptual7 (concept validity)$ .ntre cei doi termeni e9ist!
#ns! o deose*ire& e3iden'iat! de L$ _$ Cron"ac" - Fconstructul7 este Fo cateorie creat! inten'ionat pentru a
orani%a e9perien'a #n enun'uri enerale care se pre%int! su* form! de lei7 (Si/3a& /11E)$ ?n construct este&
deci& o no'iune ela*orat! i utili%at! #ntr+un cadru tiin'ific (teoretic& metodoloic sau aplicati3)$
Halidarea testului relati3! la constructul m!surat se ocup! de calit!'ile psi"ice care contri*uie la formarea
scorurilor acestuia i urm!rete #n'eleerea dimensiunilor e3aluate de test$ Pri3ind constructul ca *a%a
interpretati3! a r!spunsurilor su*iec'ilor& acest tip de 3alidare are i scopul de a identifica i anali%a procesele
psi"ice declanate sau detectate de test (Sil3a& /11E)$
L$ _$ Cron*ac"& relu8nd ideea formulat! de 1tandardele APA din /1NG conform c!reia prin 3alidarea testului
relati3! la constructul m!surat se 3alidea%! at8t testul& c8t i ipote%ele aflate la *a%a sa& scrie- FHaliditatea
testului i 3aliditatea constructului strict insepara*ile$ C8nd un test nou este ela*orat pentru m!surarea unui
construct cunoscut& riscul ca 3aliditatea s! fie nesatisf!c!toare este mai mare pentru test dec8t pentru construct$
Se poate constata i necesitatea re3i%uirii constructului$ ?n e9emplu #n acest sens se constituie a*andonarea
ideii tradi'ionale asupra de*ilit!'ii mintale7 (Sil3a& /11E)$
;umai #n'ele8nd constructul m!surat de test se pot formula ipote%e asupra predic'iilor pe care le face testul i
asupra rele3an'ei i a repre%entati3it!'ii con'inutului s!u$ :eci& $alidarea constructului tre%uie s precead
$alidarea coninutului testului i $alidarea relati$ la criteriu$
Procedur!- Pentru a putea 3erifica dac! un test m!soar! *ine un anumit construct& este necesar s! se reali%e%e o
descriere a constructului n termeni comportamentali concrei$ Opera'ia se numete Fe9plicarea
constructului7 i const! din trei pai (Murp"< i :a3ids"ofer& /11l)-
/$ Se identific! acele comportamente care au le!tur! cu constructul m!surat de test$
B$ Se identific! alte constructe i pentru fiecare se decide dac! are sau nu le!tur! cu constructul m!surat de test$
E$ Se alc!tuiete c8te o list! de comportamente prin care se manifest! aceste constructe$ Pentru fiecare din ele&
pe *a%a rela'iilor dintre constructe& se decide dac! are sau nu le!tur! cu constructul m!surat de test
:aliditatea testului relati$ la coninutul su (Minulescu, idem, p. 11.#110)

:efini'ie- Acest tip de 3aliditate este anali%at la testele care se utili%ea%! pentru a estima Fcum ac'ionea%! o
persoan! #n uni3ersul de situa'ii pe care testul inten'ionea%! s! #l repre%inte7 (APA 1tandards& /1KG)$
2,serva)ii0 .n literatura psi"oloic! e9ist! p!reri diferite despre ceea ce se urm!rete prin 3alidarea testului
relati3! la con'inut$ Anastasi (/1KA) consider! c! acest tip de 3alidare implic! Fe9aminarea sistematic! a
con'inutului testului pentru a determina dac! el acoper! un eantion repre%entati3 din domeniul de
comportamente pe care testul #n cau%! tre*uie s! #l m!soare7$ Al'i autori #nlocuiesc e9presia Fdomeniu de
comportamente7 cu Fmul'imea sarcinilor7 sau Fmul'imea performan'elor7$
M$ M$ Linc"an sus'ine c! 3alidarea relati3! la con'inut determin! c8t de *ine repre%int! condi'iile #n care este
o*ser3at (prin test) comportamentul persoanei toate mul'imile de condi'ii pe care 3rem s! le enerali%!m7
BA
(Sil3a& /11E)$ R$ T$ Lennon consider! c!& 3aliditatea relati3! la con'inut se refer! la r!spunsurile su*iectului i
nu la #ntre*!rile testului$
Pentru anali%area acestui tip de 3aliditate tre*uie luat #n considerare nu numai con'inutul itemilor testului& ci i
procesul utili%at de su*iect pentru a aDune la formularea r!spunsului (Sil3a& /11E)$ :e e9emplu& un test a38nd
drept domeniu de con'inut Fcunotin'ele de ortorafie7& format din itemi cu aleere multipl!& poate 3erifica dac!
un indi3id recunoate cu3intele scrise corect din punct de 3edere ortorafic& dar nu i dac! acesta tie s! scrie
corect dup! dictare$ :eci& nu este suficient s! se spun! c! testul e3aluea%! cunotin'ele de ortorafie$ .n unele
accep'iuni& 3alidarea relati3! la con'inut este o component! a 3alid!rii relati3e la construct$ Ea se reali%ea%!
dup! definirea constructului i urm!rete s! 3erifice dac! eantionu/ de stimuli i cel de r!spunsuri o*ser3ate i
#nreistrate #n procesul de m!surare sunt rep re%entati3e pentru uni3ersul de comportamente pe care #l definete
constructul respecti3 (M$ M$ Line"an& dup! Sil3a& l11E)$
;u se poate afirma c!& #n pri3in'a atri*utului m!surat de test& un su*iect care a reali%at un scor mai mare #i este
superior unuia care a o*'inut un scor mai mic$ :eci& opera'iile cuprinse su* denumirea de F3alidarea testului
relati3! la con'inutul s!u7 nu repre%int! o 3alidare& #n sensul defini'iei date de 1tandardele APA din /11N. Ele
reali%ea%! doar anali%a testului #n pri3in'a clarit!'ii& a repre%entati3it!'ii i a rele3an'ei con'inutului s!u$ Ar putea
fi pri3ite ca o component! a 3alid!rii testului
He%i si Aurel Stan (testul psi") p /A/+/AE si p /0N+/1B
/2G+/// si //B+//G
1*. :aliditatea de fatada si $aliditatea su%iecti$a (B)
'aliditatea de faad J repre%int! radul in care un anumit instrument psi"ometric furni%ea%! persoanelor
testate un aa+%is sentiment de 3aliditate su*iecti3!& adic! un sentiment de #ncredere c! testul m!soar! ceea ce
i+a propus s! m!soare$ Aspectul deri%oriu al 3alidit!'ii su*iecti3e este efectul Barnum$ 2fectul 9arnum
repre%int! c!derea #n deri%oriu a 3alidit!'ii su*iecti3e$ ?n test tre*uie s! ai*! 3aliditate de fa'ad!& deoarece
acesta moti3ea%! persoanele s! dea ma9imum de eficien'! la test$ E9ist! o rela'ie in3ers! #ntre 3aliditatea de
fa'ad! i in3i%i*ilitatea itemilor$ Caracteristica in3i%i*ilit!'ii itemilor este aceea de a nu "ici aspectul
psi"ocomportamental
Premisa implicit! care st! la *a%a efectului Barnum este aceea a posi*ilit!'ii unei 3alidit!'i su*iecti3e$ Ea este
puternic infirmat! ast!%i de psi"oloia coniti3!& i de paradima m!sur!torii care ocup!& #n ciuda criticilor
3enite dinspre orientarea clinic!& o po%i'ie maDor! (3e%i opo%i'ia dintre psi"oloia F"ard7 i psi"oloia Fsoft7)$
Be<erstein propune un test pentru a elimina posi*ilitatea auto#nel!rii #n le!tur! cu e3alu!rile
netiin'ifice ale personalit!'ii$ Potri3it acestui test& te"nica ce urmea%! a fi e3aluat! tre*uie aplicat! mai multor
persoane$ 5iecare sc"i'! psi"oloic! re%ultat! 3a fi codat! pentru a nu se ti cui apar'ine$ 5iecare su*iect 3a fi
solicitat s! alea! acea caracteri%are care i se potri3ete #n cel mai #nalt rad$ :ac! cel care a ela*orat te"nica
testat! a indi3iduali%at suficient de mult fiecare portret psi"oloic atunci fiecare su*iect ar tre*ui s! alea!& mai
mult dec8t pe *a%a ansei& sc"i'a care #i apar'ine$ E3ident c! i #n ca%ul acestui test este 3or*a de o 3alidare
su*iecti3!& deci nu se pune pro*lema 3alid!rii unei forme de e3aluare psi"oloic! ci doar de a le identifica pe
acelea *a%ate pe efectul Barnum i pe alte fenomene asociate$
Efectul 5orer(Barnum) se *i%uie pe in3estirea cu #ncredere e9cesi3! i& #n consecin'!& pe 3alidarea su*iecti3!& a
unor practici mai mult sau mai pu'in oculte$ Pro*lema 3alidit!'ii e3alu!rilor psi"oloice este o pro*lem! de
o*iecti3itate tiin'ific!$ Aceasta nu poate fi asiurat! dec8t prin standardi%area i replica*ilitatea strateiilor de
3erificare a radului #n care un instrument m!soar!& #n ade3!r& ceea ce i+a propus s! m!soare$ Su*iecti3itatea&
impresia c! un instrument sau o practic! de e3aluare a personalit!'ii produce re%ultate credi*ile& doar pentru c!
BK
aceste re%ultate 3in #n #nt8mpinarea unor atept!ri& dorin'e personale& constituie o fenomenoloie care se
sustrae funciarmente oric!rei standardi%!ri i implicit criteriilor de 3erificare a 3alidit!'ii$ Halidarea
conceptual! i statistic! sunt sinurele strateii acceptate pe criterii tiin'ifice de a controla o*iecti3itatea unei
e3alu!ri psi"oloice$ Pro*lema efectului 5orer men'ine #n discu'ie no'iunea de Fsim' clinic7 in3ocat! de
psi"oloia Fsoft7& respecti3 de orientarea fenomenoloic!& ca pe un criteriu 3alid de a accede la cunoaterea
pertinent! a persoanei$ Men'iunea c! #nsui Roers& utili%8nd te"nica Tsort + o metod! p8n! la urm! statistic!&
standardi%at! i deci reproducti*il! + #n e3aluarea su*iecti3it!'ii& considerat! de el nucleul de autenticitate al
indi3idului& pune su* semnul #ntre*!rii preten'ia c! su*iecti3itatea nu ar putea s! fie intuit! dec8t de c!tre o alt!
su*iecti3itate$
1.. :aliditatile incrementala, sintetica, con$ergenta, di$ergenta, factoriala.
'aliditatea incremental. Cel mai adesea testarea psi"oloic! a unei aptitudini sau caracteristici nu se limitea%!
doar la un sinur instrument& ci se reali%aea%! cu aDutorul unei ,aterii de teste. 3ateria de teste este un structur!
de predictori caracteri%at! printr+o corela'ie #nalt! a fiec!rui test cu criteriul estimat i printr+o sla*! corela'i
e9istent! #ntre testele *ateriei$ Haliditatea incremental! este 3aliditatea unui test care corelea%! satisf!c!tor cu
criteriul& dar corelea%! sla* sau deloc cu celelalte teste din *aterie$
'aliditatile convergenta i divergenta Je9prim! #nsuirea instrumentelor de a fi 3alide& fie pe o parti'ie
a popula'iei 'int!& (de e9$ testul este 3alid pe o popula'ie din :o*roea)& fie pe un eantion care con'ine
repre%entan'i din afara popula'iei 'int!$ Haliditat!'ile con3erente i di3erente sunt #n rela'ie de restr8nere i
constr8nere a 3alidit!'ii$
'aliditatea sintetic J este #nt8lnit! #n special #n testele utili%ate #n sfera ocupa'ional!$ Haliditatea
sintetic! este o 3aliditate de criteriu care este o*'inut! prin recrutarea #n eantionul normati3 a unor su*iec'i& al'ii
dec8t repre%entan'ii popula'iei 'int!& a c!ror acti3itate profesional! are unele asem!n!ri cu profesia al c!rui
succes urmea%! s! fie prono%at de test sau de *ateria de teste$
'aliditatea factorial 4 este e9primat! printr+un indice care e9prim! radul de co3ariere al testului cu
factorul #n care este saturat$ 7nali!a factorial este o metod! prin care corela'iile #ntre teste i #ntre teste i
criteriu sunt determinate s! se rupe%e #n Durul unor semnifica'ii pe care le numim factori$ 5iecare dintre testele
introduse #n anali%a factorial! 3a #ntruni o satura'ie diferit! prin factorul pus #n e3iden'!$ Aceast! satura'ie
repre%int! $aliditatea factorial.
'aliditatea diferenial J repre%int! m!sura #n care un test poate s! diferen'ie%e anumite rupuri
ocupa'ionale& clinice& educa'ionale$
He%i Aurel Stan p /1G+/1N
10. estul psihologic' definitii, a$anta;ele si limitele testelor psihologice ca intrumente de masurare in
psihologie.
B0
4efinitii ale testului psihologic
Etimoloic& cu38ntul 3ine din latinescul testimonium cu sensul de do3ad!& m!rturie& indica ie si testis cu sensul
[cel care d! m!rturie7, spectator$ Sau& #n italian!& testa cu sensul de cap$
Primele defini ii ale testului psi"oloic ca isntrument includ pe r8nd trecerea de la pro*! e9perimental! la
condi ia de pro*! dianostic!& cu su*linierea necesit! ii de standardi%are a situa iei& capacit! ii de m!surare
o*iecti3! a unor manifest!ri psi"oloice& p8n! la su*linierea e9pres! a condi iei moderne- o*iecti3itate&
repre%entati3itate& standardi%are$
.n construirea si utili%area testului tre*uie respectate anumite principii si criterii-
/$standardi%area- pri3ind condiTiile de aplicare& administrarea propriu+%is!& cotarea re%ultatelor si interpretarea
acestora=
B$ o*iecti3itatea& testul deplin o*iecti3 este cel #n care orice utili%ator care ia cunostin ! de o performan ! la test
3a aDune la aceeasi e3aluare$ .n conte9t su*linia%! si importan a o*iecti3it! ii de procedur!& #n #nreistrarea
re%ultatelor si cot!rii (Essentials of Ps<c"oloical Testin)$
Termenul de test are o accep'iune lar! #n sens de procedur! de m!surare sau de e3aluare$ :istinem #n sens
strict- a)pro*e creion+"8rtie& orale i pe aparate care au destina'ie psi"ometric!& *) in3entarele de personalitate&
c"estionare de interese& pro*ele proiecti3e& formele clinice asociate (le+am studiat #n cursurile precedente ca
MMmetode utili%ate #n 3ederea psi"odiano%ei) i c) testele de cunotin'e$
Scurt istoric al testelor psihologice
R!d!cinile testelor& ca de altfel ale psi"odiano%ei #n enere& se pierd #n antic"itate$ :u Bois (/1AA) 3or*ete
despre sistemul ci3il de e9aminare c"ine% de acum mai *ine de BN22 de ani$
.n a doua Dum$ a sec$ al 4I4+le crete intersul societ!'ii pentru pro*lemele de s!n!tate mental!& de%3oltare
mental! normal! i pentru ca%urile de retard sau *oal! mental!$ Acestea au creat necesitatea reali%!rii unor
sisteme o*iecti3e de clasificare a persoanelor$
.n /0E0 medicul EsTuirol se ocup! de retardul mental sta*ilind mai multe rade de la normalitate la idio'ie$ El
considera c! modul de utili%are a lim*aDului e9prim! cel mai *ine ni3elul intelectual$
.n acceai perioad! medicul france% Seuin se ocup! de antrenarea sim'urilor i a musculaturii la copii retarda'i$
.n /00G la e9po%i'ia interna'ional!& pt$ E pen<& #n la*oratorul lui 5r$ 6alton& se reali%a testarea acuit!'ii auditi3e&
for'ei musculare& timpului de reac'ie simplu (TRS) i a altor func'ii psi"ice simple$
Primul care foloseste denumirea de >test mental> este #n /012& _$ Mc$ @$ Cattell& #n articolul
B1
din Mind& >Mental tests and measurement>$
/12N$ Scara metric! a intelien'ei a lui Binet+ Simon$
4efiniii
/$ :efini'ia Asocia'iei Interna'ionale de Psi"ote"nic! (transformat! #n /1NA #n Asocia'ia Interna'ional! de
psi"oloie Aplicat!)& preluat! de H$ Pieron #n al s!u MM Hoca*ulaire de la Ps<c"oloieMM - MMTestul este o pro*!
determinat!& ce implic! o sarcin! de efectuat& identic! pentru to'i su*iec'ii e9amina'i cu instrumente precise
pentru aprecierea succesului sau a eecului sau pentru nota'ia numeric! a reuiteiMM
B$ Pierre Pic"ot consider8nd c! defini'ia de mai sus este aplica*il! numai testelor de intelien'!& de aptitudini i
de cunotin'e d! urm$ defini'ie- MM Se numete test mintal o situa'ie e9perimental! standardi%at!& care ser3ete
drept stimul unui comportament$ Acest comportament este e3aluat printr+o comparare statistic! cu acela al unor
indi3i%i plasa'i #n acceai situa'ie& ceea ce permite clasarea su*iectuluui e9aminat fie cantitati3& fie tipoloicMM$
E$ Alain Sarton- accentuea%! func'ia de predic'ie a testelor- pro*! care permite& plec8nd de la un comportament
o*ser3at al unui su*iect dat& s! se determine comportamentele u%uale& inclusi3 cele 3iitoare& semnificati3e ale
su*iectului considerat$
G$ Oleron- testele sunt instrumente fundamentale ale psi"oloiei aplicate$ Ele sunt utile cercet!rii datorit!
posi*ilit!'ii de a e9amina numeroi su*iec'i #n situa'ii uniformi%ate$
.n /1AA& L$ 6$ Cron*ac" consider! testul psi"oloic& sintetic& ca o procedur! sistematic! de a compara
comportamentul a dou! sau mai multe persoane$
N$ Anastasi A$- ?n test psi"oloic este #n mod esen'ial o m!sur! o*iecti3! i standardi%at! a unui eantion de
comportament$ .at! cum e9plic! autoarea citat! no'iunile introduse #n defini'ie-
(antionarea corect! i repre%entati3! a comportamentului depinde de calitatea i num!rul itemilor$ Haloarea
predicti3! a testului depinde de radul #n care este acoperit comportamentul m!surat$
Standardi%area 3i%ea%! uniformitatea procedurii de administrare& notare i interpretare a re%ultatelor$
O*iecti3itatea m!sur!torii este asiurat! dac! administrarea i notarea sunt independente de Dudecata su*iecti3!
a e9aminatorului$ O*iecti3itatea mai depinde i de corecta ordonare a itemilor dup! radul lor de dificultate care
se sta*ilete func'ie de procentaDul re%ol3!rilor corecte& pe fiecare item& #n eantionul pe care s+a reali%at
3alidarea$ O*iecti3itatea se determin! prin determinarea fidelit!'ii& i 3alidit!'ii testului respecti3$
erminologie
Cea mai eneral! no'iune + pro$ psihologic.
E2
)tem+ #ntre*!rile sau sarcinile elementare (stimulii) din care se compune o pro*!$
+ *est sau scar+ o colec'ie de itemi care 'intesc aceeai #nsuire sau aptitudine a38nd proprietatea omoenit8'ii$
+Su$teste rupaDe de itemi din componen'a unor teste$
Baterie+ com*ina'ie de teste reunite #n 3ederea predic'iei unui criteriu e9tern sau pentru a reali%a o anumit!
structur!$
Specificul metodei testelor psihologice
+Testele repre%int! o rafinare sistematic! a o*ser3a'iei i a metodelor de e3aluare$
+Testul materiali%ea%!& traduce #ntr+un dispo%iti3 e9perimental i de anali%! psi"oloic! o anumit! concep'ie sau
teorie psi"oloic! dintr+o anumit! perioad! despre o func'ie sau despre func'ionalitatea psi"ic!$ .n construc'ia
pro*ei se reflect! limitele concep'iei de la care s+a pornit$ Aceasta pune #n discu'ie 3aloarea de cunoatere a
unui anumit test$
# Se aseam!n! cu e9perimentul psi"oloic dar are o mai mai mare fine'e #n reali%area e3alu!rilor cu care
operea%!$ E9perimentul se interesea%! de leitate& testul urm!rete sesi%area diferen'elor dintre oameni$
A$ Re<- testele sunt procedee standardi%ate& concepute pentru a pro3oca la su*iec'ii in3estia'i reac'ii
#nreistra*ile su* aspectul intensit!'ii& formei& duratei& semnifica'iei& etc$ datele o*'inute sunt estimate prin
referirea lor la $alorile etalon.
+ ?tilitatea testelor ca metod! de psi"odianostic este sus'inut! de faptul c! permite o*'inerea de informa'ii
relati3& precise& o*iecti3e& #ntr+un timp realti3 scurt$ O*iecti3itatea are aici sens de date independente de
su*iecti3itatea celui ce efectuea%! sau suport! testarea$
# Cn psi"odiano%! nu tre*uie s! prime%e metoda& testul& ci persoana& testul fiind doar un instrument printre
celelalte metode de psi"odianostic
+ :eci testele pro3oac! comportamente care la r8ndul lor sunt e9presia unor caracteristici psi"oloice$
Comportamentul pro3ocat este un eantion din repertoriul comportamental al su*iectului$ .ntre acest
comportament cuantifica*il i caracteristicile din 3ia'a de %i cu %i ale su*iectului e9ist! rela'ii cuantifica*ile
e9primate prin coeficien'i de corela'ie$
+ Condi'ia incertitunii #n utili%area testelor psi"oloice ca instrumente de psi"odiano%! este dat! de
func'ionarea principiilor- de%3olt!rii i al in3olu'iei proceselor i func'iilor psi"ice& precum i a principiului
determin!rii comple9e& multifactoriale a comportamentului uman$ Astfel& E$L$ T"orndi,e a remarcat #n urma
unui studiu lonitudinal c! dup! B2 de ani proosticurile formulate pentru /222 de su*iec'i e9amina'i psi"oloic
au fost sla* 3alidate de e3olu'ia acestora$ Aceast! situa'ie pune #n discu'ie durata 3ala*ilit!'ii unui pronostic
E/
psi"oloic$ El este 3ala*il la copii mici pe durata de p8n! la trei luni$ La adul'ii tineri durata se poate #ntinde
p8n! la doi ani& cu acceptarea caracterului pro*a*il al pre3i%iunii$
E9ist! ca%uri de fali necorespun%!tori i fali corespun%!tori$ R$ Za%%o scria- MMC8'i copii& adolescen'i& adul'i au
fost prost consilia'i de prestiitatorii testelorMM$ :e asemenea S$ Pacaud citea%! ca%ul unui t8n!r care promo38nd
e9amenul psi"oloic de selec'ie& a fost anaDat ca strunar& dar a tre*uit s! fie reorientat spre alt! profesie #n
cursul instruirii de scurt! durat! deoarece era st8naci& iar strunurile solicitau dominan'a lateralit!'ii drepte$
Cu toate acestea testele #i do3edesc utilitatea prin -
o*iecti3itate$ Anastasi (/1KA) suerea%! c! ele sunt indiferente (impar'iale) la statutul social al su*iectului= sunt
superioarere aprecierilor profesorilor sau superiorilor pentru c! nu sunt influen'ate de su*iecti3itatea
e3aluatorilor (profesorii au tendin'a s! #i e3alue%e mai *ine pe copii simpatici& cumin'i& conformiti)$ Meilli
arat! c! estima'ia empiric! este foarte apro9imati3! i nu se #m*un!t!'ete dec8t foarte pu'in c"iar c8nd un
su*iect este cunoscut de+a lunul unui an$
8ritici aduse testelor
Pieter :rent" (/1KN& La contestation des tests$ Re3ue internationale de ps<c"oloie appliTuee nr/& apud ?$
Wc"iopu& /1KA ) clasific! aceste critici #n dou! rupe-
/) o*iec'ii pri3ind aspectele te"nico+tiin'ifice= B) o*iec'ii de ordin etic (a*u%ul de teste+curentul anti+test din
S?A #n deceniul A i apte i #n ]!rile de Dos dup! un deceniu$)
/) O*iec'ii de natur! te"nico+tiin'ific!-
+ testele de cunotin'e con'in prea multe pro*leme *anale$
+ testele cu r!spunsuri la aleere produc mai dera*! o antrenare a capacit!'ilor de recunoatere dec8t a acelora
de aprecire sau de aleere creatoare$
+ testele ser3esc un model de om mediu i mediocru i deformea%! personalit!'ile creatoare& e9cep'ionale
(Anastasi& /1KA)$
+ operea%! dup! 3ec"iul model e9perimental *e"a3iorist S+R (H$ Ceauu& /100)
B$ O*iec'ii de natur! etic!$
+Se refer! la- confiden'ialitatea re%ultatelor in3estia'iei& mascarea inten'iilor func'ionale ale testelor& intru%iune
#n 3ia'a pri3at!& discriminarea persoanelor de%a3antaDate cultural$
7$anta;ele metodei testelor
+ cunoatere sistemati%at! i condensat! a su*iectului$ Mai mult de 0Na din ca%uri de psi"odiano%! a
capacit!'ilor intelectuale sunt in3estiate cu teste i c"iar mai mult #n ca%ul aptitudinilor$
EB
+ Succese #n determinarea tipului loopatiilor i psi"opatiilor uoare$
+Testele i+au do3edit utilitatea #n -clinic!& Dusti'ie& coal!& selec'ia personalului& armat!& consiliere pri3ind linia
3oca'ional! sau pro*lemele de 3ia'!& #n eneral$
# Pe l8n! domeniul psi"odiano%ei& testul permite efectuarea de cercetri tiinifice asupra caracteristicilor
rupurilor culturale& profesionale& de 38rst!& etc& ra'ie caracterului lor standardi%at
He%i si Aurel Stan p /2A+/20
15. Sursele o%iecti$itatii si ale preci!iei testelor psihologice.
Anne Anastasi p A/
Paul @line p BE/+BG/& BNA+BAA& GK0
Standardi%area este sursa o*iecti3itatii= standardi%area instructaDului& al itemilor & scorarii& interpretarii si
administrarii$+ Stan /E1
Standardi%area 3i%ea%! uniformitatea procedurii de administrare& notare i interpretare a re%ultatelor$
D%iecti$itatea m!sur!torii este asiurat! dac! administrarea i notarea sunt independente de Dudecata su*iecti3!
a e9aminatorului$ O*iecti3itatea mai depinde i de corecta ordonare a itemilor dup! radul lor de dificultate care
se sta*ilete func'ie de procentaDul re%ol3!rilor corecte& pe fiecare item& #n eantionul pe care s+a reali%at
3alidarea$ O*iecti3itatea se determin! prin determinarea fidelit!'ii& i 3alidit!'ii testului respecti3$
?tilitatea testelor ca metod! de psi"odianostic este sus'inut! de faptul c! permite o*'inerea de informa'ii
relati3& precise& o*iecti3e& #ntr+un timp realti3 scurt$
O*iecti3itatea are aici sens de date independente de su*iecti3itatea celui ce efectuea%! sau suport! testarea$
(Martin& Ba%ele teoretice ale psi"od& p 11)
(Minulescu& Teorii si practica in psi"odiano%a J p 1/+1B)
5onceptul de fdelitate a cunoscut di#erse accepiuni pe parcursul timpului. 4ac, n *9@, i n
*+>>, Standards for Educational and Psychological Tests considerau c fdelitatea reprezint.
Bpreciia, consistena i stabilitatea msurrii realiate de testC, n *+:,, fdelitatea este
defnit prin B$radul n care reultatele testrii pot f atribuite surselor sistematice de
!ariaieC.
, (cest capitol reia parial prezentarea fdelitii din monografa 3arianei (lbu, Construirea i utilizarea
testelor psihologice. &entru aprofundarea formulelor matematice este necesar consultarea acestei lucrri
sistematice.
Dermenii de BconsistenC i BstabilitateC continu s fe utilizai, n legtur cu fdelitatea
testelor, a#!nd sensul de repetabilitate a rezultatelor msurrii. (stfel, ultimele Standards for
Educational and Psychological Tests, din *+;@, defnesc fdelitatea ca find B$radul n care
scorurile testului sunt consistente sau repetabile, adic $radul n care ele nu sunt
afectate de erorile de msurC.
"n unele defniii, prin fdelitate se nelege Bpreciia msurriiC realizate de un instrument.
Drebuie menionat, ns, c termenul de BprecizieC 'acuratee- apare n literatura psi$ologic n
di#erse accepiuni.
EE
4e e2emplu '%il#a, *++9-.
E.F. /ord l utilizeaz ca sinonim pentru BfdelitateC.
3. E. 3artinez (rias consider c el se refer la mrimea erorii standard de msur;
G. 3. Go$nston, ?. %. &ennHpac)er l folosesc pentru a desemna gradul n care #alorile obinute
prin msurare apro2imeaz starea real din natur;
1. Iazdin l interpreteaz ca find gradul n care o nregistrare fcut cu un instrument de
msur se potri#ete cu mrimea unui criteriu prestabilit referitor la aceleai date.
Jaloarea coefcientului de fdelitate poate f obinut pentru dispersii diferite ale scorurilor
obser#ate i ale erorilor de msur. 5oefcientul de fdelitate refect doar mrimea raportului
celor dou dispersii. 4in aceast cauz, Standards for Educational and Psychological Tests din
*+;@ recomand ca n manualul testului s fgureze, alturi de coefcientul de fdelitate al
testului, eroarea standard de msur, UE.
rice test psi$ologic este fdel dac.
este lipsit de erori de msur, deci este precis;
orice persoan obine scoruri egale la test i la o form paralel a acestuia n situaia c!nd
erorile de msur la cele dou teste pentru orice persoan sunt independente.
%n studiul fdelitii, erorile de msur sunt aleatoare, nu sistematice, deci sunt complet
nepredictibile, indiferent de cunotinele pe care le a#em despre persoanele msurate sau
despre procesul de msurare. 4eci, corect este s nu #orbim despre fdelitatea unui instrument
de msur, ci despre fdelitatea acelui test aplicat pe o anumit populaie i n anumite condiii.
5a i criterii pentru fdelitatea te$nic a testelor se impune ca.
dispersia rezultatelor s fe mare;
distribuia rezultatelor s fe normal;
rezultatele aceluiai subiect s fe asemntoare la retestare.
la testele colecti#e, fdelitatea trebuie s fe mai mare dec!t la cele indi#iduale.
1<. Structura testelor psihologice.
Aurel Stan p /20+/21 componenta statica si dinamica& item& su*test& scara 1COLECTIE :E I;TREBARI)
2=. 8lasificarea testelor psihologice.
8lasificarea testelor psihologice
Se aprecia%! c! sunt #n circula'ie cca /K$222 de teste fapt care Dustific! aceast! clasificare pentru a ne putea
orienata #n pro*lema 3alorii lor de cunoatere i predic'ie$ Asem!narea de criteriu (c! m!soar! acelai aspect
psi"ic) nu elimin! deose*irile #ntre teste cu pri3itre& la natura itemilor& colectarea i cotarea r!spunsurilor&
prelucrarea i interpretarea re%ultatelor$
a) Clasificare dup! o*iecti3ul (criteriu) in3estiat- teste de intelien'!& de personalitate& de aptitudini& de
cunotin'e& de socia*ilitate& etc$
6$ de Lans"eere (/1AN) clasific! testele dup! structur!-
/$teste pronostic - teste de maturitate psi"ic!& de maturitate pedaoic!& de de%3oltare intelectual!& de
aptitudini specifice$
B$ teste de randament- teste de aptiduni sau de cunotin'e$
E$ teste dianostic (teste analitice)
*) Clasificare dup! strateia de construc'ie (se refer! #n special la *ateriile de teste)- eteroene (itemii sau
su*testele nu corelea%! #ntre ele)& omoene (rad 3aria*il de intercorelare)$
EG
c) Clasificare dup! materialele utili%ate$ E9ist! o mare 3arietate a materialelor utili%ate$ Cea mai eneral!
clasificare este #n teste $er%ale i teste non $er%ale. :e asemenea- teste creion#h6rtie (3er*ale& proiecti3+
spa'iale&etc)& teste orale& teste cu materiale (cu*uri& rondele& imaini& fiuri eometrice& teste pe aparate& etc$+
solicit! uneori performan'a)$
Sarcinile cele mai frec3ente date #n teste sunt- ordonarea& clasificarea sau serierea de o*iecte& imaini dup!
culoare& 3olum& form!& reutate& asocieri de cu3inte cu #n'elesuri similare& opuse& corelate$ Se solicit! compara'ii
sau c!utare de cu3inte ascunse& rime& descifrarea de coduri 3er*ale& coduri de cifre& etc$ Se mai cere definirea
unor concepte& no'iuni s! se #ntocmeasc! po3estiri& ra'ionamente& propo%i'ii$
este $er%ale- implic! compre"ensiunea (#n'eleerea) 3er*al! (#n testele de capacitate intelectual!)$ Sunt mai
re%istente la deteriorarea psi"ic! i la u%ur!$
este non$er%ale- (destinate su*iec'ilor cu "andicapuri de 3or*ire& analfa*e'i& sur%i& afa%ici& defa3ori%a'i
cultural& etc)$ Se fol$ i pentru #nsuiri deose*ite de cele care implic! 3oca*ularul (intelien'! practic!& a*ilit!'i
speciali%ate& capacitate de com*inare #n spa'iu& memorie toporafic!& a formelor& 3ite%a percep'iei& etc$)
d) Clasificare d$p$d$3$ al tipului de administrare- indi3iduale& colecti3e& cu timp limitat (impus) cu timp nelimitat
(li*er)$
Testele indi3iduale permit un e9amen mai profund i mai riuros (e9$ clinic)$
Timpul impus fa3ori%ea%! su*iec'ii rapi%i$
c) Clasificare dup! tipul de r!spunsuri- cu r!spuns li*er& desc"is& i la aleere= Alt! clasificare- teste de e3aluare&
teste de eficien'!& teste performan'!& teste proiecti3e$
f) Clasificare dup! tipul re%ultatelor- teste sintetice& teste analitice$
estele sintetice se adresea%! unor acti3it!'i comple9e ce solicit! anumite aptitudini$ Se finali%ea%! #ntr+o not!
de ansam*lu care 'ine seama de reuita la diferite teste sau su*teste ale *ateriei$
Testele analitice se finali%ea%! cu note distincte pentru componentele *ateriei$ Acestea permit reali%area de
profile psi"oloice (sc!ri radate& stelare& scatterLindice de a*atere a 3alorii indi3iduale fa'! de 3aloarea medie
considerat! tipic!)$
Aurel Stan p //2+//A
Horia Pitariu si Monica Al*u Y Psi"oloia personalului J Masurarea si interpretarea diferentelor indi3iduale p
/2E+/2A
21. este moderatoare si teste ?tailored@.
Scala 6uttman aplicata la masurarea unei caracteristici psi"ocomportamentale implica dispunerea
sarcinilor in ordinea dificultatii acestora& astfel incat felul in care un su*iect re%ol3a un item& e pronostic atat
pentru calitatea raspunsurilor la itemii urmatori cat si pt itemii trecuti$ 5aptul ca a raspuns corect la un item
poate fi pronostic pt itemii urmatori si dianostic pentru itemii trecuti in testele rapide (spee< tests)& testele
indi3iduali%ate (tailored tests) si testele moderatoare (moderatin tests)$
Se presupune ca itemii unui test (e9 matricile proresi3e Ra3en) sunt dispusi in ordinea dificultatii lor&
dificultate testata pe *a%a teoriei raspunsurilor la itemi$ :ifcultatea e o functie de B parametri- p (procentul celor
care raspund corect) si T (procentul celor care esuea%a)$ :espre un indi3id caruia i se administrea%a direct
itemul K& pe *a%a scarii lui 6uttman am putea& in situatia in care su*iectul promo3ea%a acest item& sa apunem ca&
EN
cu o mare pro*a*ilitate a re%ol3at si itemii precedenti si ca e9ista o mare pro*a*ilitate sa re%ol3e si itemii
urmatori$ :aca a esuat itemul K& pro*a*ilitatea ca sa re%ol3e itemii urmatori este foarte sca%uta$
Scala 6uttman e frc3ent utili%ata in ordonarea itemilor in functie de dificultate (e9 la *ateria de teste
Uec"sler)$
La asa+%isul test de informatii compus din E2 de itemi& esuarea a E itemi consecuti3i duce la intreruperea
testului in 3irtutea supo%itiei implicite ca pro*a*ilitatea de a raspunde corect la ceilalti itemi este foarte sca%uta$
Performanta indi3idului este apreciata pe *a%a numarului de itemi re%ol3ati corect pana la itemii esuati$
Itemul care in ordinea dificultatii desemnea%a praul functie de care sunt efectuate pronosticuri fa3ora*ile sau
nu& se numeste prag sau cut off point$
Tot din aceleasi considerente& su*iectii care sunt normal de%3olati (care nu au pro*leme in de%3oltarea
psi"ica) nu sunt testati din acelasi punct cu cei care sunt pe ni3el inferior de de%3oltare$ Se presupune ca
pro*a*ilitatea de a raspunde corect la itemii anteriori este f mare$ :aca de e9 un indi3id testat are /B ani& el nu
3a fi testat pentru in3entarul de capacitati de la inceput (corespun%ator 3arstelor mici) ci se 3a incepe testarea lui
de la itemul /N de e9$
Testele rapide (spee< tests)& testele indi3iduali%ate (tailored tests) si testele moderatoare (moderatin
tests) se folosesc in testarea capacitatilor$
Indicele de popularitate repre%inta radul in care un indi3id se incadrea%a in tipicul (pattern+ul) rupului
din care face parte$
Testele indi3iduali%ate& speed< tests& sunt folosite foarte mult pe computer& unde sepoate dface un dialo
personali%at$ Su*iectul poate fi creditat (adice se presupune ca pro*a*ilitatea de a raspunde corect la anumiti
itemi& cu un rad de dificultate mai mici decat itemul de la care s+ainnceput testarea& este foarte mare) si se
poate trece peste itemii respecti3i sau din contra& indi3idul poate fi adus la inceputul testului in functie de
raspunsurile date$
1rec$enta de fu!iune caracteristica repre%inta punctul in care o lumina palpainda poate fi preceputa ca
o lumina continua$ Pentru sta*ilirea punctului de fu%iune& se creste sau se scade cu cate un inter3al mic
frece3nta de palpaire a luminii pentru a determina cat de aproape este punctul de frec3enta de fu%iune
caracteristica$
Pentru a determina cut off point& se pot folosi itemi diferiti functie de strateiile folosite de su*iect$ :e la
cut off point incolo nu mai are rost sa se aplice itemii pentru ca sansele ca su*iectul testat sa le re%ol3e corect
sunt foarte mici$
Mularea(croirea& tailorin) testului se face cat mai aproape de specificul personalitatii careia i se
adersea%a$ Mularea (indi3iduali%area) testelor se reali%ea%a cu aDutorul cu aDutorul ecuatiilor de reresie$
Praul sau cut off point aDuta foarte mult un psi"olo clinician ca sa ia o deci%ie in orientarea unui ele3
pentru a lua o deci%ie cu pri3ire la optiunea unui liceu sau altul$
Paul @line p 0K+1B
Martin [Compensare si predictie7 p$NK+A2
Aa cum deDa am men'ionat& unul dintre cele mai importante concepte al teoriei selec'iei i reparti'iei profesioanle
cu un impact deose*it aupra deci%iei si 3alidit!'ii este acela de varia,il moderatoare. Acest concept [ilustrea%! poate
cel mai *ine tendin'ele moderne #n selec'ie i reparti'ie7 (Blum i ;a<lor& /1A0)& tendin'e al c!ror corolar #l constituie
principiul interac'iunii dintre persoane i teste$ O astfel de interac'iune semnific! faptul c! un test poate fi un predictor
mai *un pentru o anumit! cateorie de persoane dec8t pentru alta (Anastasi& /1KA)$
EA
Blum i ;a<lor (/1A0& p$K0) propun urm!toarea defini'ie a 3aria*ilei moderatoare- MMorice 3aria*il! care fiind
3ariat! sistematic influen'ea%! intensitatea (manitude) rela'iei dintre dou! sau mai multe 3aria*ile$MM
O 3aria*il! moderatoare ec"i3alea%! cu anumite caracterisici ale persoanelor care fac posi*il! predic'ia
performan'ei profesionale cu un anumit instrument$ Operarea cu moderatori ec"i3alea%! cu identificarea #ntr+o popula'ie a
acelor 3aria*ile care se presupune ca ar a3ea efecte diferen'iatoare i ar afecta 3aliditatea unui predictor (Pitariu&/10E)$
.n literatur! sunt citate studii care au e3iden'iat caracterul de 3aria*ile moderatoare al urm!toarelor #nsuiri-
caracteristici demorafice (se9& 38rsta& etc$)& ni3elul educa'ional i socioeconomic& atri*ute psi"ice (moti3a'ie& interese
ocupa'ionale& e9perien'!& etc$)$
R$ _aco*s si T$ Solomon (/1KK) oper8nd cu dou! 3aria*ile moderatoare& stim! de sine i iminen'a recompensei pe
care le implemenea%! #ntr+o ecua'ie de reresie ponderat!& o*'in o su*stan'ial! sporire a predicti*ilit!'ii performan'ei #n
munc!$
Blum i ;a<lor (op$cit$)& Pitariu (/10E)& sinteti%8nd re%ultatele proprii i ale altor autori& propun urm!torul
procedeu de identificare i de utili%are a 3aria*ilelor moderatoare-
/) Se reali%ea%! #ntr+o diaram! distri*u'ia *i3ariat! scor + criteriu& su* forma norului de puncte =
B) Se inspectea%! e3entualele rup!ri atipice ale punctelor i printr+o sim*oli%are adec3at! se #ncearc! s! se decele%e
criteriul care le u3ernea%!& acesta fiind& de fapt& 3aria*ila moderatoare$
?n corelat al 3aria*ilei moderatoare este introdus de catre Blum i ;a<lo (op$cit$)$ Este 3or*a de 3aria*ila
atenuatoare (suppressor 3aria*le) cu efecte de [*ruiaD7 #n rela'ia predictor + criteriu$ Introduc8nd #ntr+o ecua'ie de
predic'ie& al!turi de ponderea testului predictor& ponderea cu semn neati3 a testului desemnat s! m!soare 3aria*ila de
contrapondere& se #nl!tur! influen'a acesteia$ :e e9emplu rela'ia dintre un test de inteli!en) nonver,al i criteriu poate fi
diminuat! de influen'a n)ele!erii ver,ale. I%olarea acestei influen'e are loc prin introducerea #n *ateria predictorilor a
unui test de #n'eleere 3er*al! i prin utili%area scorurilor sale& cu semn sc"im*at& #n ecua'iile de predic'ie$ Hor*ind #n
termenii desinului cercet!rilor de psi"oloia muncii& acest procedeu se #ncadrea%! #n cateoria metodelor de diminuare a
erorii de 3aria'ie prin contra*alansare& respecti3 de eliminare a e9plica'iilor alternati3e (Martin& B22Ga)$
:ei contrare ca efect& cele dou! tipuri de 3aria*ile au #n comun #nsuirea de a reuni #n Durul lor cateorii de persoane
pentru care predic'ia performan'ei #n sarcin! are carcter diferen)ial (Paunonen& _ac,son&/10N)$
Haria*ila moderatoare suplinete una din lacunele fundamentale ale modelului psi"ote"nic pentru c! ia #n
considera'ie comple9itatea factorilor care contri*uie la succesul profesional$
Rela'ia criteriu+predictor apare ca fiind mediat! de un comple9 de 3aria*ile care pot #nt!ri sau sl!*i rela'ia de
predic'ie$
Conceptul de 3aria*il! moderatoare #i !sete o solid! sus'inere teoretic! at8t #n e3olu'iile neo*e"a3ioriste
pri3ind no'iunile de varia,il intern si de situa)ie ca sinte%! a mediului intern + e9tern al muncii& c8t i #n concep'ia
sistemic! despre persoan! i acti3itate& fiind permea*il la tendin'ele moderne de a a*orda personalitatea prin prisma
interrela'iilor dintre 3aria*ilele sale $
:ar cea mai important! desc"idere enerat! de operarea cu moderatori const! #n posi*ilitatea indi3iduali%!rii
e9amenului psi"oloic& #n focali%area diano%ei& care capat! tot mai mult caracteristicile e9amenului clinic& pe dispo%i'iile
indi3iduale (Allport&/10A)& deci pe formula individual a reuitei profesionale$ O astfel de orientare se apropie de
cerin'ele formulate de direc'ia umanist! #n psi"oloie$
.n consecin'! pot fi reali%ate *aterii de teste cu 3aliditate diferen'ial! (Pitariu& /10E& Pitariu b C"ioreanu& /101)
predicti*ile pentru anumite cateorii de personal& sau pot fi concepute teste cu modalitate sec3en'ial! de administrare
(Anastasi& /1KA) #n care o prim! fa%! de triere este parcurs! de to'i su*iec'ii& dup! care& func'ie de ni3elul performan'ei
indi3iduale& urmea%! o [rut!7 particular! #n care dificultatea itemilor este adaptat! capacit!'ii re%oluti3e indi3iduale$
Te"nica numit! [adaptati3!7 dispune de un aranDament piramidal al itemilor care poate enera di3erse trasee i
durate ale e9amnului& su*iectul a38nd acces la un item urm!tor& mai dificil sau mai facil & func'ie de calitatea re%ol3!rii
anterioare$$
O alt! cale de a indi3iduali%a e9amenul psi"oloic o constituie dia!nosticul psihic pro!resiv (Wc"iopu&?$& /1KA)&
reali%at prin sondarea din aproape #n aproape a caracteristicilor psi"ice ale su*iectului testat& inter8nd informa'ii din mai
multe surse$
EK
+odelul de selecie al lui ,unnette. M$ :$ :unnette& citat de Anastasi (/1K1) propune un model de selec'ie care surprinde
natura dinamic! a procesului de selec'ie i comple9itatea interrela'iilor care pot a3ea loc #ntre predictori si 3ariate
com*ina'ii de predictori& #ntre predictori i diferite rupuri sau tipuri de indi3i%i ori #ntre diferite comportamente de lucru
i consecin'ele acestora asupra o*iecti3elor orani%a'ionale$ Cititorul !sete sc"ema intuiti3! a acestui model #n Pitariu
(/10E& p$K0)$
Modelul lui :unnette operea%! cu cinci cateorii de elemente i anume& predictori& indi3i%i& comportamente de
munc!& situa'ii i consecin'e$ El face posi*il! diferen'ierea predictorilor pentru diferite rupuri de indi3i%i$
Potri3it acestui model comportamente similare pot a3ea& #n situa'ii diferite& consecin'e orani%a'ionale diferite$ :e
asemenea comportamente similare de munc! pot fi predicti*ile prin paternurile diferite ale interac'iunilor #ntre predictori
i rupuri de indi3i%i $
:in acest model se mai poate deduce rolul central al 3aria*ilei moderatoare i posi*ilitatea practic! de a se
construi strateii sec3en'iale de selec'ie$
Strategiile secveniale de selecie constau #n utili%area unui sistem de deci%ii #n etape pri3ind anaDarea sau
respinerea candida'ilor i repre%int! o #m*inare #ntre punctul de 3edere statistic i cel clinic de a*ordare a e9amenului
psi"oloic de selec'ie$ Acestor strateii le este proprie e9isten'a unui e3antai de etape i proceduri pe care candida'ii le
parcur diferen'iat& de la solicitarea postului i p8n! la anaDarea sau respinrea lor$ .n eneral un candidat 3a parcure
at8tea etape p8n! c8nd se poate lua o anumit! deci%ie optim!$ ?n model simplificat de strateie sec3en'ial! de selec'ie este
pre%entat #n fiura A$

Admis

Respins

5iura nr$ A ?n model simplificat de strateie sec3en'ial!$
(Anastasi& /1KA& p$ /KA)
Toate etapele au loc #n cursul aceleiai e9amin!ri care #ncepe cu un test [A7$ Scorurile la acest test de tip
screenin #mpart candida'ii #n trei cateorii- su*iec'i accepta'i la anaDare& su*iec'i respini i su*iec'i incer'i$
?rmea%! o a doua etap! #n care su*iec'ilor incer'i li se administrea%! predictorul [B7 care poate s! fie un test
moderator$ Re%ultatele la acest test condi'ionea%8 deci%ia final! de admitere sau de respinere$
:ei aplica*ile situa'iilor de selec'ie care utili%ea%! teste creion-h5rtie& strateiile sec3en'iale #i !sesc cea mai
*un! aplicare #n proramele de selec'ie reali%ate pe calculator& prorame care includ testele moderatoare sau adaptati3e
men'ionate mai #nainte$
Horia Pitariu si Monica Al*u Y Psi"oloia personalului J Masurarea si interpretarea diferentelor indi3iduale p
/GK+/G1
22. Relatia fidelitatii cu esantionul de itemi.
5idelitatea unui test ar putea fi ma9ima (L cu /)& daca in structura testului ar putea fi inclusa populatia ideala a
tuturor itemilor destinati sa masoare caracteristica 3i%ata $ Cum acest lucru nu este posi*il testele repre%inta
esantionari ale populatiei ideale de itemi$ :eci& fidelitatea testului este o functie matematica de cat de
repre%entati3 este esantionul pentru comportamentul masurat$ Eroarea standard a masuratorii e9prima tocmai
E0
Acceptat
Incert
Respins
Test B Test A
aceasta diferenta intre testul ideal si testul real& care ne furni%ea%a doar o apro9imare a masuratorii reale a
caracteristicii masurate$
2roarea standard a masuratorii (2sm) poate fi definita ca fiind produsul dintre a*aterea standard
dintre scorurile la testul respecti3 o*tinuta la esantionul normati3& inmultita cu radical din (/+ coeficientul de
fidelitate al testului)$ Eroarea standard a masuratorii 3a fi cu atata mai mica cu cat fidelitatea testului este mai
mare$ Cunoscand Esm putem sa determinam in termeni de pro*a*ilitate inter3alul in care se 3a situa scorul
ade3arat al indi3idului& tinand cont de scorul actual& de medie si de a*aterea standard (c)$ Media si a*aterea
standard sunt indicii distri*utiei scorurilor la test o*tinute in cadrul esantionului normati3$
Paul @lein (Ps<c"oloical testin) premi%ea%a urmatoarele repere pri3itoare la relatia dintre numarul de
itemi ai unui test si Esm$ :aca pentru /2 itemi e9ista pro*a*ilitatea o*tinerii unei Esm de 2&2B& du*larea
numarului de itemi (B2) 3a duce la inDumatatirea Esm (2&2/)& iar pentru un numar de E2 itemi Esm 3a a3ea
3aloarea de 2&22K$
Aceste Esm decur in mod loic dintr+o suita de formule prin care sunt puse in relatie eroarea standard a
masuratorii& fidelitatea testului& corelatia medie a itemilor cu scorul eneral o*tinut la test$ :aca uni3ersul
itemilor posi*ili destinati sa masoare o caracterstica este infinit& am o*tine o infinitate de corelatii$ :in corelatia
medie a acestora ar re%ulta o corelatie ade3arata$
Preci%ia masuratorii (relia*ilitatea) este o functie de numarul de itemi e9istenti intr+un test$ Modelul
clasic al erorii in masuratoare contine& tocmai in 3irtutea acestor consideratii& o serie de limite care+l fac
3ulnera*il-
/$ Scorul la test in afara de alte determinari depinde de esantionul normati3 pe care au fost
construite normele (media& a*aterea standard)
B$ Scorul la test este o functie de calitatea itemilor$
;ormalitatea (media) repre%inta un esec al naturii in a fi reali%at$
Conclu%ia loica e ca alti itemi & alte rupaDe de itemi (alte teste) e9trase din uni3ersul posi*il al itemilor
si testelor& 3a enera alte scoruri$ ;umai media acestor scoruri repre%inta apro9imarea scorului ade3arat la teste$
2&. 7nali!a de continut a itemilor.
Ela*orarea& adaptarea sau re3i%ia unui test implic! opera'ia numit! anali%! de itemi$ Aceast! metod! #m*rac!
dou! forme complementare- anali!a de coninut i anali!a proprietilor statistice ale itemilor.
7nali!a de coninut const! #n 3erificarea radului #n care itemii traduc #n mod corect defini'ia psi"oloic! a
procesului psi"ic (criteriului m!surat)$ .n cercetare este antrenat un rup de persoane competente care clasific!
itemii d$p$d$3$ al radului #n care ei acoper! conceptele opera'ionale implicate$ Se m!soar! radul lor de acord
pentru fiecare item i sunt re'inu'i acei itemi care #ntrunesc un acord accepta*il$
?n alt procedeu pri3ind anali%a de con'inut const! #n apelul la un criteriu e9tern dat de comportamentele
e9terne ce urmea%! a fi anticipate prin test$
?n ultim procedeu const! #n apelul la te"nica 8ndirii cu 3oce tare #n timp ce su*iectul& e9aminat indi3idual&
re%ol3! sarcina implicat! #n fiecare item$ Sunt a3ute #n 3edere #n special erorile sistematice$
Martin [Ba%ele teoretice ale psi"odianosticului7 p$/KE
E1
/BE+/EG si /N2+/NA
2). 7nali!a statistica a itemilor.
7nali!a proprietilor statistice ale itemilor
E9ist! mai multe metode-
+ :eterminarea unor indici statistici pri3ind radul de dificultate a itemilor i ordonarea lor #n test func'ie de
acest criteriu$ +radul de dificultate este dat de propor'ia de su*iec'i care reuesc s! re%ol3e itemul unui test de
capacitate$ .n ca%ul unui c"estionar se folosete indicele de popularitate al unei #ntre*!ri& ceea ce ec"i3alea%! cu
propor'ia de persoane care a r!spuns cu MMdaMM sau care apro*! opinia sau po%i'ia e9primat! de itemul e3aluat$
Itemul este cu at8t mai dificil cu c8t propor'ia este mai mic!
5ormula pentru calculul propor'iei de su*iec'i care re%ol3! corect itemul este-

R$ reite unde - Re9+ r!sp$ e9acte
Re9 + ++++++++++ Rr$ r!sp$ reite
n+/ O itemi$ omii
PL +++++++++++++++++++ n num!rul de alternati3e pre3!%ute de un item
Re9 R R$r$ RO
Al'i autori (Radu& I$& /1KN) recomand! s! folosim e9presia *rut! a proncentaDului pL/+T& unde TL procenttaDul
su*iec'ilor cu nereuit! la itemul anali%at$
+ 8orelaia item # test const! #n calculul corela'iei dintre fiecare item i scorul total o*'inut de aceeai su*iec'i
la #ntreul test$ Sunt p!stra'i #n test acei itemi care au corela'ii semnificati3e cu scorul lo*al al testului$ Ceilal'i
itemi& cu coeficien'i mici& sunt considera'i a fi nesiuri& aleatori sau depin%8nd de alt criteriu intern dec8t cel
m!surat$ :eoarece de cele mai multe ori itemii comport! r!spunsuri di"otomice (2+/& corect& incorect) se
utili%ea%! metoda coeficien'ilor de corela'ie *iseriali+ r *is$
Presupunem urm!torul demers pentru primul item al unui test-
Item Test 2 / B E G N A K 0 1 /2
/ 2 / 2 E N /2 /A /G A E / N1
2 / E G K /E /B 1 G B + + NG
Total / G G /2 /0 BB BN /0 0 E / //E

N1
propor'ia su*iec'ilor cu re%ol3!ri corecte pL ++++++++++L 2$NB
//E
G2
NG
propor'ia su*$ cu re%ol3!ri incorecte TL+++++++++++L 2$G0
//E

mM + mMM
r*isL ++++++++++++++ 9 pT ( radical din pT) unde -

mM L media la #ntreul test a celor cu reuit! la itemul anali%at mML EN1SN1LA$20
mM L idem nereuit! mMML BG/SNGLG$GA
L a*aterea standard a tuturor scorurilor la test L /$00
A$20 + G$GA
r*is L +++++++++++++++ L $GE$
/$00
Mai e9ist! o metod! pentru calculul corela'iei item + test$ Ea const! #n di"otomi%area eantionului dup! scorul
total la test$ Se constiuie un rup din cei mai *uni BKa i altul din cei mai sla*i BKa inor8nd su*iec'ii situa'i #n
%ona median!& adic! cei GAa$
5iecare item este corelat cu cele dou! rupuri e9treme$ Procedura este aplica*il! #n situa'iile #n care rela'ia
dintre item i scorul lo*al la test este linear!$
.n urma anali%ei de itemi& itemii 3or fi clasifica'i #n -
+ a) itemi prea uori& re%ol3a'i de ansam*lul su*iec'ilor=
+ *) itemi prea dificili& re%ol3a'i de prea pu'ini su*iec'i i uneori la #nt8mplare=
+ c) itemi discriminati3i re%ol3a'i corect de su*iec'ii care care au un scor lo*al la test ridicat$

Haloarea discriminati3!

2 l ProcentaDul r!spunsurilor corecte
N2a /22a
G/
Itemii cei mai discriminati3i sunt cei cu procentul de re%ol3are de N2a$ Pe acest! *a%! se poate sta*ili o
%on! de dificultate optim! pentru o *un! 3aloare discriminati3!$ ea poate fi #ntre BN i KNa$
Rela'ia dintre dificultatea unui item i 3aloarea sa discriminati3! poate fi ilustrat! dup! Anastasi (/1A0) #n
termenii teoriei informa'iei$
?n item care este re%ol3at de N2a dintre su*iec'i ne d! posi*ilitatea s! compar!m N2 9 N2 L BN22 de perec"i cu
reuit! sau nereuit! cea ce ec"i3alea%! cu BN22 de unit!'i de informa'ie$ (?n item re%ol3at de 2 su*iec'i sau de
/22a su*iec'i ne d! 2 unit!'i de informa'ie (*i'i)$
?n item re%ol3at de K2 a su*iec'i 3a da K2 9 E2 LB/22 *i'i$
?n item re%ol3at de 12a su*$ 3a da 122 *i'i$
Aceeai pro*lem! poate fi discutat! folosind radarea pe cur*a 6auss dac! 3alorile unui item se distri*uie dup!
cur*a normal!$ Halorile mari i mici ale dificult!'ii itemilor 3or primi pe cur*! 3alori mari& po%iti3e& respecti3
neati3e$ Haloriile de N2a 3or primi 3aloarea 2$ ?n item cu 0Ga reuit! se 3a situa la /s fa'! de medie
deoarece 02LEGa R N2$N a& unde EGa este supraf'a cuprins! #ntre medie i +/s$ ?n item cu /Aa reuit! ( /A
LN2+EG) se 3a situa #n suprafa'a cuprins! #ntre medie i R /s$
Media
EGa EGa

&s 2s 1s = 2s &s
?n item trecut (re%ol3at) de /22a (11&KG) persoane se 3a situa #ntre media R+ Es$
2*. 2fectul 9arnum si implicatiile sale psihodiagnostice.
Ba%ele teoretice ale psi"odianosticului& ; Martin& cap HII
1. "aradigma 1orer
.ncep8nd cu /1G0& psi"oloul american Bertrand R$ 5orer a efectuat i replicat de mai multe ori& pe
studen'ii s!i& un e9periment care a3ea s! pun! #n e3iden'! ceea ce 3a de3eni cunoscut& apoi& drept Barnum
effect& 5orer effect& Efectul 3alid!rii su*iecti3e sau Efectul 3alid!rii personale$ Este 3or*a de o ade3!rat!
GB
leitate& #n 3irtutea c!reia oamenii& aproape indiferent de ni3elul lor de cultur!& accept! necritic& ca fiindu+le
proprii& descrieri psi"oloice formulate #n termeni 3ai i enerali& f!r! s! sesi%e%e c! acestea sunt aplica*ile
oricui$ Re%ultatele acestor e9perimente au fost pu*licate #n num!rul GG al F_ournal of A*normal and Social
Ps<c"olo< [ cu titlul [T"e fallac< of personal 3alidation- A classroom demonstration of ulli*ilit<7 ([5alsitatea
3alid!rii personale- :o3ada nai3it!'ii o*'inut! la clas!7)
:enumirea de Efect Barnum 3ine de la un cunoscut maestru al manipul!rii #n mas!& P$ T$ Barnum care #n
anii dN2 f!cea deliciul telespectatorilor americani$ :up! o e9presie care se pare c! i+ar apar'ine& secretul
reuitelor sale re%ida #n faptul c! #n atitudinile sale se !sea ce3a 3ala*il pentru fiecare$ :enumirea ca atare a
acestui fenomen a fost dat! de psi"oloul Paul Mee"l & profesor timp de mai multe decenii la ?ni3ersitatea
Minnesota i preedinte APA #n anii A2$ ?lterior P$A$ Mar,s si U$ Seeman (/1AB) au propus restric'ionarea
termenului F Barnum Effect7 la descrierile psi"oloice oferite de psi"oloii clinicieni& considerate a fi
formultate in termeni at8t de enerali #ncat sunt aplica*ile oricui$
E9perimentul #ntreprins de 5orer era simplu- el d!dea su*iec'ilor s!i& E1 studen'i la psi"oloie& un test
de personalitate (:ianostic Interest Blan,) i le furni%a& dup! o s!pt!m8n!& o caracteri%are psi"oloic!& luat! la
#nt8mplare din ru*ricile de astroloie ale %iarelor& aceiai pentru to'i& f!r! s! 'in! cont de protocoalele
indi3iduale$ O condi'ie a reuitei era aceea de a+i asiura pe su*iec'i c! le 3or fi furni%ate caracteri%!ri
psi"oloice de mare acurate'e$ ;u #nt8mpl!tor& un rol important #l a3ea prestiiul s!u de psi"olo clinician& #n
r8ndul studen'ilor$ Era 3eteran de r!%*oi& #ndeplinise misiunea de psi"olo la un spital militar din 5ran'a iar la
re#ntoarcere lucrase la clinica de *oli mentale din Los Aneles& pentru ca ulterior s! fie anrenat #n practica
pri3at!$
Iat! un e9tras din descrierea psi"oloic! utili%at! de 5orer-
6 /rei ca ceilal)i oameni s te plac, s te admire i tin-i s fii critic cu tine nsu)i. Dei persoana ta are unele
lipsuri, eti n !eneral capa,il s le compense-i. Dispui de un ,a!a7 considera,il de capacit)i pe care nu le
utili-e-i n avanta7ul tu. Disciplinat i autocontrolat n exterior, eti temtor i trieti o anumit insecuritate
interioar. 85teodat ai serioase du,ii c ai luat deci-ia corect i c ai fcut ceea ce tre,uia9.
Studen'ii erau solicita'i s! e3alue%e& pe o scar! cu cinci di3i%iuni& preci%ia caracteri%!rii primit!$ ;ota
cinci ec"i3ala cu preci%ia ma9im!$ :e fiecare dat! 5orer o*'inea o medie a acordurilor eal!& apro9imati3 cu
G$BA$ Repetarea de sute de ori a e9perimentului a #nreistrat o medie de G$BA& respecti3 0Ga$ Acest fapt l+a
condus la conclu%ia& c! departe de a fi 3or*a de un fapt #nt8mpl!tor aderen'a su*iec'ilor la portreti%!rile primite
e9prima o reularitate psi"oloic!$
Personal am replicat acest e9periment& at8t pe rupuri de studen'i c8t i pe psi"oloi practicieni$
Psi"oloii a3eau o 3ec"ime #n profesie de peste B2 de ani& e9perimentul fiind #ntreprins cu oca%ia unor cursuri
GE
de perfec'ionare unde conferen'iam despre te"nicile moderne de e3aluare a personalit!'ii$ :e efectele Barnum
nu scap! nici m!car teste sau te"nici consacrate de o lun! istorie cum este de pild! ca%ul te"nicilor proiecti3e$
E9perimentele au ar!tat c! testele proiecti3e determin! o mai mare #ncredere #n descrip'iile Barnum dec8t
pro*ele o*iecti3e de personalitate sau inter3iurile dianostice$ Acest fapt este pus de Sn<der pe seama impresiei
de mister care #nconDoar! pro*ele proiecti3e precum i pe seama faptului c! aceste pro*e pot alimenta
sentimentul c!& implic8nd #ntr+o mai mare m!sur! dec8t alte teste for'ele creati3e ale eului& pot enera& printr+un
su*til i misterios proces interpretati3& o descrip'ie foarte indi3iduali%at! a persoanei e3aluate$
&. 2fectul 9arnum i pro%lema $aliditii su%iecti$e
Consecin'ele teoretice i practice ale acestui fenomen merit! s! fie discutate& cu at8t mai mult cu c8t& el
repre%int! una din e9plica'iile faptului cotidian c! diferite forme netiin'ifice de e3aluare i de prono%! a
comportamentului uman #i !sesc o 3ast! audien'!$ 5ie c! este 3or*a de astroloie& de c"iroman'ie& rafoloie&
*ioritm i multe altele& credi*ilitatea lor nu poate fi pus! doar pe seama inculturii sau a nai3it!'ii consumatorilor&
ci pe seama interrela'iei unor factori care 'in de forma mesaDului& pe de o parte iar pe de alta parte de
caracteristici psi"o+comportamentale care sunt lar r!sp8ndite printre oameni$
Premisa implicit! care st! la *a%a fenomenului aflat #n discu'ie este aceea a posi*ilit!'ii unei 3alidit!'i
su*iecti3e$ Ea este puternic infirmat! ast!%i de psi"oloia coniti3!& i de paradima m!sur!torii care ocup!& #n
ciuda criticilor 3enite dinspre orientarea clinic!& o po%i'ie maDor! (3e%i opo%i'ia dintre psi"oloia F"ard7 i
psi"oloia Fsoft7)$
Be<erstein (op$cit$) propune un test pentru a elimina posi*ilitatea auto#nel!rii #n le!tur! cu e3alu!rile
netiin'ifice ale personalit!'ii$ Potri3it acestui test& te"nica ce urmea%! a fi e3aluat! tre*uie aplicat! mai multor
persoane$ 5iecare sc"i'! psi"oloic! re%ultat! 3a fi codat! pentru a nu se ti cui apar'ine$ 5iecare su*iect 3a fi
solicitat s! alea! acea caracteri%are care i se potri3ete #n cel mai #nalt rad$ :ac! cel care a ela*orat te"nica
testat! a indi3iduali%at suficient de mult fiecare portret psi"oloic atunci fiecare su*iect ar tre*ui s! alea!& mai
mult dec8t pe *a%a ansei& sc"i'a care #i apar'ine$ E3ident c! i #n ca%ul acestui test este 3or*a de o 3alidare
su*iecti3!& deci nu se pune pro*lema 3alid!rii unei forme de e3aluare psi"oloic! ci doar de a le identifica pe
acelea *a%ate pe efectul Barnum i pe alte fenomene asociate$
:ana i 6ra"am (/1KA) trec #n re3ist! literatura pri3itoare la factorii care influen'ea%! maniera #n care
persoanele reac'ionea%! la informa'iile furni%ate ca feed*ac, de c!tre psi"olo sau medic$ Aceti factori sunt fie
de tip su*iect& fie 'in de tipul de feed*ac, sau de condi'iile #n care acesta are loc$ Autorii constat! c! #n timp ce
GG
acceptarea feed*ac,+urilor false de c!tre studen'i a condus la discreditarea instrumentelor i a e3aluatorilor&
feed*ac,+urile corecte au a3ut urm!ri po%iti3e at8t #n domeniul cercet!rii c8t i #n domeniu clinic$
Beins (/11E) a replicat e9perimentul 5orer cu studen'i #n psi"oloie din anul I& II& III& utili%8nd o scar!
de e3aluare a acurate'ii descrip'iilor de la / (potri3ire ma9im!) la /2 (nici o asem!nare) i a o*'inut o medie de
E$A$ Anali%a de 3arian'! a reliefat c! de la un an de studii la altul studen'ii de3eneau tot mai sceptici #n a+i
#nsui re%ultatele trucate ale profilurilor Barnum$ Autorul citat nu preci%ea%! dac! efectul Barnum se atenuea%!
#n #ntreime pe m!sur! ce cunotin'ele i competen'ele #n psi"oloie se e9tind i se ad8ncesc$
@i"lstrom (/100) consider!& c! in3entarele de simptome& utili%ate de clinicieni #n depistarea unor
traume petrecute #n copil!rie repre%int! un tip aparte de descrip'ii Barnum deoarece& ulterior se do3edete c!&
de e9emplu& nu toate persoanele care au simptomele psi"ice ale unui a*u%& au tr!it #n realitate #nt8mplarea
traumatic! corespondent!$
.n sf8rit la aceste considera'ii ar mai putea fi ad!uate& fapt rereta*il& cele pri3itoare la #ncrederea pe
care c"iar unii psi"oloi o acord! practicilor incriminate de efectul Barnum& practici pe care le accepta ca
alternati3e la demersurile lor psi"odianostice$ Acest fapt ridic! serioase pro*leme de natur! deontoloic! i
metodoloic! pe care #n 3iitor& comisiile de profil ale Coleiului psi"oloilor 3or tre*ui s! le solu'ione%e$
). 8onclu!ii
?n sondaD de opinie efectuat de 6allup& #n B22/& rele3! ca americanii cred #n astroloie #n propor'ie de BKa& #n
3ia'a de apoi B0a& i #n percep'ia e9trasen%orial! /0a$ ;u dispunem de date pri3itoare la 'ara noastr!& dar
timpii aloca'i de posturile de tele3i%iune& inclusi3& de tele3i%iunea na'ional!& emisiunilor astroloice ("oroscop)&
repre%int! un *un indiciu& pe de o parte al larii audien'e a acestor prorame #n r8ndul pu*licului& iar pe de alt!
parte& al 3ulnera*ilit!'ii aceluiai pu*lic in fa'a ofertei ser3iciilor en Barnum$
Efectul 5orer se *i%uie pe in3estirea cu #ncredere e9cesi3! i& #n consecin'!& pe 3alidarea su*iecti3!& a unor
practici mai mult sau mai pu'in oculte$ Pro*lema 3alidit!'ii e3alu!rilor psi"oloice este o pro*lem! de
o*iecti3itate tiin'ific!$ Aceasta nu poate fi asiurat! dec8t prin standardi%area i replica*ilitatea strateiilor de
3erificare a radului #n care un instrument m!soar!& #n ade3!r& ceea ce i+a propus s! m!soare$ Su*iecti3itatea&
impresia c! un instrument sau o practic! de e3aluare a personalit!'ii produce re%ultate credi*ile& doar pentru c!
aceste re%ultate 3in #n #nt8mpinarea unor atept!ri& dorin'e personale& constituie o fenomenoloie care se
sustrae funciarmente oric!rei standardi%!ri i implicit criteriilor de 3erificare a 3alidit!'ii$ Halidarea
conceptual! i statistic! sunt sinurele strateii acceptate pe criterii tiin'ifice de a controla o*iecti3itatea unei
GN
e3alu!ri psi"oloice$ Pro*lema efectului 5orer men'ine #n discu'ie no'iunea de Fsim' clinic7 in3ocat! de
psi"oloia Fsoft7& respecti3 de orientarea fenomenoloic!& ca pe un criteriu 3alid de a accede la cunoaterea
pertinent! a persoanei$ Men'iunea c! #nsui Roers& utili%8nd te"nica Tsort + o metod! p8n! la urm! statistic!&
standardi%at! i deci reproducti*il! + #n e3aluarea su*iecti3it!'ii& considerat! de el nucleul de autenticitate al
indi3idului& pune su* semnul #ntre*!rii preten'ia c! su*iecti3itatea nu ar putea s! fie intuit! dec8t de c!tre o alt!
su*iecti3itate$
///+/BB
2.. 2roarea standard a masuratorii.
Modelul clasic al erorii de masurare operea%a cu notiunile de scor ade$arat (real) si scor factual$
:iferenta dintre scorul real si cel factual repre%inta eroarea de masurare$
Alt concept este eroarea standard al masuratorii$ Aceasta ne permite sa apro9imam in termeni de
pro*a*ilitate inter3alul in care se 3a situa scorul ade3arat pe *a%a mediei si a a*aterii standard$
E9emplu- :aca un indi3id ar putea fi masurat de /22 de ori& nee9istand [sansa7 ca re%ultatele sa fie
contaminate& ar re%ulta o colectie de /22 de scoruri& ca si cum ar fi o*tinute de la /22 de indi3i%i$ :aca se
distri*uie dupa cur*a normala& aceste scoruri ar tre*ui sa ai*a o medie catre care tind (se inramadesc) cele mai
multe dintre ele$ Potri3it e9ientelor statistice& am putea spune ca orice 3aloare de su* cur*a de distri*utie cu o
pro*a*ilitate de A0a se situea%a in inter3alul ( media V c ) = orice 3aloare de su* cur*a de distri*utie cu o
pro*a*ilitate de 1Na se situea%a in inter3alul ( media V Bc )= orice 3aloare de su* cur*a de distri*utie cu o
pro*a*ilitate de 11&10a se situea%a in inter3alul ( media V Ec )$
Este posi*il sa determinam scorul ade3arat al unui indi3id pe *a%a scorului sau actual daca am a3ea
a*aterea standard (c) a imprastierii scorurilor indi3iduale in Durul mediei si media acestei disti*utii$ Se poate
insa proceda la randomi%area unui nr de /22 de scoruri ale unui numar infinit de indi3i%i a3and sansa ca prin
randomi%are sa fie continute si cele mai repre%entati3e scoruri ale indi3idului testat$
He%i Martin /0G& Ba%ele
2RD7R27 S7>47R4 7 MESFREDRGG
GA
Interpretarea scorurilor indi3iduale al teste se *a%ea%! pe eroarea standard a m!sur!torii care se mai numete
eroarea standard a scorului$ Aa cum remarc! Anastasi (/1A0) eroarea standard a m!sur!torii este pentru multe
scopuri ale cercet!rii mai nimerit! dec8t coeficientul de fidelitate$ Ea se calculea%! pe *a%a coeficientului de
fidelitate a testului respecti3 i func'ie de a*aterea standard a scorurilor la ni3elul eantionului normati3& astfel-
mcas L /
:
r
/
/
:ac! #n eantionul normati3 a*aterea standard H 1*, iar coeficientul de fidelitate : ;
/
este de $01 atunci
N ) EE ( /N // $ /N
01 $
/
/
= = = =
mcas
?tilitatea erorii medii a m!sur!torii #n psi"odianostic& #n fa%a de interpretare cantitati3! a
performan'elor la test& este e9emplificat! de Anastasi astfel- S! presupunem c! prin administrarea asupra unui
sinur *!iat _im a unui test de intelien'! se o*'ine o colec'ie de /22 de de3ia'ii IC a c!rei a*atere standard este
de fapt eroarea standard a mediei$ Aceste scoruri tind s! se distri*uie dup! cur*a lui 6auss #n Durul 3alorii
ade3!rate a lui _im$ Potri3it procedeului de normare a cur*ei e9ist! A0 a anse ca IC+ul lui _im la testul de
intelien'! s! se situe%e #n inter3alul M & adic! s! fluctue%e cu 3aloarea N deasupra i& respecti3 dedesu*tul
mediei$ :ac! de3ia'ia IC o*'inut! de _im este de //2& pro*a*il c! notele lui se 3or situa #n inter3alul /2N J //N$
:e asemenea o predic'ie mult mai e9act! este accea c! e9ist! 11a anse ca notele lui _im s! se situe%e #n
inter3alul N0 $ B M (unde /E N N0 $ B = )$ .n acest ca% inter3alul 3a fi cuprins #ntre //N+/E i //NR/E& adic!
/2B J /B0$
Conc"idem c! eroarea standard a m!sur!torii ne permite ca pe *a%a notei la test (puternic influen'at! de o serie
de surse de 3aria'ie s! estim!m limitele re%ona*ile #n care se situea%! performan'a real! a su*iectului$
Anastasi remarc! faptul c! eroarea standard a m!sur!torii fiind e9presia scorurilor indi3iduale nu poate
fi utili%at! la compararea fidelit!'ii unor teste diferite (de e9emplu compararea fidelit!'ii unui test *a%at pe
pro*leme cu altul *a%at pe 3oca*ular)$ Pentru acest scop mult mai nimerit! este utili%area coeficien'ilor de
fidelitate$
20. Ftilitatea erorii standard a masuratorii in psihodiagnostic. (su%iect anulat)
GK
25. Semnificatia si utilitatea dis;unctiei ?scor ade$arat@ si ?scor factual@ in modelul clasic al erorii de
masurare. (su%iect anulat)
+odelul clasic al erorii de masurare
Acest model operea%a cu notiunile de scor ade$arat (real) si scor factual$ :iferenta dintre scorul real si
cel factual repre%inta eroarea de masurare$
Alt concept este eroarea standard al masuratorii$ Aceasta ne permite sa apro9imam in termeni de
pro*a*ilitate inter3alul in care se 3a situa scorul ade3arat pe *a%a mediei si a a*aterii standard$
E9emplu- :aca un indi3id ar putea fi masurat de /22 de ori& nee9istand [sansa7 ca re%ultatele sa fie
contaminate& ar re%ulta o colectie de /22 de scoruri& ca si cum ar fi o*tinute de la /22 de indi3i%i$ :aca se
distri*uie dupa cur*a normala& aceste scoruri ar tre*ui sa ai*a o medie catre care tind (se inramadesc) cele mai
multe dintre ele$ Potri3it e9ientelor statistice& am putea spune ca orice 3aloare de su* cur*a de distri*utie cu o
pro*a*ilitate de A0a se situea%a in inter3alul ( media V c ) = orice 3aloare de su* cur*a de distri*utie cu o
pro*a*ilitate de 1Na se situea%a in inter3alul ( media V Bc )= orice 3aloare de su* cur*a de distri*utie cu o
pro*a*ilitate de 11&10a se situea%a in inter3alul ( media V Ec )$
Este posi*il sa determinam scorul ade3arat al unui indi3id pe *a%a scorului sau actual daca am a3ea
a*aterea standard (c) a imprastierii scorurilor indi3iduale in Durul mediei si media acestei disti*utii$ Se poate
insa proceda la randomi%area unui nr de /22 de scoruri ale unui numar infinit de indi3i%i a3and sansa ca prin
randomi%are sa fie continute si cele mai repre%entati3e scoruri ale indi3idului testat$
2<. Medode de deci!ie utili!ate in e3amenul psihologic.
Martin [Compensare$$$7
Sisteme de deci!ie n selecia personalului
:eci%ia psi"oloic! #n domeniul selec'iei profesionale urm!rete minimi%area ca%urilor de fali MMpo%iti3iSneati3iMM
(Blum i ;a<lor& /1A0)$
Spre deose*ire de a*ordarea psi"ote"nic! *a%at! e9cusi3 pe metoda corela'ional!& modelul deci%ional conturat
odat! cu lucr!rile lui Cron*ac" i 6leser (/1AN)& Ma"one< i Enland (/1AN) s+a focali%at pe procedee matematice de
optimi%are a predic'iei sau pe decelarea clinic! a formulei indi3iduale a succesului profesional (Pitariu& /10E) contur8ndu+
se astfel dou! direc'ii maDore& una nomotetic!& ceallat! ideorafic! (Paunonen& _ac,son&/10N)$
Selec'ia i reparti'ia personalului implic! procesele de deci%ie pri3ind admiterea sau respinerea candida'ilor #n
posturile 3acante$ Aceste deci%ii operea%! dup! un model pro*a*ilist care 3i%ea%! predic'ia performan'ei profesionale
3iitoare$
La fel ca #n mai toate domeniile acti3it!'ii umane& teoria deci%iei a fost aplicat! i #n domeniul selec'iei i
reparti'iei personalului$ .n psi"oloie& pe l8n! aspectul [te"nic7& deci%ia capat! o dimensiune uman! (Pitariu&/10E)$
[Teoria deci%iei& preci%ea%! Anastasi (/1KA& p$/K2$ ) repre%int! esen'ialmente o #ncercare de a pune procesul de
luare a deci%iei #ntr+o form! matematic!& astfel #nc8t informa'iile s! fie utili%ate pentru a aDune la cea mai eficient!
deci%ie #n condi'iile date[$ :ei unele dintre concepte nu pot fi uor transpuse #n practica selec'iei& acestea s+au do3edit
utile #n clarificarea i reformularea unor principii din acest domeniu$
G0
Teoria deci%iei i+a !sit& #n psi"oloia selec'iei& urm!toarele aplica'ii- deci%ia asupra utilit!'ii metodelor de
predic'ie a reuitei profesionale i deci%ia #n politicile de personal (anaDare& promo3are& sc"im*are din functie& etc)$
Pitariu (/10E) distine #n cadrul selec'iei profesionale un tip de deci-ie !lo,al& orani%ational! preocupat! de a
raporta candidatul la o tipoloie& i un tip de deci-ie individual& centrat! pe descifrarea formulei indi3iduale a reuitei
profesionale$ Prima este mai aproape de a,ordarea nomotetic& a doua& prin accentul pe metoda clinic! apar'ine mai
dera*! orientrii ideo!rafice$
Ta<lor i Russell sunt considera'i precursori ai teoriei deci%iei #n domeniul selec'iei$ Ei i+au propus s! ela*ore%e
un sistem de a decide asupra utilit!'ii testelor psi"oloice$
Ta*elele care le poart! numele sunt structurate pe trei dimensiuni (concepte)- validitatea& rata de selec)ie (raportul
dintre num!rul posturilor 3acante i num!rul candida'ilor)& i rata de ,a- (procentul de persoane cu reusit! profesional!
dintr+un lot anaDat cu miDloace nepsi"oloice)$

Halidi
+ t!'i
R A T E : E S E L E C ]
I E
$2N $/2 $B2 $E2 $G2 $N2 $A2 $K2 $02 $12 $1N
$22 $A2 $A2 $A2 $A2 $A2 $A2 $A2 $A2 $A2 $A2 $A2
$2N $AG $AE $AE $AB $AB $AB $A/ $A/ $A/ $A2 $A2
$/2 $A0 $AK $AN $AG $AG $AE $AE $AB $AB $A/ $A/
Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z
$E2 $0B $K1 $KA $KE $K/ $A1 $A0 $AA $AG $AB $A/
Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z Z
/$22 /$2 /$2 /$2 /$2 /$2 /$2 /$2 $0A $KN $AK $AE

Ta*elul$ nr$ / Propor'ia candida'ilor care 3or o*'ine performan'e
func'ie de rata de selec'ie i 3aliditatea testului&
pentru o rat! de *a%! de $A2$ ( Anastasi& /1K1& p$/K2)$

Halidit!'ile sunt dispuse pe 3ertical!& ratele de selec'ie sunt dispuse #n partea de sus a ta*elului iar 3alorile din
interior repre%int! procentul de persoane care 3or reui profesional ca urmare a selec'iei *a%at! pe teste psi"oloice$
Anali%a succint! a acestor ta*ele rele3! rela'iile dintre cele trei concepte$ Astfel pentru o rat! de selec'ie de 1N a nici
c"iar 3aliditatea de /$22 nu ar putea s! aduc! un spor de eficien'! profesional! mai mare de c8te3a procente& fa'! de
situa'ia c8nd selec'ia s+ar reali%a empiric$
Pe de alt! parte& o rat! de selec'ie str8ns! care admite la anaDare doar E2a dintre candidati& c"iar i numai o
3aliditate de $E2 poate reali%a un spor semnificati3 (BBa) al procentaDului de reuit! profesional! atri*uit! testului$ :ac!
rata de *a%! (#n selec'ia empiric!) este redus!& atunci aportul testelor psi"oloice 3a fi cu at8t mai mare$
Traduse #n lim*aDul m!surilor concrete de #m*un!t!'ire a selec'iei profesionale& aceste rela'ii #nseamn!- creterea
num!rului de candida'i pentru un post 3acant i creterea 3alidit!'ii predictorilor$ Pentru o 3aliditate dat!& #m*un!t!'irea
predic'iei are loc prin creterea ratei selec'iei (Reamintim c! rata de selec'ie este eal! cu raportul dintre num!rul locurilor
3acante i num!rul candida'ilor)$
?nii autori adopt! un e9emplu ipotetic (Anastasi& /1K1& Blum si ;a<lor& /1A0) sau real& din cerecet!rile proprii
( Pitariu& /10E)& pentru a introduce conceptele de *a%a ale teorei deci%iei& i pentru a ilustra rela'iile dintre acestea$
5iura N (paina urm!toare) pre%int! ca%ul selec'iei unui num!r de /22 de candida'i& ac'iune care& dei implic!
testarea psi"oloic!& se desf!oar! pe criterii empirice$ Este ca%ul selec)iei ideale cum o numesc Tiffin i McCormic
(op$cit$)$ Ea are loc c8nd admiterea+respinerea candida'ilor nu 'ine cont de testele aplicate& re%ultatele la acestea urm8nd a
fi corelate& ulterior cu criteriul distal& respecti3 cu e3aluarea randamentului profesional dup! o anumit! perioad! de timp$
Astfel& ca instrumente de predic'ie la #ndem8na manaerului resurselor umane sunt informa'iile curriculare si *iorafice&
datele de inter3iu& datele cuprinse #n diferite formulare de anaDare sau de promo3are$ Studiile pri3ind 3aloarea predicti3!
a acestor instrumente rele3!& aa cum am mai ar!tat& coeficien'i sc!%u'i de 3aliditate (Blum i ;a<lor& /1A0)$
G1
:up! o perioad!& de cel pu'in ase luni& anaDa'ilor li se e3aluaea%! performan'a #n munc! iar re%ultatele sunt puse
#n rela'ie cu performan'ele la teste$ Procedura este tipic! pentru 3alidarea predicti3!$
:iarama con'ine distri*u'ia *i3ariat! a scorurilor la test i criteriu precum i dispunerea su*iec'ilor #n patru
cateorii& func'ie de cum acetia se situea%!& deasupra sau dedesu*tul unor scoruri critice fi9ate la am*ele 3aria*ile$
Corela'ia test + criteriu este de K2$
Se poate o*ser3a c! trecerea de la o rat! de selec'ie fi9at! empiric (A2S/22)& la o rat! de selec'ie *a%at! pe
miDloace tiin'ifice (GNS/22)& are ca re%ultat un spor de predic'ie a succesului profesional de la $A2 la $0G ( E0 S GN L $0G )$
5i9area scorurilor critice& adic! a praurilor de admitereSrespinere& ridic! serioase pro*leme
metodoloice$ Anastasi (/1K1) recomand! ca #n acti3it!'ile periculoase& praurile critice s! fie fi9ate c8t mai sus& dup!
cum #n situa'iile f!r! risc praurile s! fie fi9ate la un ni3el accepta*il care s! permit! anaDarea c8t mai multor candida'i$

Scoruri Doase Pra critic Scoruri #nalte

5iura nr$ N .m*un!t!'irea predic'iei prin utili%area testelor
psi"oloice (Anastasi& /1K1& p$GG)

Pitariu (/10E) propune ca pra critic 3aloarea re%ultat! din intersectarea ecuatiilor distri*u'iilor aussiene ale
scorurilor la criteriu i la test$
Alte date care se iau #n considerare #n deci%iile de selec'ie sunt cele referitoare la utilitatea eneral! a strateiei
urmate$ Potri3it unor astfel de considerente un test mai pu'in costisitor dar cu o 3aliditate mai sc!%ut! ar putea fi preferat
altui test mai 3alid dar care solicit! o metodoloie complicat! i prin urmare un cost mai mare (Anastasi& /1K1)$
Ceauu (/101) men'ionea%! e9isten'a unui pra minim al utilit!'ii dincolo de care instrumentul #i pierde 3aloarea
stiin'ific!$
Blum b ;a<lor (/1A0) i Anastasi (/1K1) distin& func'ie de sistemele de predic'ie adoptate& patru sisteme de
deci%ie-
/) Sistemul reresiei multiple=
B) Sistemul praurilor critice multiple=
E) Sistemul de comparare a profilelor=
G) Sistemul de selec'ie sec3en'ial! sau al o*stacolelor multiple (Multiple Hurdle S<stem)$
N2
Succes pro+
fesional
ridicat
Succes pro+
fesional
sca%ut
Accept!ri
Halide
Respineri
in3alide
Respineri
3alide
Accept!ri
in3alide
Succes
profesio
+nal
Praul
critic al
criteriului
Insucces
profesi+
onal
Sistemul regresiei multiple repre%int!& din punctul de 3edere al metodei statistice& o enerali%are a liniei de
reresie pentru n predictori afla'i #ntr+o rela'ie linear!$ Pe *a%a unor ponderi& fiecare predictor contri*uie la estimarea
criteriului$ Procedeul admite c! un deficit al unei tr!s!turi 3a fi compensat de e9cedentul altei caracterisici psi"ice$
:eci%ia de selec'ie se ia plas8nd fiecare persoan! #n postul pentru care criteriul prono%at este cel mai mare$
Sistemul pragurilor critice multiple aduce #n discu'ie o*liati3itatea unui minim accepta*il al fiecarui atri*ut
psi"ic m!surat$ ;u este neat principiul compens!rii ci se consider! c! procesul contracar!rii unui deficit poate a3ea loc
doar dac! deficitul nu se situea%! su* un pra critic$ Astfel& o de9teritate manual! de ni3el #nalt nu poate compensa un
deficit se3er al 3ederii c"iar dac!& aflate #ntr+o corela'ie semnificati3!& aceste aptitudini concur! la reuita #ntr+o anumit!
profesiune$ Acest sistem de deci%ie se aplic! #n situa'ia c8nd #ntre predictori i criteriu nu e9ist! o rela'ie linear!& dar are
de%a3antaDul c! nu permite compararea prono%elor succesului profesional$
Sistemul comparrii profilelor se *a%ea%! pe trasarea unui profil ideal o*'inut din testarea unui lot de
profesioniti$ Acesta este termenul de compara'ie al fiecarui profil indi3idual$ Testele din componen'a *ateriei se
3alidea%! pe loturi contrastante de muncitori *uni + sla*i$ E9ist! mai multe metode de comparare a profilelor care de fapt
se reduc la a adopta unul sau altul din cele dou! sisteme de deci%ie deDa enun'ate$ Pentru detalii cititorul poate consulta
Pitariu (/10E)$
Sistemul o$stacolelor multiple este aplica*il proramelor de formare i speciali%are care urmea%! de multe ori
unei anaD!ri temporare$ La #nceputul proramului i la sf8ritul fiec!rui ciclu din proram are loc un e9amen sau o
e3aluare$ Persoana tre*uie s! se situe%e deasupra unui pra critic& pentru a parcure urm!torul ciclu& altfel tre*uie s!
p!r!seasc! proramul$ ;otele sau calificati3ele acordate #n aceste etape sunt pronostice pentru criteriul final$
Aa cum deDa am men'ionat& unul dintre cele mai importante concepte al teoriei selec'iei i reparti'iei profesioanle
cu un impact deose*it aupra deci%iei si 3alidit!'ii este acela de varia,il moderatoare. Acest concept [ilustrea%! poate
cel mai *ine tendin'ele moderne #n selec'ie i reparti'ie7 (Blum i ;a<lor& /1A0)& tendin'e al c!ror corolar #l constituie
principiul interac'iunii dintre persoane i teste$ O astfel de interac'iune semnific! faptul c! un test poate fi un predictor
mai *un pentru o anumit! cateorie de persoane dec8t pentru alta (Anastasi& /1KA)$
Blum i ;a<lor (/1A0& p$K0) propun urm!toarea defini'ie a 3aria*ilei moderatoare- MMorice 3aria*il! care fiind
3ariat! sistematic influen'ea%! intensitatea (manitude) rela'iei dintre dou! sau mai multe 3aria*ile$MM
O 3aria*il! moderatoare ec"i3alea%! cu anumite caracterisici ale persoanelor care fac posi*il! predic'ia
performan'ei profesionale cu un anumit instrument$ Operarea cu moderatori ec"i3alea%! cu identificarea #ntr+o popula'ie a
acelor 3aria*ile care se presupune ca ar a3ea efecte diferen'iatoare i ar afecta 3aliditatea unui predictor (Pitariu&/10E)$
.n literatur! sunt citate studii care au e3iden'iat caracterul de 3aria*ile moderatoare al urm!toarelor #nsuiri-
caracteristici demorafice (se9& 38rsta& etc$)& ni3elul educa'ional i socioeconomic& atri*ute psi"ice (moti3a'ie& interese
ocupa'ionale& e9perien'!& etc$)$
R$ _aco*s si T$ Solomon (/1KK) oper8nd cu dou! 3aria*ile moderatoare& stim! de sine i iminen'a recompensei pe
care le implemenea%! #ntr+o ecua'ie de reresie ponderat!& o*'in o su*stan'ial! sporire a predicti*ilit!'ii performan'ei #n
munc!$
Blum i ;a<lor (op$cit$)& Pitariu (/10E)& sinteti%8nd re%ultatele proprii i ale altor autori& propun urm!torul
procedeu de identificare i de utili%are a 3aria*ilelor moderatoare-
E) Se reali%ea%! #ntr+o diaram! distri*u'ia *i3ariat! scor + criteriu& su* forma norului de puncte =
G) Se inspectea%! e3entualele rup!ri atipice ale punctelor i printr+o sim*oli%are adec3at! se #ncearc! s! se decele%e
criteriul care le u3ernea%!& acesta fiind& de fapt& 3aria*ila moderatoare$
?n corelat al 3aria*ilei moderatoare este introdus de catre Blum i ;a<lo (op$cit$)$ Este 3or*a de 3aria*ila
atenuatoare (suppressor 3aria*le) cu efecte de [*ruiaD7 #n rela'ia predictor + criteriu$ Introduc8nd #ntr+o ecua'ie de
predic'ie& al!turi de ponderea testului predictor& ponderea cu semn neati3 a testului desemnat s! m!soare 3aria*ila de
contrapondere& se #nl!tur! influen'a acesteia$ :e e9emplu rela'ia dintre un test de inteli!en) nonver,al i criteriu poate fi
diminuat! de influen'a n)ele!erii ver,ale. I%olarea acestei influen'e are loc prin introducerea #n *ateria predictorilor a
unui test de #n'eleere 3er*al! i prin utili%area scorurilor sale& cu semn sc"im*at& #n ecua'iile de predic'ie$ Hor*ind #n
termenii desinului cercet!rilor de psi"oloia muncii& acest procedeu se #ncadrea%! #n cateoria metodelor de diminuare a
erorii de 3aria'ie prin contra*alansare& respecti3 de eliminare a e9plica'iilor alternati3e (Martin& B22Ga)$
:ei contrare ca efect& cele dou! tipuri de 3aria*ile au #n comun #nsuirea de a reuni #n Durul lor cateorii de persoane
pentru care predic'ia performan'ei #n sarcin! are carcter diferen)ial (Paunonen& _ac,son&/10N)$
N/
Haria*ila moderatoare suplinete una din lacunele fundamentale ale modelului psi"ote"nic pentru c! ia #n
considera'ie comple9itatea factorilor care contri*uie la succesul profesional$
Rela'ia criteriu+predictor apare ca fiind mediat! de un comple9 de 3aria*ile care pot #nt!ri sau sl!*i rela'ia de
predic'ie$
Conceptul de 3aria*il! moderatoare #i !sete o solid! sus'inere teoretic! at8t #n e3olu'iile neo*e"a3ioriste
pri3ind no'iunile de varia,il intern si de situa)ie ca sinte%! a mediului intern + e9tern al muncii& c8t i #n concep'ia
sistemic! despre persoan! i acti3itate& fiind permea*il la tendin'ele moderne de a a*orda personalitatea prin prisma
interrela'iilor dintre 3aria*ilele sale $
:ar cea mai important! desc"idere enerat! de operarea cu moderatori const! #n posi*ilitatea indi3iduali%!rii
e9amenului psi"oloic& #n focali%area diano%ei& care capat! tot mai mult caracteristicile e9amenului clinic& pe dispo%i'iile
indi3iduale (Allport&/10A)& deci pe formula individual a reuitei profesionale$ O astfel de orientare se apropie de
cerin'ele formulate de direc'ia umanist! #n psi"oloie$
.n consecin'! pot fi reali%ate *aterii de teste cu 3aliditate diferen'ial! (Pitariu& /10E& Pitariu b C"ioreanu& /101)
predicti*ile pentru anumite cateorii de personal& sau pot fi concepute teste cu modalitate sec3en'ial! de administrare
(Anastasi& /1KA) #n care o prim! fa%! de triere este parcurs! de to'i su*iec'ii& dup! care& func'ie de ni3elul performan'ei
indi3iduale& urmea%! o [rut!7 particular! #n care dificultatea itemilor este adaptat! capacit!'ii re%oluti3e indi3iduale$
Te"nica numit! [adaptati3!7 dispune de un aranDament piramidal al itemilor care poate enera di3erse trasee i
durate ale e9amnului& su*iectul a38nd acces la un item urm!tor& mai dificil sau mai facil & func'ie de calitatea re%ol3!rii
anterioare$$
O alt! cale de a indi3iduali%a e9amenul psi"oloic o constituie dia!nosticul psihic pro!resiv (Wc"iopu&?$& /1KA)&
reali%at prin sondarea din aproape #n aproape a caracteristicilor psi"ice ale su*iectului testat& inter8nd informa'ii din mai
multe surse$
Anne Anastasi p /AK+/KK
&=. Gmplicatiile eoriei Raspunsului la Gtemi asupra masuratorilpr psihologice.
Teoria raspunsurilor la itemi este mai dera*a o metoda utili%ata in constructia testelor psi"oloice$
Aceasta metoda a fost ela*orata cu scopul de a surmonta dificultatile pe care le contine modelul clasic al erorii
masurarii$ IRT tinteste sa instrumente%e masuratori care sa fie putin dependente fata de populatia itemilor cat si
a indi3i%ilor testati$
(metoda Monte Carlo pt alcatuirea unui esantion)
Ronald 5is"er sta*ileste cat la sta din factorii intamplarii influntea%a re%ultatele (in termeni de
pro*a*ilitate) si sta*ileste pragul de pro%a%ilitate I
1Na praul acceptat in psi"oloie J Na e9ista sanse ca erorile sa fie datorate intamplarii$
Oricum am face esantionarea& totdeauna 3a fi o diferenta (eroare) fata de populatia din care a fost e9tras
esantionul$
Teoria raspunsurilor la itemi porneste de la supo%itia pe care T"urstone a a3ansat+o in secolul al 44+lea
(/1/0)- raspunsul pe care un indi3id il da la un item& e o functie pro*a*ilistica a po%itiei pe care indi3idul testat
o ocupa pe asa %isa trasatura latenta& respecti3 pe continuumul care se intinde de la +e la Re al oricarei
caracteristici psi"ofi%ioloice$
In modelul IRT& aceasta asertiune e prepre%entata intr+un sistem ortoonal unde pe ordonata este
trasatura latenta (f) iar pe a*scisa este pro*a*ilitatea ca la un item anume un indi3id sa raspunda corect Pf$
Presupunem ca la acelasi item raspunde o infinitate de indi3i%i (populatia ideala)$ Toti acesti indi3i%i 3or
ocupa di3erse po%itii pe a9a trasaturii latente de la +e la Re$ In 3irtutea acestor po%itii& indi3i%ii 3or intruni
NB
pro*a*ilitati diferite de a raspunde corect la acesti itemi$ :aca 3om uni fiecare po%itie de pe trasatura latenta cu
fiecare pro*a*ilitate corespondenta& 3om o*tine un numar infinit de puncte in suprafata delimitata de cele B a9e
ortoonale$
Presupunem ca itemul e 3alid si presupunem ca el e suficient de sensi*il (discrminati3) e9ista
posi*ilitatea ca punctele re%ultate sa se rupe%e in 3irtutea unei lei de distri*utie& a unei functii matematice ca
carei repre%entare rafica are forma unui S$
Am putea repre%enta in mod con3entional in unitati c (a*ateri standard)& situatie in care toate ca%urile se
situea%a in inter3alul (+Ec si REc)$
Panta acestei cur*e se afla intr+o relatie
directa cu discrimina*ilitatea itemului$ ?n item e
discriminati3 daca poate produce B scoruri
diferite pentru B persoane aflate f aproape pe
scara trasaturii latente$ ?n item foarte
discriminati3 3a a3ea o cur*a cu panta foarte
a*rupta$ In functie de o serie de parametri& itemii
o*tin cur*e caracteristice diferite$ 5unctie de
cur*a caracteristica a itemului& constructorul
testului ia deci%ia daca itemul 3a fi pastrat ca
element constituti3 al testului$ Cele E
caracteristici in functie de care e e3aluat itemul
unui test& tinand cont de cur*a sa caracteristica& sunt-
/$ Puterea discriminati3a
B$ :ificultatea
E$ Pro*a*ilitatea ca raspunsul corect sa fie dat prin "icire (uessin)
Pentru o*tinerea cur*ei caracteristice a unui item e9ista prorame matematice speciale care utili%ea%a drept
input scorurile o*tinute la un item pe esantionul de cali*rare$ Aceste prorame implementea%a unul sau altul
dintre modelele matematice initiate de di3ersi autori in scopul amintit$ 5unctie de numarul de caracteristici ale
cur*ei studiate simultan& aceste modele pot fi unifactoriale& *ifactoriale sau trifacatoriale$ Cel mai cunoscut
model matematic e al lui 6eor Rasc"$
&1. 2santionul normati$ si esantionul de cali%rare.
scorurilor la test o*tinute in cadrul esantionului normati3$
2santionul normati$ repre%inta rupul de su*iecti care a stat la *a%a cercetarilor preliminare a ela*oraii
testului sau re3i%iei sale$ Se numeste normati3 pt ca pe scorurile o*tinute la acest rup se reali%ea%a normele
testului (etaloanele) si nu numai$
In teoria raspunsurilor la itemi (IRT) ec"i3alentul acestei notinui e aceea de esantion de cali%rare
(scorurile o*tinute in cadrul acestui rup stau la *a%a selectiei itemilor cei mai repre%entati3i pentru masurarea
caracteristicilor psi"ocomportamentale tinta)$
NE
e
, P ) ( /
/
/

+
=

1 & 2
1 & 2
&2. Modelul lui Rasch.
Cel mai cunoscut model matematic e al lui 6eor Rasc" (matematician dane%& /1A2)$ Acest model
operea%a cu /+B parametri (ia in considerare fie doar puterea disctriminati3a a itemului fie si dificultatea
acestuia)$ :aca operea%a cu / factor& formula pro*a*ilitatii de a raspunde corect la un item este urmatoarea-
Pf + pro*a*ilitatea ca un indi3id sa dea un raspuns corect la item
e J constanta
* J dificultatea itemului
f J ni3elul de a*ilitate
:iscrimina*ilitatea poate fi e9primat printr+un coeficient g (coeficientul lui 5eruson) cu
3aloarea de la 2 la /$ Acesta e9plica discrimina*ilitatea in teoria clasica$
gLPf/+ PfB$
E considerat a fi un item *un *un daca
&&. Relatia dintre dificultatea si discrimina%ilitatea itemilor.
E considerat a fi un item *un *un daca
In cele B rafice
(cur*e caracteristice ale itemlilor) se o*ser3a o discrimina*ilitate mai mare a primului item fata de al B+lea$ La
acelasi rad de dificultate& diferenta performanta e mai mare in primul ca% comparati3 cu cel de+al doilea$
In teoria clasica a erorii de masurare discrimina*ilitatea unui item e o functie de dificultate a acesteia$
Itemii foarte usori si foarte dificili nu discriminea%a indi3i%ii$ Solutia e sa aleem un item care sa fie esuat de
N2a dintre indi3i%i si trecut de N2a dintre indi3i%i$
:aca am com*ina procentul su*iectilor care au reusit cu procentul celor care au esuat& putem o*tine
urmatoarele 3ariante-
/2aR12a
B2aR02a
E2aRK2a
G2aRA2a
N2aRN2a
A2aRG2a
K2aRE2a
02aRB2a
NG
12aR/2a
NN
Produsele acestor alternati3e ne 3or furni%a numere mai mici de BN22$ O*tinem
BN22 doar cand N2a dintre indi3i%i raspund corect iar N2a esuea%a$ In teoria
raspunsurilor la itemi pot fi o*tinute cur*e caracteristice asemanatoare din punct de
3edere al puterii de discriminare pentru ni3ele diferite de dificultate$
Re%ulta o*tinerea unei independente a masuratorii de caracterul itemului sau a
conditiilor de masurare$
Situatia in care E cur*e caracteristice ale itemilor care desi au aceeasi putere
discriminati3a& au ni3ele diferite de dificultate$
Situatia in care E cur*e caracteristice ale itemilor care desi au acelasi ni3el de
dificultate dar au putere discriminati3a diferita$
Anali%a acestui raport (intre dificultatea si discrimina*ilitatea itemilor) este deose*it de
importanta in selectia itemilor unui test aflat in fa%a de constructie$
?n indice cunoscut si frec3ent folosit in practica psi"ometrica este indicele de discriminare :& pus
in circulatie in /1NA de U$6$ 5indle<$ Acest indice reali%ea%a practic diferenta dintre indicele de dificultate
al unui item pentru rupa de su*iecti considerata [puternica7 dupa re%ultatele lo*ale ale testului si indicele
de dificultate pentru rupa considerata [sla*a7$ Indicele poate lua 3alori intre +/ si /$
:e la +/ la 2 J item reusit de su*iecti cu un scor total sla* in ansam*lul testului J semn de
intre*are asupra oportunitatii utili%arii itemului$
Sint utili%ati primii BK a si ultimii BK a ( procentaD sta*ilit de @elle< in /1E1)
;umarul sca%ut de itemi al unui test duce la marirea artificiala a indicelui de discriminare&
deoarece fiecare item are o importanta prea mare pentru scorul total$ O alta e9ienta este cea in pri3inta
numarului de su*iecti& care tre*uie sa depaseasca o 3aloare critica de E2$
Atit indicele de discriminare :& cit si indicele de corelatie sint intr+ade3ar influentati de
dificultatea itemului$
(Aurel Stan)
&nalia capacitii de discriminare a itemilor (Minulescu , teoria si
practica in psihodia$noa, p '('-'())
4iscriminarea itemilor se refer la gradul n care un item difereniaz corect
ntresubieci n ceea ce pri#ete comportamentul destinat s-l msoare. "n
literatura de specialitate apar peste @K de indicatori de discriminare care pot
f utilizai n construirea diferitelor tipuri de teste, indicatori care, de regul,
ofer rezultate relati# asemntoare.
metod util pentru grupe n general mici cuprinde urmtoarea procedur.
8 %unt pretestai subiecii unui lot restr!ns 'e2. >K de persoane-.
8 "n funcie de rezultate, subiecii sunt grupai n trei clase. LK cu scorurile
cele mai nalte 'clasa de sus, BUC de la upper-, LK cu scorurile cele mai
sczute 'clasa de 0os, B/C, de la loer-, i LK cu scoruri intermediare 'clasa
medie, B3C, de la !iddle-.
&e cele 9 clase se #or #erifca itemii testului astfel.
*ifcultatea itemului repreint suma de reuite la cele trei clase de
subieci, iar discriminarea este dat de diferena dintre grupele e2treme.
"n aceste condi ii, putem #edea c e2ist , itemi care prezint probleme 'M-
fe din perspecti#a difcultii, itemii L i :, fe a discriminrii, itemii , i @.
4ac itemul L are o difcultate prea mic, : este prea difcil, deci trebuie
e2clui. <temii , i @ au difcultate fe negati#, fe nul, deci #or f e2clui. 4e
regul, n situaia claselor de subieci care au aceeai dimensiune, itemii cu
#aloare de discriminare sczut sunt cei de la 9 puncte n 0os.
+nde,ul de discriminare
5!nd e2primm n procente numrul de subieci care reuesc la itemii
cuprini ntr-un nou test, o diferen de LN reprezint inde2ul de
discriminare, indiferent de dimensiunea grupelor. (cest inde2 de discriminare
este denumit Upper"loer discri!ination, prescurtat ca BU-/C, BU/<C, sau
BU/4C sau pur si simplu B4C. 4e e2emplu, calcul 4 pornind de la datele
anterioare se prezint astfel.
4ac toi subiecii clasei BUC reuesc la item i nici unul dintre subiecii clasei
B/C nu reuete, 4 O *KK.
4ac nici un subiect din BUC nu reuete i toi cei din B/C reuesc, a#em
#aloarea lui * O K.
&entru unii dintre indicii de discriminare, #alorile lui B4C nu sunt independente
de difcultatea itemului, dar sunt infuenate n direcia ni#elului de difcultate
intermediar. Dabelul nr.9 indic ma2imul posibil al #alorii lui B4C n funcie de
diferite procente de rspunsuri corecte. 4ac fe *KKN fe KN din lot reuesc
la un item, nu apare nici o diferen
ntre clasele de subieci, deci B4C este K. 4ac @KN reuesc un item, este
posibil ca toi cei din clasa BUC s-l treac, i nimeni din clasa BlC, iar B4C #a f
*KK 8 K O *KK. 4ac :KN reuesc, ma2imul #alorii pe care o poate lua B4C #a
f >K pentru c BUC @KP@KO *KKN i B/C LKP@K O ,KN. B4C #a f *KK 8 ,K O >K.
&entru ma0oritatea scopurilor de testare, sunt preferabili itemii cu difcultatea
@KN. <ndicii de discriminare care fa#orizeaz acest ni#el de difcultate #or f
adec#ai pentru selecie.
-elaia dintre !aloarea ma,im a
lui .*/ i difcultatea itemilor0
'e-i si +artin . /a-ele 101102
7nali!a proprietilor statistice ale itemilor
E9ist! mai multe metode-
+ :eterminarea unor indici statistici pri3ind radul de dificultate a itemilor i ordonarea
lor #n test func'ie de acest criteriu$ +radul de dificultate este dat de propor'ia de
su*iec'i care reuesc s! re%ol3e itemul unui test de capacitate$ .n ca%ul unui c"estionar se
folosete indicele de popularitate al unei #ntre*!ri& ceea ce ec"i3alea%! cu propor'ia de
persoane care a r!spuns cu MMdaMM sau care apro*! opinia sau po%i'ia e9primat! de itemul
e3aluat$ Itemul este cu at8t mai dificil cu c8t propor'ia este mai mic!
5ormula pentru calculul propor'iei de su*iec'i care re%ol3! corect itemul este-
2 ;!r ex ;
<
!r ;
ex ;
P
+ +
=
$ $
/
$ $
$

R + r!sp$ e9acte& Rr$ + r!sp$ reite& O + itemi$ omii
; +num!rul de alternati3e pre3!%ute de un item
Al'i autori (Radu& I$& /1KN) recomand! s! folosim e9presia *rut! a proncentaDului
pL/+T& unde TL procentaDul su*iec'ilor cu nereuit! la itemul anali%at$
+ 8orelaia item # test const! #n calculul corela'iei dintre fiecare item i scorul total
o*'inut de aceeai su*iec'i la #ntreul test$ Sunt p!stra'i #n test acei itemi care au corela'ii
semnificati3e cu scorul lo*al al testului$ Ceilal'i itemi& cu coeficien'i mici& sunt
considera'i a fi nesiuri& aleatori sau depin%8nd de alt criteriu intern dec8t cel m!surat$
:eoarece de cele mai multe ori itemii comport! r!spunsuri di"otomice (2+/& corect&
incorect) se utili%ea%! metoda coeficien'ilor de corela'ie *iseriali+ r *is$
Presupunem urm!torul demers pentru primul item al unui test-
Test
Item 2 / B E G N A K 0 1 /2
/ 2 / 2 E N /2 /A /G A E / N1
2 / E G K /E /B 1 G B + + NG
Total / G G /2 /0 BB BN /0 0 E / //E

propor'ia su*iec'ilor cu re%ol3!ri corecte
NB $ 2
//E
N1
= = p
propor'ia su*$ cu re%ol3!ri incorecte
G0 $ 2
//E
NG
= = =

p=
m m
r
,is

M M M

unde -
m> L media la #ntreul test a celor cu reuit! la itemul anali%at&
20 $ A
N1
EN1
M = = m

m>> L idem nereuit!&
GA $ G
NG
BG/
M M = = m
=
a*aterea standard a tuturor scorurilor la test 00 $ / =
R!dacina p!trat! din
G1 $ 2 = p=

GE $ G1 $ 2
00 $ /
GA $ G 20 $ A
=
=
,is
r

Mai e9ist! o metod! pentru calculul corela'iei item + test$ Ea const! #n
di"otomi%area eantionului dup! scorul total la test$ Se constiuie un rup din cei mai *uni
BKa i altul din cei mai sla*i BKa inor8nd su*iec'ii situa'i #n %ona median!& adic! cei
GAa$
5iecare item este corelat cu cele dou! rupuri e9treme$ Procedura este aplica*il! #n
situa'iile #n care rela'ia dintre item i scorul lo*al la test este linear!$
.n urma anali%ei de itemi& itemii 3or fi clasifica'i #n -
+ a) itemi prea uori& re%ol3a'i de ansam*lul su*iec'ilor=
+ *) itemi prea dificili& re%ol3a'i de prea pu'ini su*iec'i i uneori la #nt8mplare=
+ c) itemi discriminati3i re%ol3a'i corect de su*iec'ii care care au un scor lo*al la test
ridicat$
Haloarea discriminati3!
2 N2
/22
ProcentaDul r!spunsurilor corecte
Itemii cei mai discriminati3i sunt cei cu procentul de re%ol3are de N2a$ Pe acest! *a%! se
poate sta*ili o %on! de dificultate optim! pentru o *un! 3aloare discriminati3!$ ea poate
fi #ntre BN i KNa$
Rela'ia dintre dificultatea unui item i 3aloarea sa discriminati3! poate fi ilustrat! dup!
Anastasi (/1A0) #n termenii teoriei informa'iei$
?n item care este re%ol3at de N2a dintre su*iec'i ne d! posi*ilitatea s! compar!m
BN22 N2 N2 = de perec"i cu reuit! sau nereuit! cea ce ec"i3alea%! cu BN22 de unit!'i de
informa'ie$ (?n item re%ol3at de 2 su*iec'i sau de /22a su*iec'i ne d! 2 unit!'i de
informa'ie (*i'i)$
?n item re%ol3at de K2 a su*iec'i 3a da B/22 E2 K2 = *i'i$
?n item re%ol3at de 12a su*$ 3a da 122 *i'i$
Aceeai pro*lem! poate fi discutat! folosind radarea pe cur*a 6auss dac! 3alorile unui
item se distri*uie dup! cur*a normal!$ Halorile mari i mici ale dificult!'ii itemilor 3or
primi pe cur*! 3alori mari& po%iti3e& respecti3 neati3e$ Haloriile de N2a 3or primi
3aloarea 2$ ?n item cu 0Ga reuit! se 3a situa la /s fa'! de medie deoarece 02LEGa R
N2$N a& unde EGa este suprafa'a cuprins! #ntre medie i /s$ ?n item cu /Aa reuit!
) EG N2 /A ( =
se 3a situa #n suprafa'a cuprins! #ntre medie i +/s$
Media
EGa EGa

+Ec #Bc #/ c = / c Bc Ec
?n item trecut (re%ol3at) de /22a (11&KG) persoane se 3a situa #ntre media Es$
He%i si Aurel Stan p BBK+BEB
Horia Pitariu si Monica Al*u Y Psi"oloia personalului J Masurarea si
interpretarea diferentelor indi3iduale& p /EG+/GA
&). 7$anta;ele computeri!arii testarii psihologice.
7dministrarea testelor psihologice cu a;utorul computerului
7$anta;e
/$ Permite un inalt ni3el de standardi%are a sarcinilor continute in test$ In
eneral sunt informati%ate atat testele clasice (de tip creionS"artie) cat si teste noi special
andite sa fie administrate pe computer$
B$ Reali%area cu aDutorul computerului a unor tipuri de itemi care nu ar putea
fi administrati in forma clasica(creionS"artie) nici pe aparate$ (e9 itemi reali%ati in
dinamica)
E$ Anumite concepte& paradime e9perimentale si psi"odianostice pot fi
transpuse pe computer& fapt ce are costuri mult mai sca%ute$
G$ Crearea unor *anci de itemio in mod automat cu aDutorul unor prorame
speciali%ate$ S+au reali%at itemi din testele de aptitudini dar nu pentru testele de
personalitate (din cau%a dificultatii leate de 3oca*ular& semantica& etc)$
?n enerator de itemi presupune o *anca de itemi pe care se fi9ea%a tipurile de
raspuns(:aS;uS;u stiu)& numarul toal de itemi& tipurile de scari si urmand cate3a modele
(/AP5& 6+Z& etc) eneratorul poate reali%a modalitati de scorare& aloca puncte& face
etalonarea pentru fiecare scala$
Scorarea si interpretarea testelor
7$anta;e
/$ Scorarea automata inlocuieste clasica rila& permitand alocarea punctaDului
de cele mai multe ori in timp real(simultan cu darea raspunsului)$
B$ Se pot constitui *a%e de date structurate pe itemi (inreistrand toate
raspunsurile su*iectilor la acel item)$ Aceasta permite un control riuros al
caracteristicilor itemului (discriminarea si dificultatea)$
E$ Calcularea scorurilor totale pentru scari si su*teste si transformarea lor in
note standard$
G$ 5urni%area& mai ales pentru interpretii incepatori& a unui "id interpretati3&
in special pentru in3entarele de personalitate$ Asa+%isele prorame e9pert reali%ea%a o
punere in conDunctie a notelor mari siSsau a notelor mici la scale sau factori& cu descrierile
adDecti3ale furni%ate de manualele testelor pentru dimensiunile testate de instrumentelor
respecti3e$ Aceste descrieri pot fi ela*orate pe cale empirica sau pe cale clinica si e9ista
discutii in tratatele de specialitate despre modalitatea cea mai *u"na$ :aca 3or*im despre
comportamentul an9iosputem actiona in doua moduri pentru a afla descriptorii cei mai
potri3iti- pe cale clinica + din :SM IH descrierea comportamentului an9ios sau pe cale
empirica J corelarea comportamentului cu anumiti indici psi"ofi%ioloici (cum a facut
E<senc, cand a corelat cu indici fi%ioloici ne3rotismul& psi"oticismul& etc)
N$ Testarea pe computer furni%ea%a un output (re%ultat) mai mult sau mai
putin comple9& uneori su* forma unui profil psi"oloic$
E9$ Sistemul interpretati3 al testului Rors"arc" furni%ea%a o descriere foarte
amanuntita si foarte *ine structurata a caracteristicilor psi"oloice e3aluate in termeni de
capacitate intelectuala& a structurilor afecti3e& atitudinilor& Z& a potentialului de
mor*iditate$
:estul de recenta e incercarea unor reali%atori de teste de a construi prorame
interpretati3e ale performantelor la test$ In mod curent& utili%area informati%ata a unui test
limitea%a interpretarea doar la scorul *rut& la un ta*el de norme$ In domeniul in3entarelor
de personalitate si a unora dintre te"nicile proiecti3e e9ista tendinta de reali%are a unor
prorame comple9e care reali%ea%a prelucrari informati%ate a re%ultatelor in urma testarii
pe *a%a unor proceduri de 3alidare a sensurilor de eliminare a disonantelor intre
descriptorii utili%ati (ad3er*e& 3er*e& adDecti3e) in manualele acestor teste$ E9ista autori
care se indoiesc de aceasta tendinta$
&*. 4e!a$anta;ele computeri!arii testarii psihologice.
7dministrarea testelor psihologice cu a;utorul computerului
4e!a$anta;e
/$ Transferul unui test clasic nu il scuteste pe constructorul de teste de
procedura de trecere a testului prin tot esafodaDul constructiei oricarui test psi"oloic
(anali%a de itemi care presupune renuntarea la unii itemi si reformularea altora&
pro*a*ilitatea de "icire& etalonarea (ta*elul de norme)& ecuatii de reresie& studiul
3aliditatii& etc)$ este necesar sa se parcura toti acesti pasi pentru ca noua 3arianta nu 3a
fi nicodata identica cu pro*a clasica$ Spre e9emplu un test care contine itemi cu culori&
3or depinde de re%olutia si culorile computerului care s+ar putea sa nu poata reproduce
identic aceeasi culoare ca 3arianta clasica a testului$ :e asemenea& administrarea unui test
pe computer presupune utili%area consolei (tastaturii)& etc$
B$ Cel mai mare de%a3antaD al utili%arii computerului il hpresupune caracterul
artificial al relatiei [e9aminatorului (care in acest ca% este computerul) in raport cu
persoana testata$ O comunicare cat mai eficienta intre e9aminator si cel e9aminat& ceea ce
e9prima de%ideratul psi"oloiei in eneral si al psi"ometriei in special& nu se mai poate
reali%a$ :esi psi"oloul poate o*ser3a e9aminatul in timp ce acesta parcure testul
administrat pe computer& totusi nu se reali%ea%a acea [empatie7 corespun%atoare$
E$ 5acilitarea de%3aluirii su*iecti3itatii celui testat& prin su*iecti3itatea
e3aluatorului insusi& nu se poate reali%a cu aDutorul computerului$ La testele de
intelienta& utili%area computerului creste ni3elul an9ietatii + an9ietatea de e9amen (test
an9iet<) J persoana se simte amenintata de e9punerea intimitatrii& de compararea cu altii&
etc$
G$ Informati%area testelor psi"oloice nu e9clude 3ariatiile pe care le
introduce "ard dis,+ul in pre%entarea stimulilor (marimea ecranului& re%olutia&
lumino%itatea& calitatea tu*ului sau a cristalelor& etc)
In 3ol II al cartii lui Anastasi spune ca in domeniul testelor *a%ate pe creionS"artie
inter3in 3aria*ile e9trem de importante (claritatea caracterelor& am*ianta in care se aplica
testul& calitatea mo*ilierului& lumino%iotatea& etc) care influentea%a re%ultatele testelor$ S+
au facut studii comparati3e pentru fiecare din aceste 3aria*ile si s+au o*tinut diferente
semnificati3e$
;u este suficient ca un test sa fie 3alid pentru ca masuratoarea facuta cu testul
respecti3 sa ofere acea performanta reala= aceasta tine de calitatea itemului& calitatea
materialului pe care sunt aplicati itemii& am*ianta& aspecte ce tin de psi"olo (3arsta& se9&
rad de atracti3itate& rad de elocinta& etc)$ Aceste aspecte se pot interpune intre test si
e9aminat si pot influenta re%ultatul testului si constituie eroarea de masurare$
Este o ilu%ie ca administrarea interacti3a a unui test pre%inta numai a3antaDe$
Trecerea de la iun item la altul este conditionata de re%ol3area itemului precedent$
Administrarea computeri%ata poate introduce erori din caua posi*ilitatilor limitate de a
sta*ili ec"i3alenta intre 3arianta clasica (creionS "artie) si cea informati%ata$
:e%a3antaDele acestea pot fi limitate prin trecerea prin toate etapele de constructie a unui
test& a 3ariantei transformate a unui test clasic intr+o forma informati%ata$
Scorarea si interpretarea testelor
,e-avanta3e
Inalt speciali%area a unor prorame interpretati3e (in domeniul in3entarelor de
personalitate)& ususrinta cu care pot fi interpetate & pot crea ilu%ia ca pot fi utili%ate in
testarea persoanelor fara o preatire psi"oliica adec3ata$
&.. 2talonarea testelor psihologice.
2talonarea
O prim! etap! #n 3alorificarea re%ultatelor la testele psi"oloice o repre%int!
e9primarea performantelor indi3iduale #ntr+o form! numeric!$ Aceste re%ultate repre%int!
forma *rut! a performan'ei$ Pentru a accede la interpretarea psi"oloic! a re%ultatelor
tre*uie s! le raport!m la caracteristicile popula'iei sau eantionului de apartenen'!$
?n prim pas #n a 3alorifica notele ( scorurile *rute) #l repre%int! transformarea lor #n
3aria*ile normate$
:intre multiplele 3ariante de etalonare o 3om alee pe aceea care este mai potri3it!$ .n
luarea deci%iei 3om apela la metoda "istoramei sau a poliolunului frec3en'elor$ O
distri*u'ie normal! a colec'iei noastre de date ne 3a perimite s! aleem metoda
Tuartilelor& 3aria*ilelor normate sau a staninelor$ .n ca% contrar 3om alee o metod! mai
rosier! numit! metoda percentilelor. Aici a3em dou! 3ariante- metoda decilelor i
metoda centilelor.
Etalonul repre%inta un instrument care permite sa raporte%e performantele
indi3iduale in raport cu cea a rupuluide apartenenta si sa aprecie%e unde se incadrea%a
(sla*& mediu& *un)$ ?n test care are etalon nu are o incredere mai mare dar daca un test nu
are etalon& inseamna ca el nu a fost adaptat pe o populatie anume$ Etalonarea nu se
su*stituie celorlalte demersuri in constructia unui test dar este un aspect important al
procesului standardi%arii testului$
Pentru etalonare se pot folosi mai multe metode-
Metoda percentilelor
:ecilelor
Centilelor
Metoda Tuartilelor
Sau
He%i si Aurel Stan p BAA+BKB
&0. Metode de etalonare a testelor psihologice.
1. 2talonarea n Juartile$
Se #mparte coleciia de scoruri la test #n G clase& C/& CB& CE& CG& fiecare cuprin%8nd BN
a din totalul coleciiei de date ordonate& ca #n ta*elul /& #n ordinea mjrimii lor$
Calculjm c8t repre%intj BNa din coleciia noastrj de scoruri la test $ ; fiind eal cu GB
re%ultj- BN O GB S/22 L /2$N$ .n ta*elul /& pe coloana frec3enielor cumulate& cjutjm o
3aloare apropiatj cu /2$N& aceasta fiind //$ Pe coloana notelor o*iinute de su*iecii la
testul de intelienij& #n dreptul 3alorii // citim 3aloarea GA$ :eci su*ieciii situaii #n
primul Cuartil& 3or fi cei care au scorurile la test cuprinse #ntre 2 ki GA$ Su*ieciii situaii
#n Tuartlul al doilea 3or fi cei care repre%intj N2 a din populaiie& adicj B/$ Haloarea
jsitj pe coloana scorurilor la test& #n ta*elul /& pentru 3aloarea de B/ pe coloana
frec3enielor cumulate& 3a fi N/$ :eci inter3alul #n care se 3or situa acekti su*iecii&
pri3itor la scorurile o*iinute la test& 3a fi cuprins #ntre GK ( 3aloarea imediat mai mare
dec8t limit ma9imj a primului inter3al) ki 3aloarea N/$ Pentru Tuartilul al treilea KN a din
GB este eal cu E/$N$ Cuartilul al treilea 3a fi cuprins #ntre NB ki NA$ Cuartilul al patrulea
3a fi cuprins #ntre NE ki nota cea mai mare& teoretic posi*ilj& la testul etalonat$ Pentru
e9emplul nostru& care este imainar& putem presupune ca notj ma9imj 3aloarea A0 sau
K2$
Inter3alele (Tuartilele) o*iinute le putem rupa #n urmjtorul ta*el-
Kuartilul "rocenta;e
teoretice
cumulate
"rocenta;e reale
cumulate
Gnter$ale de
scoruri
G 2*L 1=.* = # ).
GG *=L 21 )0 # *1
GGG 0*L &1.* *2 # *.
G: 1==L )2 *0 # 0=
Media *1.2
Mediana *=.*
Presupunem cj un copil a o*iinut scorul E1$ Ta*elul ne permite sj inferjm cj la ni3elul
ekantionului de ele3i studiat su*iectul 3a fi mai sla* dec8t ceilalii KN a& adicj& dec8t E/
dintre ei$ Aka cum se o*ser3j el se situea%j dramatic su* medie cu mai *ine de un
inter3al & respecti3 cu /B puncte la test$ Aceastj metodj de etalonare este e9pediti3j& dar
#n acelaki timp rosierj$ Ea se *a%ea%j pe presupunerea cj datele la test s+au distri*uit pe
o cur*j ("istoramj& polion al frec3enielor) care apro9imea%j cur*a normalj$
2. 2talonarea n decile . Apel8nd la ta*elul / procedjm asemjnjtor metodei Tuartilelor
cu deose*irea cj 3om calcula procentaDele pentru /2a& B2a& E2a$$$$$$12a$
:ecile Inter3al ProcentaDe
teoretice
cumulate
ProcentaDe
reale
cumulate
/ 2 J E1 /2a G$B
B G2 J GN B2a 0$G
E GA J GK E2a /B$A
G G0 J G1 G2a /A$0
N N2 J N/ N2a B/
A NB J NE A2a BN$B
K NG J NN K2a B1$G
0 NA J N0 02a EE$A
1 N1 J A/ 12a EK$0
/2 AB + A0 /22a GB
:espre un su*iect care a o*iinut scorul de N0 3om putea spune cj este mai *un dec8t ceilalii
02 a& ki cj& la ni3elul& ekantionului studiat& doar B2 a dintre ele3i sunt mai *uni dec8t el$
2talonarea n centile. Se procedea%j asemjnjtor metodei decilelor ki Tuartilelor dar de
aceastj datj 3om reali%a inter3ale de scoruri pentru procentaDele /a& Ba& Ea$$$$$11a$
Normele e,primate prin percentile (Minulescu, teoria si practica in
psihodia$noa, p ')1)
&ercentilul se refer la procentul de persoane dintr-un eantion standard care
se situeaz sub un rezultat dat. 4ac 9KN dintre subieci rezol# mai puin de
2 itemi corect, acest rezultat neprelucrat, 2, #a corespunde celui de al 9K-lea
percentil. Fama de percentile este ntre * i ++ i reprezint procentul de
persoane din grupul de normare care au scoruri la ni#elul sau sub ni#elul unui
anumit scor. Un percentil indic populaia relati# pentru indi#id dintr-un
eantion standard. &ercentilele pot f considerate ca ranguri ntr-un grup de
*KK de subieci. 3odul de afare a percentilelor. se socotesc toate
scorurile cu #alori mai mici dec!t scorul care ne intereseaz; se mparte la
numrul total de scoruri; se nmulete cu *KK.
"n rangul de percentile, scorul mediei este percentila @K, & @K, ca msur a
tendinei centrale. &ercentilele peste @K reprezint, succesi#, realizri
deasupra mediei, iar cele sub @K, realizri inferioare. &ercentilul L@ i
percentilul :@ sunt denumite primul i al treilea Quartil 'sfert-, delimit!nd
sferturile inferior i superior ale distribuiei scorurilor n populaia de referin.
Eezultatul neprelucrat inferior oricrui rezultat din eantionul standard i
rezultatul superior oricrui rezultat din eantionul standard #or a#ea rangul
&K i, respecti#, & *KK.
(#anta0ele rezultatelor e2primate n percentile. sunt uor de e#aluat i au
sens i pentru nespecialiti; pot f folosite i pentru aduli i pentru copii, i
pentru orice tip de test. 4eza#anta0ul principal const n inegalitatea e#ident
dintre uniti, mai ales n zonele e2treme ale distribuiei 'diferenele dintre
rezultatele brute sunt e2agerate prin transformarea n procente; diferenele
dintre rezultatele afate n apropierea e2tremitilor sunt mult mai reduse-.
2talonarea n clase normali!ate.
Prin metodele precedente& su*ieciii au fost #mpariiii #n unitaii procentuale eale ceea ce
duce la inter3ale #ntre repere care nu sunt ec"idistante$
Reparti%area procentaDelor pe cur*a lui 6auss nu se face dupj funciii lineare$ Teoretic
acestj cur*a a fost #mpariitj #ntr+un numjr 3aria*il de clase (inter3ale)& ca #n ta*elul
urmjtor-
;umjr clase
A&K BG&B E0&B BG&B A&K N
G&0 //&/ B/&B BN&0 B/&B //&/ G&0 K
G&2 A&A /B&/ /K&0 /1&A /K&N /B&/ A&A G&2 1
//&A G&N K&K //&A /G&A /A&2 /G&A //&A K&K G&N E&A //
E9emplificjm #n continuare utili%area metodei de normali%are (etalonare) #n cinci clase$
Se calculea%j procentaDele reale& cumulate& pentru ; L GB& corespun%jtor celor cinci
procentaDe teoretice& re%ultate din radarea cur*ei #n N clase$
Pentru primul inter3al (clasj) se calculea%j- A$K O GB S /22 L B$0/$ .n ta*elul /& 3aloarea
cea mai apropiatj& pe coloana frec3enielor cumalte de acestj 3aloare este E$ Lui E #i
corespunde& pe coloana scorurilor la test 3aloarea E0$ :eci primul inter3al 3a fi cuprins
#ntre 2 ki E0$ Pentru al doilea inter3al procentaDul 3a fi- (A$K RBG$B) O GB S/22 L /B$1K$
Scorul la test corespun%jtor 3a fi de GK$ Al doilea inter3al 3a fi cuprins #ntre E1 ki GK$ Al
treilea inter3al se 3a calcula pentru urmjtorul procentaD- (A$K R BG$B RE0$B) O GB S /22$
Odatj cu al patrulea inter3al procentaDul 3a fi (A$K RBG$B R E0$B R BG$B) O GB S /22$
Re%ultj ta*elul de norme pre%entat #n continuare$
Clasa Calificati
3
Inter3al Procente
teoretice
cumulate
ProcentaDe
reale
cumulate
/ foarte
sla*
2 + E0 A&K B$0/
B sla* E1 + GK E2&1 /B$1K
E mediu G0 + NN A1&/ B1$2B
G *un NA + AB 1E&E E1$/0
N foarte
*un
AE + K2 /22 GB
Media N/$B
Mediana N2$N
B$K
; GB
O*ser3aii cj inter3alelor le+au fost atakate calificati3e& ceea ce este un pas #nainte #n
interpretarea psi"oloicj a re%ultatelor la test$
E9istj o anumitj ec"i3alenij #ntre diferitele tipuri de etalonare pe care o pre%entjm #n
ane9a dupj A$ Anastasi (/1KA)$
E9istj etaloane enerale o*iinte pe populaiii foarte mari& cu costuri considera*ile$ S+a
do3edit #nsj cj etaloanele locale (o*iinute pe ekantioane restr8nse& caracteri%ate prin
similaritatea mai multor caracteristici cum sunt- ocupaiia& natura solicitorilor&
particularitjii culturale& etc$) sunt& uneori& mult mai 3alide$
Metoda claselor normali!ate si a $aria%ilelor standardi!ate (normate)
Clasele normali%ate sunt modalitati de a di3i%a cur*a normala intr+un numar
impar de inter3ale$ Metoda 3aria*ilelor normate se *a%ea%a pe transformarea scorurilor
*rute in note standard (note %& t& Hull) note care au urmatoarele proprietati= au o medie
teoretica si a*ateri standard caracteristice (notele % au media 2 si a*aterea standard /&
notele t au media N2 si a*aterea standard /2& notele Hull au media N2 si a*aterea standard
/G)$
Aceasta metoda se *i%uie pe paradima distri*utiei normale a scorurilor la un test&
care spune ca suprafata de su* cur*a care este eala cu ; (nr de su*iecti testati) daca e
impartita in inter3ale eale de scoruri la test& 3a enera procentaDe ineale de su*iecti
incadrati in acele inter3ale$ Su*iectii cu scoruri e9treme (mari sau mici) 3or a3ea
procentaDele cele mai mici si suprafata de su* rafic 3a fi cea mai mica comparati3 cu
su*iectii care inreistrea%a scoruri medii si au procentaDele cele mai mari iar suprafata de
su* cur*a acoperita de scorurile lor este cea mai mare$
:aca forma cur*ei distri*utiei scorurilor este foarte diferita de cur*a distri*utiei
normale (puternic leptocurtica sau platicurtica sau este puternic asimetrica spre stana
sau dreapta) atunci nu ne mai putem *a%a pe paradima distri*utiei normale$ In aceasta
situatie ne *a%am pe metoda inter3alelor eale$
Etalonarea testelor psi"oloice se reali%ea%a in functie de cur*a de distri*utie a
scorurilor unui test o*tinute pe un esantion normati3$ :aca se o*tine o cur*a de
distri*utie care apro9imea%a cur*a normala& se 3a alee metoda 3aria*ilelor normate (a
claselor normali%ate)$ Intrucat procentaDul su*iectilor care se 3or situa in fiecare din
suprafetele re%ultate din di3i%area cur*elor 3or fi ineale$
:impotri3a& daca se o*tine o cur*a asimetrica& se 3a alee o metoda de etalonare
mai rosiera- metoda percentilelor (decile& centile) sau metoda Tuartilelor pe *a%a
supo%itiei ca suprafata de su* cur*a repre%inta procentaDe eale de su*iecti$
Inainte de a trasa "istorama re%ultatelor (pentru a 3edea mai apoi forma cur*ei
de distri*utie a scorurilor) se urmea%a cati3a pasi$ 5rancis 6alton a trecut toate notele
intr+un ta*el iar apoi a aDuns la conclu%ia ca reularitatea dupa care tind sa se distri*uie
diferentele indi3iduale se supun unei lei uni3ersale$
Se pot trece toate scorurile o*tinute la rand& dar nu ofera nici+o informatie sau pot
fi trecute intr+un ta*el in functie de frec3enta notelor$ 6alton a trecut intr+un ta*el toate
scorurile posi*ile (teoretic) c"iar daca nu au fost o*tinute de nimeni$ :e asemenea
scorurile (notele) pot fi rupate pe inter3ale (se prefera numar impar de inter3ale)
o*tinute pe *a%a amplitudinii inter3alului (tot numar impar)$ Apoi se trasea%a "istorama
si pe *a%a ei se poate decide care din cele B metode de etalonare se 3a alee$
:aca de e9 aleem metoda decilelor si o persoana 3a o*tine o nota de B2 (sau se
afla in decila B) aceasta inseamna ca 3or fi B2a dintre su*iecti cu re%ultate mai sla*e si
02a cu re%ultate mai *une$
E9ista o ec"i3alenta intre sistemele de etalonare (decile& note t& note %& etc)$
:e e9- percentila G2+N2 ec"i3alea%a cu %L2& tLN2& stanineLG+N
He%i si Aurel Stan p BA0+BKB
&5. ipurile si utilitatea $aria%ilelor normate.
O alt! modalitate de a e3alua performan'ele la test o repre%int! metoda $aria%ilelor
normate (notele ,M, Null).
8ompararea si com%inarea datelor la teste
Pentru a putea interpreta datele re%ultate din administrarea instrumentului de
psi"odiano%! recurem la anumite procedee statistice$
:aria%ile normate$ Repre%int! un procedeu statistic prin care po%i'ia su*iectului& #ntr+o
distri*u'ie dat!& pri3itoare la o anumita caracteristic! psi"oloic!& este e9primat! at8t #n
raport cu media& c8t i #n raport cu #mpr!tierea$ Acest fapt permite efectuarea unor
compara'ii #ntre #nsuiri& altfel& de necomparat- intelien'a cui3a cu reutatea sa$
Sunt mai multe tipuri de $aria%ile normate (note standard).
Cel mai #nt8lnit tip de 3aria*il! normat! este $aria%ila M care este definita prin
c8tul dintre a*aterea indi3idual! de la medie i a*aterea standard- (4 + 4 ) S
.n ca%ul colec'iei noastre de date L B&K
S! lu!m ca%ul unui su*iect care a o*'inut la testul de intelien'! nota NA$ Transformat! #n
not! Z & performan'a sa 3a fi& pentru a*aterea standard& deDa calculat!& de B$K-
Z L (4 + 4) S L (NA + NE$N) S B$K /$
Haria*ilele Z au a*aterea standard teoretic! eal! cu /$
Presupun8nd& c! nota Z al aceluiai su*iect la un alt test l ar fi eal! cu B& am putea
afirma c! su*iectul respecti3 este de dou! ori mai *un la al doilea test dec8t la primul$
Atunci c8nd 3aloarea indi3idual! este mai mic! dec8t media re%ult! o not! Z cu semn ( + )
ceea ce este un de%a3antaD$
:aria%ila elimin! acest de%a3antaD deoarece #n formul! se adau! o constant!
eal! cu N2- T L N2 R/2 S O (9+5 )$ .n e9emplul nostru T L N2 R /2 S B$K O
(NA + NE$N) L N2 R E$K O B$K L N1$1
Haria*ilele T au a*aterea standard teoretic! eal! cu /2 i media eal! cu N2$ Su*iectul cu
nota T eal! cu N1$1 este un su%iect situat deasupra mediei$ Odat! cu aceast! constatare
am proresat& c!ci deDa putem face aser'iuni despre ni3elul de intelien'!$
Halorile 3aria*ilei T mer de le 2 la /22 (media LN2= a*aterea standardL /2)& dar #n
realitate 3aria*ila T se distri*uie #ntre /N i 0N$
:aria%ila Null. Spre deose*ire de 3aria*ile normate au a*aterea standard de /G$
Hull L N2 R /GS ( 9 J 5)
Cu c8t nota este mai e9trem!& cu at8t este mai predicti*il!$
He%i si Aurel Stan p BK2+B0G

Psihometrie 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihometrie 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BAZELE TEORETICE ALE PSIHOMETRIEI

1. Semnificatia si utilitatea masuratorii in psihologie.

S-ar putea să vă placă și