2 Etapele in lucrarile de introducere si sustinere a fondului agricol

Cadastru agricol foloseste ca baza in lucrarile sale date cantitative,calitative si juridiciare furnizate din
cadastru general.Datele cadastrului general sunt furnizate de Oficiile Judetene de Cadastru si Publicitate
Imobiliara(OCPI)
Etapele in introducerea si intretinerea fondului agricol sunt urmatoarele:
-documentarea cu privire la lucrarile de cadastru general, agricol, materiale cartografice (topografice, cadastrale,
carti de specialitate etc.)
-recunoasterea terenului,a hotarelor teritorial administrative si a limitarilor intravilanelor stabilite in cadastru
general.
-identificarea si materializarea pe teren a hotarelor unitatilor agricole cu capital de stat,ale intstitutiilor,ale
statiunilor didactice,ale altor terenuri,proprietate publica sau privata a statului.
-identificare a limitelor terenurilor proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice
-stabilirea categoriilor de terenuri in functie de diferite criterii de clasificare care intereseaza pe beneficiarul
cadastrului fondului agricol, precum si a subcategoriilor de folsinta
-efectuarea masurilor si masuratorilor topografice necesare pu delimitarea pozitionarea si determinarea
intinderii categoriilor de terenuri si subcategoriilor de folisnta identificate
Masuratorile se efectueaza in limitele cadastrale care cinstituie si limitele juridice, prezentate in cadastru
general. Daca cu ocazia efectuarii lucrarilor topo-cadastrale de teren se constata modificari(naturale sau artificiale)ale
limitelor cadastrale din cadastru general,noile limite se identifica,se determina prin masuratori si se evidentiaza ca
atare in cad.fond.agricol,sesizind in mod express modificarile sustinute fata de cadastru general.In urma avizarii
cad.fond.agric. aceste elemente pot fi preluate in datele de baza ale fondului cad general,situatie in urma careia vor fi
considerate modificarile,limitele cadastrului din cadstru general cu privire la prelucrarea elementelor cantitative si
calitative si din punt de vedere juridic a cad general,respecitv prin intambularea in cartea funciara a modificarilor
survenite si determinarea prin masurari topo-cadastrale.Metodele de masurare topografica,aparatura,preciziile
necesare,respectiv tolerantele admise sunt cele cunoscute folosind punctele retelei de sprijin in sistemul proiectiei
cartografice.
-Intocmirea sau reambularea planului cadastral.La scare preconizata cu continutul si precizia stabilita de
normele metodologice in vigoare
-numerotarea cadastrala aunitatilor teritorial calitative determinate cu resprectarea si conservarea numerotarii
cadastrului general.Procedeele de numerotare a cadastrului sunt cele prezentate la cadastru general.Subcategoriile de
folosinta se noteaza cu simbolurile specifice atasate simbolului de categorie de fosinta stabilite anterior.
Eventualele parcele noi care au fost aparute ca urmare a unor modificari survenite in teren se noteaza cunumere
cadastrale din cele existente.
-calculul suprafetelor unitatilor teritoriale determinate se face prin metodele si in tolerantele admise specifice
cadastrului general,sau comform cu normele metodologice specifice daca acestea precizeaza alte tolerante.
-intocmirea registrelor cadastrale specifice,registru cadastral al parcelelor,indeuxul alfabetic al
proprietarilor,registru cadastral,registru situatiilor centralizate precum si a fiselor specifice cerute de normele tehnice
si metodologice de cad. Fond. Agricol care vor fi eleborate
-bonitatea si clasificarea terenurilor agricole pe clase de calitate,pe parcelele categ. Si subcateg

3 Organizarea si executarea lucrarilor de intretinere a cadastrului fondului agricol
Pu a furniza in mod curent institutiilor interesate ale statelor sau a altor date reale cantitative si calitative cu
privire la fondul agricol,se realizeaza urmarire,determinarea si inregistrarea in documentele cadastrale a tuturor
schimbarilor care se produc asupra marimii,configuratiei,categoriei si subcategoriei de folosinta si posesorilor
terenurilor de orice fel.Aceasta masura implica cunoasterea sistematica a mnodificarilor,prelucrarea noilor date si
inscrierea lor in planuri si registre cadastrale.Introducerea si intretinerea lucrarilor de cad fond agricol se efectueaza pe
baza normelor tehnice metodologice privind introducerea si intretinerea cad find agricol.Lucrarile de intretinere a cad
fond agric se executa de catre specialisti oficialli ai oficiilor de cadastru sau agenti economici autorizati in cadru
zonelor de lucrari care se stabilesc si se repartizeaza pe teritoriu.
Fac obiectu intretinerii urmatoarele elemente cadastrale ale parcelelor:
-pozitia si configuratie parcelei
-suprafata parcelei
-categoriile si subcategoriile de folosinta
-caracterizarea categoriei de folsinta
-caract categoriei de teren(amenajat,degradat teren in panta)
-clasa de bonitate(dupa executarea lucrarilor de bonitate)
-partida cadastrala
Inregistrarea modificarilo in doc. Cadastrale se face:
-permanent, pe masura producerii schimbarilor,in cadrul zonelor de lucru organiozate si repartizarea de catre
specialistii cadastrali
-odata pe an la restul teritoriilor comunale
Lucrarile de intretinere a CFA se executa intr-o singura faza cu 2 grupe de operatiuni
1.de teren,care constau in parcurgerea terenului,depistarea modificarilor,efectuarea masuratorilor si culegerea de
date si informatii necesare
2.de birou,care presupune verificarea legalitatii modificarilor,prelucrarea datelor,intocmirea registrelor de
intretinere multiplicarea si difuzarea copiilor la beneficieri
Lucrarile pregatitoare
Inainte de a incepe activitatea pe tern, indiferent de volumul sau natura modificarilor,specialistu cadastral
procedeaza la citeva operatiuni pregatitoare
*Procurarea documentatiilor cadastrale,presupune pregatirea tutoror actelor cadastrale intocmite cu ocazia
lucrarilor anterioare de introducere sau intretinere a cadastrului.In mod deosebit,pu activitatea de teren,se folosesc
urmatoarele:
-copii de pe planul ansamblu
-una sau mai multe copii de pe planul cadastral original
-dosarul de delimitare a hotarelor administrative de la primaria comunei
-carnetul de observatie,inventarul de coordonate,schite de teren,si altele din lucrarile anterioare
-registrele dcadastrale din dosaru existent la primarie
*Procurarea copiilor de pe actele legale si a documentelor referitoare la modificarile intervenite,sunt necesare
pu a se stabili legalitatile unor schimbari referitoare la categoriile si subcategoriile de
folosinta,limite,proprietari.Acestea se obtin la institutiile in drept sau de la posesori si constau in:
-acte referitoare la scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol si eventual documentatiile care au stat
la baza acestora
-aprobari privind schimbarea categoriei de folosinta a unor terenuri
Lucrari de teren
3.2.1 Lucrari de teren

Determinarea si inscrierea in dicumentele de teren a schimbarilor survenite in situatia parcelelor.

Pentru determinarea modificarilor se parcurge in mod obligatoriu intregul teritoriu agricol configuranduse situatia
existenta pe teren cu cea reprezantata pe plan.

Diferite documente, aprobari, planuri si situatii, efectuate anterior, precum si comunicarile unitatilor pot fi folosite la
stabilirea si inregistrarea shimbarilor ca materiale ajatuatoare, numai dupa ce sa verificat daca datele pe care acestea le
contin, corespund pe teren.

Toate datele rezultate din masuratori sau din stabilirea modificarilor, sunt inscrise in carnete sau planurile de teren,
care se anexeaza la dosarul lucrarii, constituind piese originale, purtatoare de date initiale.

Masuratorile pentru determinarea limitelor noi, modificate se efectueaza cu aparatura specifica si prinmetode
adecvate.

3.2.2. Determinarea noilor categorii si subcategorii de folosinta.

Categoriile si subcategoriile de folosinta se determina pe baza constatarilor facute la teren, si a documentelor, care
atesta legalitatea modificarilor efectuate.
Schimbarile intervenite, in modul de folosinta a findului agricol, datorate unir calamitati, naturale sunt recunoscute
siinregistrate ca atare, fara solicitarea vrei unui act, in masura in care se constata ca terenurile respective, nu mai ot
avea categoriile de folosinta initiale.
In aceasta situatie s-r afla viile sau livezel distrruse, terenurile cu alunecari care nu mai pot fi folosite ca arabil.
Serele se masoara si se inregistreaza la categoria de folosinta "sere"
Terenurile scoase temporar din circuitul agricol, pentru executarea unor interventii, se inregistreaza la categoria
de folinta actuala, neagricola, urmaind sa se revina asupra acestei inregistrari dupa redarea terenurilor in circuitul
agricol, cand se trec la categoriile de folosinta existente in teren.

3.2.3 Determintaea elementelor calitative.

La stabilirea categoriilor si subcategoriilor, de folosinta se inscriu obligatotiu atit cracteristica categoriei de folosinta
cat si cele lalte date referitoare, la destinatia terenului ( arabil, in izlaz, capsuni si altele) si caracteristica lui ( irigat sau
desecat si altele) astfel incat la intepretinerea registrelor sa se poata completa, toate rubricile, formularelor respective.
Odata cu determinarea noilor limite,de parcele se stabilesc, analizeaza si se inscriu elementele calitative ale trenurilor,
cum ar fi terenurile degradate, ( cu exces de apa temporar, saraturate), terenurile in panta.

3.2.4 Masuri pentru urmarirea aplicarii legalitatii in domeniul fondului agricol.
Depistarea modifcarilor efectuate, determinarea noilor categori si subcategorii de folosinta, stabilirea
proceselor, se fac cu respectarea prevederilor legalereferitoare la cadastru si fondul funciar. Seurmareste ca prin
lucrarile de intretinire sa se contribue la respectarea stricta a legiilor in vigoare privitoare la apararea, conservarea
sifolosirea terenurilor agricole. In cazul in care se constata incalcarea legislatiei in materie, se procedeaza la
intocmirea unei ( note de constatare) a modificarilor efectuate illegal, in care se cnsemneaza pe possesori, toate
parcelele modificate fara aprobare, precum si natura modificarilor. Cate o copie de pe aceasta se transmite cu adresa
oficiala de catre OCPI la primarie,directiei agricole, si la possesorii de terenuri care au facut modificari ilegale, pentru
lucrarea masurarilor de intrareain legalitate: la acestea se ajunge fie prin obtinerea aprobarii prebpvaztede legislatie,
fie prin readucerea terenurilor la starea initiala, din inaintea interventiei illegale.

3.3 Lucrari de birou

Toate modificarile privind configuratia si pozitita parcelelor se reprezinta pe planul cadastral de baza pe baza
elementelor masurate in teren.

Pentru rapoarte sefolosesc metodele cunoscute, asemanatoare cu cele folosite la redactarea initiala a planului.
In toate cazurile noile elemente liniare, numerele cadastrale precumsi simbolurile categoriile de folosinta noi se scriu
in tus rosu. Detaliile disparute precum si celelalte elemente modificate se taie din loc in loc cu 2 linii inclinate,
deasemenea de tus rosu.

Daca contururile sint de asa natura ca nu pot fi reprezentate la scara planului, se intocmeste o anexa la o scara
convinabila. Astfel incat sa sa poate inscrie toate elementele caracteristice ale parcelelor respective.
In situatia in care se modifica configuratia unor parcelereambulate si raportate anterior cu rosu se procedeaza astfel:

-se innegresc liniile trasate cu rosu, care au disparut, apoi se anuleaza, cu cate doi linii rosii din loc in loc.
-se traseaza cu rosu noile limite, in cazul cind dupa introducerea cadastrului sa redactat un alt plan la o scara mai mare
se reambuleaza planul nou si se procedeazaastfel:
Cind la verificarea se constata ca suprafata parcelelor difera, peste limita tolerantei, se refac toate calculele, si se
intocmesc registrele noi cadastrale.
Cind sunt putine modificari, erorile putand fi localizate si compensate, se face un nou capitol
In cazul cind planul cadastral a mai fost reambulat si introducerea unor noi elemente ar face planul greu utilizabil, se
procedeaza la intocmirea unui nou plan, pe support nedeformabil care se continua si sa contina numai detaliile
existente. Modul de redactare a noilor planuri trebue sa fie in cooncordanta cu metodele de redactare initiala a
acestora. Planurile clasice realizate prinridicari topografice in proectia stereografic 1967 se refac prin rapoare din nou
a coordonatelor punctelor, prin metodele si cu aparatura cunoscuta.

Numerotoarea cadastrala

Mentinerea coreespondentei intre planul cadastral si rgistre, parcele si tarlale modificate se realizeaza printrun numar
cadastral dupa cum urmeaza:
-cind o parcela se divide in mai multe parti, fiecare parte va primi un numar cadastral scris sub forma de fractie
avind la numarator numarul cadastral initial iar la numitor numarul curent al noului contur
-cind mai multe parcele se alipesc noul contur pastreaza numarul cadastral al parcelei cu suprafata cea mai mare urmat
de un per, iar cele lalte se radieaza cu o linie rosie
-cind numai o parte dintro parcele trece la o alta parcela alaturata, ambele parcele vor primi in continuare
numerele vechi urmate de perori. Daca la. O parcela se modifica categoria de folosinta, possesisa, suprafata sau alt
element caracteristic dar continue sa exiiste ca parcela de sinestatatoare pe teren, se poate oastra numarul vechi atit pe
planul reambulat, cit se registrul de intretinere.

Calculul suprafetelor.
Inainte de a efectua operatiuni de calcul, pe planul reambulat se determina zonele defectate de modificari, iar in
cadrul acestuia se stabilesc conturrurilevechi, modificate din care se pot constitui suprafetele necesare pentru control si
compensare. Suprafetele de control se pot forma din grupe de parcele sau grupe de tarlale, in functia de marimea si de
pozitia zonelor afectate, numarul si structura elementelor cadastrale schimbate.

Laefectuarea calculelor se foloseste o fascicola, pentru intreg teriotoriu cadastral al comunei pe coperta caruia se
inscriu datele de identificarea a lucrarii si anume inretinerea cadastrului fondului agricol anului respectiv, denumirea
teritoriului administrativ, judetul sau raionul, numele executantului si numele verificatorului. Apoi pe pagina
urmatoarea sus in mijloc se scrie situatia inainte de intretinere, dupa care se transcriu in ordine crescatoare numerele
parcelelor care formeaza primul grup de control, simbolul categoriei de folosinta, precum si suprafetele acestora,
copiate din registrul parcelelor intocmit la introducerea, sau la ultima intretinerea a cadastrului.

Se inscriu numerele parceleleor noi aparaute in cadrul grupei respective.
Calculul suprafeteleor noilor parcele se executa numeric grafic sau mecanic in functie de elementele culese din
teren. S de metoda folosita la redactarea planului cadastral original. Suprafetele parcelelor se pot stabili si prin
preluare de proiecte, documentatii, registre parcelare si altele daca in urma verificarii se constata ca precizia de
determinare a acestora corespunde preciziei cerute de instructiunele de lucru . In acest caz in loc de elementele de
calcul se inscriu elementele de identificare a documentelor din care aceste elemente au fost preluate.
In cazul parceleleor incadrate in mai multe trapeze se calculeaza mai intii suprafetele partiale care se inscriu in
formularul tipizat apoi se calculeaza prin insmuare prin suprafetele toatale ai acestor parcele.

Indeferent de metoda de determinare toate suprafete parceleleor noi se inscriu initial in rubrica "suprafata
necompensata", apoi se insumeaza suprafetele pentru a obtine suprafata de control a grupei respective, inscrisa cu
culoare alabastra. Daca neinchiderea se incadreaza in limitele tolerantei, ceia ceinseamna ca suprafetele noilor parcele
au fost suficient de bine determinate, se efectueaza compensarea acestora conform regulilor cunoscute despre
compensarea suprafetelor.
Se inscriu apoi in rubrica " suprafata compensata" atit suprafetele parcelelor care au fost compensate, cat si cele
preluate din alte documente, se isnumeaza si daca rezultatul corespunde cu suorafata de control, Operatiunile au fost
bine executate. Se trage linie pe toata latimea formularului si se sonctinua operatiunile pentru cele lalte grupe de
parcele, in ordinea numerelelor, in acelasi mod ca mai sus.
In cazul cind prin modificarile parceleloraufost efectuate limitele tarlalellor, se calculeaza mai intii suprafata
noii tarlale, se compenseaza pe suprafata totatalaa grupelor de tarlale vechi, modificate, si numai dupa aceia se
calculeaza suprafata noii parcele, folosind casuprafete de control, suprafete tarlalelor noi.
In cazul cind neinchiderea pe suprafata de control depaseste toleranta admisa, se verififca daca au fost luate in calcul
toateparcelele noi din cadrul grupei de control sau daca au fost insumate toate suprafetele partiale ale parceleleor
situate pe mai multe trapeze.
Daca greseala nu a fost depistata in acest fel se refac calculele si se verifica suprafetele preluate din
documentatiile folosite.
La efectuarea calculellor pot aparea situatii nepreavazute, variate si nespucifice care trebue rezolvate dupa
fiecare caz in parte, infunctie de situatia creata, dar solutiile de rezolvare vor fi alesenumaiinspiritul celor reprezentate
mai sus.

4 Balanta terenurilor agricole

Marimea suprafetelor

Marimea suprafetelor incluse in balanta terenurilor agricole se deduce din planimetria parcelelor in cauza, pot fi
preluate direct din documentatia itacare a stat la baza introducerii cadastrului sau prin calcul direct daca planurile sunt
in format digital, prin urmarirea conturului acestuia.
Modificarea suprafetei in plus sau in minus trebue sa aiba un temei legal. Scoaterea defenitiva sau temporara
din circuitul agricol se poate face numai in anumite conditii prin hotariri ale guvernului si sint conditionate de redarea
in circuitul agricol a unor terenuri degradate.

5Bonitatea terenurilor agricole.

Constitue o operatiune complexa de cunosatere aprofundata a conditiilor de crstere si rodire a plantelor si de
determinare a gradului de favorabilitate a acestor conditii pentru fiecare folosinta si cultura. Exprimarea favorabilitatii
se face prin note de bonitate in conditii naturale si potentarea notelor de bonitate in cazul aplicarii de lucrari de
imbunatairi funciare si de tehnologii curente ameleorative.

Stabilirea notelor de bonitate.

Cresterea plantelor depinde de o serie de factori in mediu, dintre cei mai importanti sunt conditiile legate de relief,
resursele climatice, hidrologice si insusirile solului. In cadrul acestor grupe de factori sau stabilit anumiti indicatori
semnificativi, mai importanti usor si precis masurabili, care se gasesc de obicei in lucrarile de cartare existente si
anume:
-alunecari
-anumite forme de microrelief(panta)
-media anuala a temperaturii aerului
-media anuala a precipitatiilor
-adincimea apei freatice
-textura si contraste de textura
-gleizare si pseudogleizare
-salinizare sau alcanilizare
-volum edafic util ( 0-150 cm)
-porozitatea totala (pe orizontul respectiv intre 20-70 cm)
-reactia solului ( acidq bazica sauneutra)
-rezerva de humus ( adincimea intre 0-50)
-inundabilitate
-poluare
-continutul de calciu CO3 total ( pe adincimea 0-50 cm)

Pentru fiecare indicator au fost alcatuite scari valorice, diviziuni sau compartimintari. Treptele scarilor valorice sau
compartimentele sunt stabilite in asa fel incat sa permita diferenterea influentii lor prin cifre(coeficienti) pentru
simplificare, stocare si prelucrare la calculator indicatoriii si treptele lor au fost codificate cu simboluri sau cifre.
Fiecare indicator participa la stabilirea notei de bonitate printrun coeficient de bonitate care variaza intre
1 si 0. Valoarea coeficientului fiecarui indicator(factor) variaza pe scara respectiva pentru una si aceiasi folosinta sau
cultura. Dar si de o planta la alta. Cand un indicator este in optim fata de exigentele plantei luate in consideratie,
coeficientul de bonitate i se atribue valoarea maxima, adica 1, iar cind este cu totul nefavorabil, deci respectiv se
acroda valoarea 0. Pentru fiecare indicator in functia de scara lui si de folosinta sau cultura au fost alcatuite tabele cu
valorile coeficientilor respectivi. Notele de bonitate pe folosinte si culturi se obtin inmultund cu 100 produsul
coeficientii celor 17 indicatori enumerati anterior:
Nb=(C1*C2*...C17) *100
Daca cei 17 indicatori au coeficient egal cu 1, deci toti factorii sunt optimi fata de exifentele plantei luate in
considerare, valoarea notei de bonitate este maxima adica 100. Daca de exemplu unul din toate cei 17 indicatori are
coeficientul de 0,5 nota de bonitate este 50. Adica terenul respectiv sufera o penalizare care ii conoara nota de bonitate
la jumatate. C catva,oarea coefecinetelor se apropie de 0 si cu catmai multi indicatori se afla intro astfel de situatie cu
atit nota de bonitate se afla de zero. Ciar si in cazul cind numai unul din indicatori are coeficientul 0, adica factorul
respectiv este cu totul nefavorabil pentru planta luata in consideratie, nota de bonitate este 0, deoarece orice valoare
muktiolicata cu 0 este egala cu 0.
C cit nota de bonitate ibtinuta pentru o anumita cultura este mai mare, cu atit terenul respectiv este mai favorabil
acestei culturi. In functie de baloarea notei de bonitate se stabilesc 10 clase de bonitate sau de vaforabilitate.
Clasa I - 100-91
Clasa X - 10-0
5.2
Potentarea notelor de bonitate

Prin aplicarea lucrarilor de imbunatatiri funciare si a tehnologiilor si a tehnologiilor curente de ameliorare, unele
insusiri negative ale terenurilor sunt corectate sau inlaturate, ceia ce impune reducerea sau anihilarea penalizarilor
respective. De exemplu: insusirile negative legate de excesul sau deficitul de apa, salinitatea sau alcalinitatea ridicata,
tasarea excesiva a solului si altele pot fi corectate sau inlaturate, terenul respectiv marindusi productivitatea potrivit
noilor situatii. In astfel de cazuri se efectueaza "potentarea notelor de bonitate" care consta in marirea coeficientelor de
bonitate prin inmultirea lor cu coeficienti lor de potentare.
Potentarea notelor de bonitate se face numai pentru acele lucrari care au un effect de durata si care modifica
substantial starea generala de productivitatea a terenurilor, si anume: irigare, drenare( de adincime),desecare( de
suprafata), indiguire, prevenirea si sombaterea eroziunii(fara terasare) terasarea ternurilor in panta, combaterea
salinitatii si alcalinitatii solului, afinarea adinca a solurilor, desfundarea solurilor, amendarea calcica, fertilizarea
radicala, combaterea poluarii.

5.3 Constituirea unitatilor de teritoriu ecologic omogene.

Unitatea de teritoriu ecologic omogena ( TEO) este prtiune de teritoriu pe care torpti factorii naturali, sau in cazul
suprafetelor ameliorate si factorii antropici, se manifesta uniform.
Constituirea unitatilor TEO seface folosind in general aceiasi indicatori ca si la bonitatea propriu zisa si la potentarea
notelor de bonitate. Prin urmare intro unitate TEO se includ terenurile care prezinta aceiasi situatie in ceia ce priveste
caracteristicile exprimate prin indicatorii respectivi.
Notele de bonitate naturala sau potentate se calculeaza pentru fiecare TEO. La nivelul de parcela, tarla, trup, ferma,
teritoriu si altele otele de bonitate se calculeaza ca medii ponderate ale notelor unitatilor TEO componente.
Pentu folosinta "arabil" a terenului respectiv, nota de bonitate se calculeaza ca medie aritmetica a celor mai mari note
pentru un numar de 4 culturi.


Caracterizrea tehnologica a terenurilor agricole

Operatia de caracterizare tehnologica se executa odata cu bonitarea, in scopul determinarii necesitatilor si
posibilitatilor de sporire a capacitatiilor de productie sub aspectul:
-pretabilitati pentru irigarea
-necesitati pentru lucrarile de prevenire si combatire a excesului de umeditate
-necesitatii lucrarilor de previnire si combatere al salinitatii si alcalinitatii.
-necesitatii lucrarilor de prevenire si combatere a eroziunii.
-specificul lucrarilor solului si mecanizabilitatii.
-consumul de energie si duratei perioade pentru lucrarile solului
-necesitati amendarii calcice
-necesitatii lucrarilor de recultivare si combatere a poluarii.
Clasificarea terenurilor agricole in clase de calitate
Potentialu de productie a colegului este dat declasa de calitate de acestuia, in conditiile aplicarii unor tehnologii
adecvate si de cultivarea plantelor agricole adaptate, condtiilor climatrice ale zonei.
Potentialu de productie a terenului se clasifica in functia de sol relief clima apa freatica (subterana), pebaza notelor de
bonitare naturala pentru arabil, in urmatoarele 5 clase de calitate:
-clasa I ( de la 81-100 ) terenuri cu soluti foarte fertile - profunde cu textura mijlocie permiabile, neafectate de
fenimene de degradare.( saraturare, eroziune, alunecari exces de umiditate si altele.), situate pe suprafete plane sau
forme slab inclinate, in conditii climatice de temperatura si precipitatii favorabile pentru culturi.
-clasa II ( de la 61-80 ) terenuri cu soluri fertile profunde cu textura mijlocie sau mijlociu fina cu permeabilitate buna
sau mijlocie mica, slab affectate de fenimene de degradare, situate pe suprafete plane sau slab inclinate, in conditii
climaterice de temperatura si precipitatii favorabile pentru cultura
- clasa III ( de la 41-60) terenuri cu soluri mijlociu fertile profunde sau moderat profunde, cu textura mijlocie,
mijlociu-grosiera sau fina moderat afectate de fenimene de degradare, situate pe suprafete plane sau mijlociu inclinate,
in conditii climaterice de temperatura si precipitatii moderat favorabile pentru culturi.
- clasa IV ( de la 21-40) terenuri cu solutri slab fertile , frecvent sceletice sau cu roca dura, la adicnimea mica, cu
textura variata, grosiera pina la fina puternic afectate de fenimenele de degradare in conditii climatice putin favorabile
pentru culturile agricole
- clasa V ( de la 0-20 )terenuri cu soluri foarte slab fertile improprii pentru folosinta arabila foarte puternic afectate de
fenimenele de degradare eroziuni exces de umididtate etc.
Fiecare clasa de calitate a terenului se imoarte in trei categorii, in fucntie de gruparea parcelelor, forma si obstacole,
distanta fata de centrul localitatii, centul de depozitare si valorificare a produselor sau degara, de calitatea drumurilor
si altele. Dupa cum urmeaza:
-categoria A - terenuri cu sol uniform, cu forme si dimensiuni optime pentru mecanizare grupate, cu drumuri foarte
bunecu acces usor la distnata mica de centrul localitatii, de depozitare sau de vslorificare.
-categoria B - terenul cu sol moderat uniform cu forme si dimensiuni ci asigura conditii medii de mecanizare, moderat
grupate, cu acces mediu,ncu drumuri intretinute si cu distanta medie fata de centrul localitatii, centrul de depozitare
sau valorificare de gara.
- categoria C - terenuri cu soluri neuniform cu forme si dimensiuni ce au conditii diferite de mecanizare, dispersate, cu
drumuri necorespunzatoare uneori fara drum si distante mari fata de centrul localitatii, de centrul de depozitare si
valorificare sau de gara.

Metodologia incadrarii terenurilor agricole
Clasa de calitate este unica iar organele de abilitate pentru incadrarea terenurilor agricole in clasele de calitate sunt
Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie si oficiile judetenepentru studii pedologice si agrochimice.
Valoare unui punct de bonitate se acorda oentru un anumit numar pe kilograme pentru fiecare tip de cultura, dupa cum
urmeaza.
40 kg la griu
45 kg la orz
52 kg la porumb
16 kg la rasrita
200 kg la cartofi
280 kg svekla de zahar

Sabilirea claselor de calitate a terenurilor agricole se face pe baza lucrarilor de bonitate intocmite de institutiile
amintite.

6 Cartarea solurilor.

Consta in uramatoarele etape.
-studierea solurilor in teren, in stransa legatura cu conditiile naturale( relief, roca clima si altele si de productie, mod
de folosire, masuri aplicate.
-completarea caracterizarii din teren cu ajutorul analizelor de laborator.
-intocmirea de harti ale solului, harti geomorfologice, litologice, hidrogeologice si altele) si de cartograme( continut de
substante nutritive, reactie)
- sintetizarea tuturor datelor obtinute intrun material final numit memoriu agro-pedologic

Cartarea solurilori cuprinde faza de pregatire, de teren si de laborator dar si de sintetizarea a datelor.

Faza de pregatire presupune realizarea urmatoarelor:
-procurarea de harti topocadastrale, pecare urmeaza sa fie delimitate unitatile de sol din teren
-strangerea de date climatice geologice si geomorfologice, agrofitotehnice si altele din literatura de specialitate
existenta, in vedere obtinerei unor informatii cat mai complete asupra zinei respective.
-pregatirea tuturor utilajelor necesare in faza de teren ( diferite truse pentru determinari expeditive, sonde, fise si
carnete de teren)

Faza de teren
Cuprinde totalitatea de operatiunilor pentru efectuarea profelelor de sol:
-amplasarea, executarea si descrierea profilurilor de sol in stransa legatura cu conditiile naturale si de productie.
-separarea si delimitarea pe harti a unitatlor de sol(uneori si de relief de adincime a apelor naturale adica freatice, de
roca)
-ridicarea probelor de sol in vederea analizei in laboratoare

Profilele de sol se amplaseaza in asa fel astfel incat sa prinda toate situatiile terenului in ceia ce priveste solul, relieful,
adincimea apei freatice si mineralizarea acestora si sa alcatuiasca o retea care sa permita delimitarea unitatilor de sol.

Descrierea profilelor se face pe fise speciale sau in carnete consemnanduse: denumirea solului, notatia si grosimea
orizontului,caracteristicele morfologice ale acestuia(culoare textura structura consistenta neoformatii si altele

Cercetarea solului in teren se face in stransa legatura cu conditiile naturale si de productie astfel incat la fiecare profil
se mai noteaza: plan, depresionar, versant, inclinare, expozitie si altele)
Drenajul este intern sau extern, eroziunea, adincimea apei freatice, vegetatia naturala, modul de folosire a terenului
(cultura, principalele masuri agrotehmice, agrochimice sau ameliorative sau ameliorative aplicate)

Pe baza profilelor caracteristice si folosind toate cele lalte date privind conditiile naturale si de productie se
delimiteaza pe harti unitatile de sol, precum si cele de relief, de roca, adincimea apei freatice, gradul de eroziune,
folosinta terenului.

La sfarsitul fazei de teren in fiecare unitate de sol separata, se ridica probe dintrun profil caracteristic sau din mai
multe, pe orizontul genetice in vederea analizarii lor in labirator.

Faza de laborator.

-Presupune urmatoarele operatiuni, analize de laborator (analiza granulometrica in scopul defenirei texturei,
determinarea porozitatii, continutul de humus pH)
-Definitivarea hartii de sol si a celor lalte harti.
-Intocmirea de cartograme
-Intocmirea memoriului agropedologic, adica raport final.

Memoriul agropedologic cuprinde in afara de harti urmatoarele capitole principale:
- prezentarea conditiilor naturale fizico-geografice( rlief litologie hidrologie. Hidrogeologie, clima si altele.)
influenta acestora asupra formarii si variatiei invelisului de sol dar si in ceia ce priveste procesul productiei agricole.

Caracterizarea unitatilor din sol sub aspectul proprietatilor geomorfologice, fizice, fizico-mecanice, chimice,
agroproductive.

Recomandari referitoarea la folosireea rationala a solurilor respective ( mod de folosinta, specii, soluri, masuri de
imbunatatire agrotehnice agrochimice si ameliorative.

7 Cartarea agrochimica
consta in inscrierea pe o harta la o scara mica a continutului total in elementea nutritive ( potasiu, phosphor si
azot hidrolizabil)
Sub forme accesibile plantelor, impreuna cu cele lalte insusiri ce caracterizeaza fertilitatea: continutul in humus, pH,
gradul de saturatie cu baze, capacitatea de schimb cationic, grosimea stratului arabil, structura, textura si altele.

Caracterizarea agrochimica este o activitatea periodica care se face diferentiat in raport cu modul de folosire a
terenului si gradul de intensitate al culturii si anume:
-dupa 4-5 ani pentru cultura de cimp neiregate
-dupa 3-4 ani pentru cultura neirigate
-dupa 3 ani pentru culture legumicule
-dupa 1 an insolarii
-dupa un ciclu la culturile de sera

In cadrul culturilor de cimp ca si al plantatiilor vitivule si livezilor, cartarea agrochimica da posibilitatea repartizarii
diferitelor specii, soiuri si varietati hibride corespunzator cu cerintele lor bilogice si capacitatea productiva.
Cartare agrochimica comporta trei faze
-de teren
-de laborator
-de sinteza si elbaorarea a recomandarilor.

Catarea agrochimica se face de catre laboratoarele speciale doatte cu aparatura care sa permita efectuarea analizelor in
serie, cu mare randament, in cadrul oficiilor judetene pentru studii pedologice si agrochimice.

8 Profilul de sol

Este reprezentarea succesiunii verticale de orizonturi caracteristice ale solului format pe cale naturala in procesul de
pedogeneza. Profilul de sol se obtine prin sapare pe o adincime aleasa si prelevarea de probe de sol pentru analiza la
laborator. Orizonturile sunt straturile de sol aproximativ paralele cu suprafata terenului, care se deosebesc intre ele
prin anumite proprietati, dintre care unele numite caracteristici morfologice pot fi observate si apreciate direct in teren.

Caracteristicele morfologice sunt:
-culoarea, neoformatiile, textura, structura, porozitatea, consistenta aderenta.

-culoarea - exprima compozitia solului si constitue criteriu principal, de separare a orizonturilor pe profil. D
recunoastere si de numire a majoritatii solului ( ciornoziom, sol negru, sol cenusiu, sol brun - roscat, sol rosu)
Pentru evitarea aprecierii subiective precum si in scopul exprimarii in terenuri universal valabili culoarea solului se
determina folosind atlasul Manseel, de culori pentru soluri. Acesta cuprinde 7 planse generale cu 196 esantioane de
culori standardizate si inca una care grupeaza culorile specifice ale solurilori cu procese de reducere ( gleizare si
pseudogleizare) fiecare culoare de pe plansa este notata cu un simbol (alcatuit din cifre si litere) precum si cu
semnificatia acestuia in cuvinte ( denumirea culorii ) de exemplu 10YR2_2
10YR. Brun cenusiu
10YR6_4 brun galbui.

Definirea si notarea culorilor in sistemul Manseel se face in functie de trei atributiuni ale culorilor:
-nuanta - culoarea spectrala dominanta.
-valoarea - stralucirea, luminozitatea relativa a culorii.
-croma - saturatia, intensitatea, puritatea relativa a culorii.

Neoformatiile
Sunt acumulari si separari de diferite substante care se deosebesc pe profil. Prin culoare, forma si compozitie, aparatue
in cursul de procesul al. Formarii solului datorita levigarii sau illuvierii, oxidarii si reducerii, actiunii plantelor si
animalelor.
Neofrmatiile rezultate din acumulari de saruri (oxizi, argila si neoformatii reziduale si biogene.

Textura
Reprezinta insusirea solului de a avea partea solida minerala alcatuita din particule de diferite marimi, denumite
fractiuni granulometrice, de obicei 3, nisip praf si argila, sau numai 2, nisip fizic si argila fizica.
Frectiunile granulometrice au anumite proprietati pe care le imprima si solului.
In functie de procentul fractiunilor granulometrice in textura solului se deosebesc mai multe clase de textura sau specii
de textura.
Se deosebesc 10 clase de textura
-textura grosiera: nisipoasa
-textura mijlociu-grosiera: nisipolutoasa
-textura mijlocie : luto nisipoasa, luto nisipo argiloasa, lutoasa si litoprafoasa
-textura mijlocie-fina: luto argiloasa, luto argilo prafoasa.
-textura fina: argila lutoasa si argiloasa.

Structura este proprietatea fizica a solului de a vea particole inglobate in agregate. Asocierea particulelor in agregate
structurate este determinata de coloizii din sol ( argila si humus ) care prin coagulare formeaza un liant ce leaga
particulele de sol mai mari de nisip si praf.
Cea mai buna structurare a solului rezulta cind cantitatea de humus este mare si humusul este de calitate de tip mull,
continutul de argila este moderat, iar complexul argilo humic este saturat cu cationi de calciu.

Porozitatea.
Se refera la reteau de spatii sau pori exprimata prin procentul volumului porilor din volumul total al solului.
Porozitatea totala se compune din porozitatea capilara ( pori cu diametru sub 1 mm), ocupati cu apa - porozitate de
imidificare.
Porozitatea necapilara ( pori mai mari de 1 mm in diametru) ocupati de obicei de aer - porozitate de aeratie.

Consistenta.
Se refera la rezistenta pe care o pune solul la solicitari mecanice(penetrare, forfecare, compresiune) consistenta variaza
si la acelasi sol in functie de continutul de apa, iar cunoasterea acesteia este importanta pentru lucrarile agricole.

Se deosebesc urmatoarele stari de consistenta.
-consistenta tare - cind solul este uscat si are caracter de corp solid.
-consistenta semitare sai freabila - cind solul este reavan si este semisolid, se sfarma usor intre degete.
-consistenta plastica nelipicioasa - cind solul este udsi se prezinta ca o pasta ce nu se lipeste de mana.
-consistenta plastica lipiciosa - cind solul este ud si se prezinta ca o pasta ce se lipeste de mana.
-consistenta de curgere viscoasa - cind solul contine atita apa incat se prezinta ca o suspensie viscoasa cecurge in strat
gros
-consistenta de scrugere lichida - cind solul este dispersat in apa si se prezinta ca o suspensie lichida ce curgein strat
subtire.

Aderenta - adezivitate
Este insusire fizicomecanica a solului de a se lipi la o anumita umeditate de piesele active mecanic ale unelte,or
saumasinelor agricole. Aceasta este mai mare la solurile cu textura fina nestructurate sarac in humus si mai mica la
solurile mijlocii, structurate, bogate in humuss.

Formarea profilelor
Si a orizonturilori are loc sub influenta factorilori pedogenetici in cursul unor procese de formare :
-bioacumulare - acumulare de substante organice in deosebi sub forma de humus.
-eluviere - deplasarea componentelor din sol sub influenta apei
-gleizare si pseudogleizare. Au loc atunci cind formarea solurilor se produce in conditii de exces de umeditate
-salinilizare si alcalinizare apar pe terenurile cu continut de saruri.
-vertice conduc la solurile care au continut ridicat la argila, predominant gondflabila, frecvent peste 30% a unor
caractere numite vertici.
-vernice conduc la aparitia unelor soluri a unor caracterice numite vernice, ca urmare activitatii intense a faunei
viermice din sol.