Echipa: Micii Istorici

Colegiul Economic Delta Dunarii Tulcea

Va prezinta studiul de caz : Latinitate si dacism
Prin acest studiu de caz veti putea afla originile si formarea poporului si
limbii romane.

Profesor : Andrei Daniela
Studiu de caz realizat de :
Ostafe Dragos-Iulian Mihail Daniel
Lefter Andreea Radu Stelian
Argument:
De ce am ales acesta tema..
Inca de mici invatam despre originile si formarea poporului
si a limbii romane:"Suntem o combinaie ntre o populaie de
trani autohtoni i nobilii cuceritori romani". Dar intrebarea
este: care dintre aceste radacini ereditare are o pondere mai
mare? Suntem daci sau suntem romani?Sunt multi etimologi
si lingvisti care aduc argumente pro si contra , dar noi ne-am
propus sa elucidam singuri acest mister.Acesta este
principalul motiv pentru care am ales aceasta tema .Studiind
literatura de specialitate speram sa ne formam o idee clara,
lucru putin probabil din cauza marimii subiectului , dar
macar sa ne formam o opinie despre formarea poporului
roman si a limbii romane.
Teoriile genezei romneti

Teritoriul de formare, problema cea mai grea din istoria limbii romne dup prerea lui
Ov. Densusianu, a fost sursa unor ndelungate i energice dispute tiinifice. n pricipiu
dicuia rmne nc deschis, n sensul c cercetrile istorice, arheologice i lingvistice
furnizeaz permanent noi elemente n msur s ntregeasc i s nuaneze opiniile
istoricilor i lingvitilor. Teoriile genezei etnolingvistice romneti pot fi repartizate n trei
grupe.
Teoria originii nord i sud dunrene
Procesul complex, unitar i inseparabil de constituire a poporului romn i a limbii
romne a avut loc pe un ntins teritoriu romanizat, care cuprindea regiuni situate la
nordul i la sudul Dunrii: Dacia i Dobrogea, sudul Pannoniei, Dardania, Moesia
Inferioar i Moesia Superioar.
n aceast ordine de idei, important este i faptul c pentru populaia romanizat din
spaiul daco-moesic, Dunrea a fost numai un hotar administrativ, politic i strategic;
fluviul nu a constituit deci o frontier etnic, lingvistic, economic sau cultural ceea ce
a permis mobilitatea populaiei i a favorizat meninerea caracterului unitar de ansamblu
al limbii romne.
Susinut de istorici i de filologi (A. D. Xenopol, N. Iorga, S. Pucariu, Al. Rosetti),
ipoteza apariiei i dezvoltrii limbii romne n spaiul romanizat nord i sud dunrean
este confirmat de diversitatea dovezilor istorice, arheologice i lingvistice
Teoriile originii sud-dunrene
Formarea poporului romn i a limbii romne la sudul Dunrii, ca urmare a prsirii
Daciei prin retragerea aurelian, a fost suinut i de savani romni, dar mai ales de
autori strini.
Aceast ipotez a fost formulat mai nti de Fr. J. Sulzer, care i propunea s
demonstreze c actualii vlahi nu se trag din volohii ori din bulgarii lui Nestor i nc mai
puin din romanii din Dacia lui Traian, c, prin urmare, ei nu trebuie considerai
aborigeni, ci ca un popor care a venit aici n timpuri mai trzii sau c valahii au luat
fiin n Moesia, Tracia i n regiunile de acolo de primprejur, nu n Dacia.
n secolul al XIX-lea, Robert Roessler reia aceeai teorie, si afirma c dacii au fost
omori n mas dupa 106 .
Este evident c acest lucru nu este adevrat
datorit faptului c romanii aveau nevoie de for
de munc i nu le sttea n obicei s masacreze
populaiile din teritoriile nou cucerite.
Au mai fost gsite dovezi ale continuitii
dacilor n peste 1000 de localiti
Cele mai importante razboie purtate intre daci si romani:
Armata lui Decebal
-Putem estima ca Decebal dispunea de o armata
formata din: 140.000 ostasi daci si 20.000 ostasi
din partea aliatilor.
- Aceasta armata era pregatita de instrucctori
romani, era cantonata n cetati de piatra si
dispunea de masini de lupta.
Razboiul din anii 101-102
-Dupa trei ani de pregatiri, Traian paraaseste n
martie 101 Roma. Grosul armatei trece Dunarea
pe la Viminacium (n Serbia), pe pod dublu de vase.
Restul armatei a trecut fluviul pe la Dierna.
Jonctiunea celor doua coloane s-a facut la Tibiscum
de unde s-au ndreptat spre Sarmizegetusa.
- Decebal i ataca pe romani la Tapae. Se da o mare
batalie n urma careia dacii, desi nfrnti, se retrag n
ordine.
- Legiunile romane ajung la sistemul de fortificatii din
zona Muntiilor Orastiei. Venirea iernii si luptele
purtate pna atunci l conving pe Traian sa ntrerupa
campania.

- Decebal mpreuna cu aliatii sai (bastaarnii si roxolanii) ataca garnizoanele romane din
sudul Dunarii. Scopul sau era de a-i determina pe romani sa paraseasca Banatul.
Planul lui Decebal nu reuseste pentru ca Traian vine doar cu o parte din legiuni. si i
invinge pe daci. O lupta importanta s-a dat la Adamclisi. (sudul Dobrogei). n amintirea
acestei victorii, Traian va ridica aici, n 109, monumentul Tropeaum Traiani.
- n primavara anului 102 romanii reiau luptele n Dacia. nainteaza spre Sarmizegetusa.
Dupa un greu asediu, este cucerita cetatea de la Costesti si probabil cetatea de la
Caplna. Decebal cere pace, iar Traian accepta
Pacea din 102
- Pacea contine conditii deosebit de grelle pentru Decebal: dacii au nevoiti sa predea
toate armele si masinile de razboi romane si sa darme zidurile cetatilor; au renuntat la
teritoriile ocupate de romani (Banatul, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei); nu mai aveau
voie primeasca fugari din imperiu sau sa faca aliante cu dusmanii Romei.
Razboiul din anii 105-106
- ntre anii 102-105 att Decebal ct si Traian fac pregatiri intense pentru reluarea
luptelor. Traian construieste cu ajutorul lui Apollodor din Damasc podul de piatra de
peste Dunare, de la Drobeta. Decebal si reface armata si cetatile, in timp ce creeaza
noi aliante, mpotriva romanilor, cu neamurile vecine.
- n iunie 105 Traian paraseste din nou Roma. Trece Dunarea pe podul de la Drobeta.
Atacul principal este ndreptat mpotriva Sarmizegetusei. Armata romana a naintat pe
mai multe coloane: prin Banat (pe la Tapae), prin Oltenia (pe valea Oltului si valea
Jiului), prin Muntenia.

- Sunt distruse cetatile de la Costesti, Blidaru, Piatra Rosie.
Sarmizegetusa este cucerita n urma unui lung asediu.
- Decebal se retrage n Carpatii Orienttali, dar este urmarit de
cavaleria romana. nainte de a fi prins si ia singur viata.
- Pna n vara anului 106 sunt nfrnnte si ultimele rezistente ale
dacilor.
O diploma militara din 11 august 106, descoperita la Porolissum,
mentioneaza Dacia ca provincie romana.
Urmarile razboaielor
- Statul dac este desfiintat, cea mai marre parte din teritoriul lui fiind
transformat n provincie romana.
- Traian duce la Roma o mare cantitate dee aur (165 tone) si argint
(331 tone) drept captura de razboi, care va ajuta mult economia
slabita a imperiului si cu care va fi folosita si la construirea Forumul
lui Traian. n amintirea luptelor cu dacii, n Forumul lui Traian va fi
ridicata Columna lui Traian (103). Minunata constructie, care inca
sta in picioare, nfatiseaza scene din cele doua razboaie.

Arme folosite in
rozboaie
Latinitatea romnilor
Etnogeneza romnilor reprezint un eveniment istoric fundamental n istoria
noastr naional, ntruct arat cum s-a format civilizaia noastr. Ea a fost
un proces complex, ndelungat la care au contribuit statalitatea dacic i
creterea puterii acesteia, cucerirea Daciei de ctre romani, colonizarea,
romanizarea dacilor, continuitatea populaiei daco-romane n condiiile
convieuirii cu populaiile migratoare, rspndirea cretinismului, ducnd n
final la crearea unei etnii distincte n spaiul central-sud-est european .
In Dacia locuia populatia traca si geto-daca.Aceste populatii au fost supuse
prcesului de romanizare, prin inlocuirea limbii si culturii, a numelor proprii si
a credintelor. Pentru fostul stat al lui Decebal, cucerirea i ocupaia roman
a nsemnat o cotitur a destinului istoric al vechiului popor de plugari,
pstori i meteugari rurali. Ca provincie roman, Tracia cunoate o
perioad de glorie n timpul lui Traian.Romanii au adus cu ei orase si sate,
castre si asezari marunte, drumuri, cladiri publice , cariere etc.
Odat cu integrarea Daciei n imperiu, se poate vorbi i despre o integrare a
majoritii traco-dacilor n lumea roman, cu excepia unui numr restrns
de daci, rmai n afara frontierelor provinciei create de Traian.
Cu timpul ns, datorit legturilor economice cu imperiul i atrai de
civilizaia roman, ei s-au romanizat treptat.
n urma ptrunderii influenei cultural-economice i politice romane, dar mai ales n
urma ocuprii unei considerabile poriuni din vastul teritoriu traco-dac de ctre romani,
populaia autohton ce vorbea limba indo-european tracic a trecut la adoptarea limbii
latine (romanice) n care s-au strecurat i cteva elemente lexicale trace.
Din examinarea ansamblului i a detaliilor materialului documentar din Dacia
(epigrafic, arheologic etc) rezult cu absolut certitudine c aici elementul conductor i
exploatator al provinciei, armatei i municipalitilor l formau nu indigenii supui, n
mare parte deposedai i exploatai, ci imigranii, italici sau provinciali.
Astfel, reinem dublul aspect al romanizrii ca proces oficial, organizat i sistematic:
romanizarea lingvistic i romanizarea nonlingvistic.
Romanizarea lingvistic, fundamental i decisiv pentru apariia limbii romne, a
constat n nvarea limbii latine de ctre populaia autohton; generalizarea latinei a
determinat fenomenul contrar, de regres i de eliminare treptat a limbii materne, traco-
daca. Aceast substituie de limbi s-a produs n cadrul unui proces ncet, ndelungat,
panic i mai ales necesar; numai latina putea garanta populaiilor cucerite posibilitatea
de comunicare cu reprezentanii imperiului soldai, funcionari publici, coloniti i
comerciani. Durata romanizrii n Dacia nu coincide cu durata stpnirii romane,
aproximativ 170 de ani, cuprini ntre 106 274 / 275. Aceast perioad, ferm delimitat
istoric, acoper numai faza de maxim for i eficien a romanizrii ca proces oficial i
organizat, durata real fiind sensibil mai mare. Procesul a continuat i dup prsirea
Daciei, cu aproximaie, pn n secolul al VII-lea: limba latin sau diverse forme de
civilizaie material i spiritual n-au putut fi retrase o dat cu armata sau cu funcionarii
publici.
Capitala Daciei
Sarmisegetuza
Deosebit este poziia Dobrogei, care va rmne parte integrant a Imperiului pn n
anul 602. Romanizarea s-a dovedit a fi un fenomen ireversibil iar consecinele acesteia
au fost de natur etno-lingvistic .Romanizarea nonlingvistic a constat n preluarea de
ctre populaia autohton a unor elemente de civilizaie spiritual i material roman
rituri, credine, forme de organizare administrativ, tipuri de edificii sau aezri umane,
obiecte de uz curent. n ceea ce privete religia, dacii mprteau obiceiuri i credine
pgne peste care s-au revrsat mentalitile civilizate ale cuceritorilor latini.
Cretinismul s-a ntins cu uurin n ntregul Imperiu Roman prin convertirea unui
numr mare de oameni. n ceea ce privete religia, dacii mprteau obiceiuri i
credine pgne peste care s-au revrsat mentalitile civilizate ale cuceritorilor latini.
Cretinismul s-a ntins cu uurin n ntregul Imperiu Roman prin convertirea unui
numr mare de oameni.
n anii 271-274 armatele romane prsesc spaiul provinciei Dacia pe care nu o mai
puteau apra n faa atacurilor populaiilor migratoare. ns nu putea fi evacuat ntreaga
populaie roman din Dacia, ipotez confirmat arheologic i numismatic.
Toate acestea dovedesc faptul c la baza formrii poporului romn a stat un proces
ndelungat i nentrerupt, nceput din perioada existenei regatului dac, continuat dup
106 sub influena roman, iar dup 271 influenat de migratori. n concluzie romnii sunt
unici, avnd un caracter etnic total diferit de celelalte popoare ce i nconjoar.
Dacia, din ntreg Imperiul Roman, a avut cea mai scurt perioad de stpnire romana.
Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei (14%) i pentru o
perioad istoric, de exact 165 de ani (106 -271).

Steag Dac
Asemnarea dintre daci i romnii de astzi
Privind Columna lui Traian, vedem obiceiuri care au rmas n tradiia poporului nostru
pna astazi: construcia caselor de la munte, portul nostru popular - care este acelai
astzi ca i cel dltuit n piatr, pe column.
Este tiut c ranii notri mai poart i azi, n multe zone ale rii, aceeai mbrcminte
ca dacii de pe columna lui Traian (iari, cma lucrat cu flori pe poale i mneci,
cojocele lucrate cu flori, cciul - pe care romanii nu le aveau) i c femeile dace erau
net superioare celor romane ca stil i art n toalete. De asemenea, nsui cuvntul
mbrcminte este de origine dacic.
mbrcmintea geto-dacilor era destul de simpl. Brbaii purtau pantaloni (cioareci) de
dou feluri: mai largi sau mai strmi pe picior, n genul iarilor. Cmaa, despicat n
pri, o purtau pe deasupra cioarecilor, ncingndu-se cu un bru lat, probabil de piele
sau, eventual, din pnz groas. O hain cu mneci i cu creuri, o mantie scurt, fr
mneci, avnd uneori franjuri, sau o ub cu blana pe dinuntru, nu prea lung,
constituiau vemintele de deasupra. Mantia, prins cu o agraf, avea o glug cu care
dacii i acopereau capul pe vreme rea. Femeile purtau o cma ncreit cu mneci
scurte i o fust. i nobilii, i oamenii de rnd, brbai i femei, purtau n picioare cluni
de psl sau opinci de piele, dar nu ncape ndoial c vara cei de la ar umblau
adesea desculi.
Asemnarea dintre mbrcmintea dacilor i portul popular romnesc a fost recunoscuta
pana si de catre Scoala Ardeleana.
Femei dace Daci
Primul alfabet a aparinut geto-dacilor
n anul 1916 s-au descoperit 3 tblie de lut n aezarea Trtria de pe
Mureul transilvan (vezi fig. 10). Tbliele acoperite cu semne grafice
asemntoare cu scrierile pictografice sumeriene de la sfritul mileniului IV
.Hr. s-au dovedit a fi, n urma cercetrilor cu 1000 de ani mai vechi dect
primele mrturii ale scrierii sumeriene, ele datnd, deci, de acum aproape
7000 de ani.
Tablite cu insemnari dacice descoperite la Tartaria
Daci (columna lui Traian)
Limba...
Geto-daca este o limb indo-european, aparinnd limbilor tracice i fiind astfel
nrudit cu limba ilirilor. Ea a fost ncadrat convenional n grupa satem, conform
acestei ncadrri, ea nrudindu-se cu limba vechilor locuitori baltici i cu idiomurile slave,
dar, mai mult, cu limba iraniano-persan i cu cea iraniano-scitic, precum i cu
sanscrita. Printre cercettorii actuali, ns, exist i aceia care ncadreaz traco-daca n
grupa centum, alturnd-o astfel limbilor germanice, dar, mai ales, celor italo-celtice.

CONTEXT FONETIC
CUVINTE ROMNETI
DE ORIGINE LATIN
a accentuat + n (+consoan)
a se modific n
canto cnt
canem cne
plango plng
l intervocalic
l se modific n r
solem soare
molam moar
salem sare
grupuri consonantice cl, gl
cl i gl n dacoromn
se modific n k, g
clavem cheie
glandem ghind

Religia...
Dacii obinuser deja un grad nalt de civilizaie cnd au fost
ntlnii prima dat de romani. Ei credeau n nemurirea sufletului
i considerau moartea ca o simpl schimbare de ar.
Conductorul preoilor avea o poziie important ca reprezentant
al zeitii supreme, Zalmoxis pe pmnt, fiind
de asemena i sftuitorul regelui. n afar de Zalmoxis,
dacii mai credeau i n alte zeiti, printre care erau Gebeleizis,
Derzelas i Bendis cu toate ca existenta lor nu a fost confirmata
prin surse de natura arheologica.



Societatea...
Ei erau mprii n dou clase sociale: aristocraia, numit tarabostes i
agricultorii liberi (comati). Primii, care aveau dreptul s-i acopere capul purtnd o
cum i formau o clas privilegiat. Ceilali, care formau grosul armatei, erau
rani i meteugari i purtau prul lung (capillati). Una din armele lor era daca.


Imperiul Roman n jurul anului 120
d.Hr., aflat la ntinderea sa
maxim, i provincia Dacia,
inclusiv teritoriile deinute temporar
Harta provinciilor romane Dacia, Iliria, Panonia,
Dalmaia, Moesia

Dacia n timpul lui
Burebista
Citate celebre:
,,Latina ginta e regina
Intre-ale lumei gintei mari;
Ea poarta-n frunte-o stea divina
Lucind prin timpii seculari.
Menirea ei tot inainte
Maret indreapta pasii sai
Ea merge-n capul altor ginte
Varsand lumina-n urma ei.
(V.Alecsandri-Cantecul gintei latine)

,,Vrem sa fim asta:latini-limpezi, rationali, cumpatati, iubitori de forma,
clasici-dar vrand-ne-vrand suntem mai mult. Insemnatul procent de sange slav si
trac ce clocoteste in fiinta noastra constituie pretextul unei probleme care ar trbui
pusa cu mai multa indrazneala[].
In spiritul nostru romanesc e dominanta latinitatea, linistita si prin excelenta
culturala. Avem insa si un bogat fond latent slavo-turc, exuberant si vital care,
oricat ne-am impotrivi, se desprinde uneori din corola necunoscutului, rasarind
puternic in constiinte. Simeria si armonia latina ne e adeseori sfartecata de
furtuna care fulgera molcom in adancimile oarecum matfizice ale sufletului
romanesc. E o revolta a sufletului nostru latin.
(L.Blaga-Revolta sufletului nostru latin)
,,Getii cred in nemurirea sufletului in sensul ca adevarata viata e abia cea viitoare intru-
un fel de Walhalla, la un loc cu Zamolxis; de aceea tot ce e trupesc, carne, vanatul,
femeile, sunt de combatut daca vrem sa ajungem la gandul nemuririi. Zeul e in cer, iar
nu pe pamant sau sub pamant.
(V.Parvan-Getica)
,,Ne iubim stramosii, ne iubim insa si stranepotii: nu suntem numai punctul
ultim al unei linii de generatii, ce se pierde in trcut, ci si punctul de plecare al generatiilor
ce vor veni la lumina; nu suntem numai stranepotii incarcati de povoara veacurilor, ci si
stramosii virtuali ai stranepotilor tarzii; obligatiile fata de viitor depasesc pe cele de
trecut. Rasaritul ne poate deci lega istoriceste; nu ne poate insa impune si conditiile
actuale ale vietii sufletesti. Fata de actiunea lui dizolvata, veacul XIX reprezinta o
binefacatoare revoluitie[]; nu privim revoluita veacului XIX ca pe o adevarata solutie
de continuitate fata de esenta insasi a sufletului romanesc, ci numai fata de influentele
orientale ale veacurilor din urma.
(E.Lovinescu-Istoria civilizatiei romane moderne)
,,La fel ca intr-un spatiu, civilizatia noastra a fost intru o limba cea latina. Vecinii de jos,
stanga, din dreapta, ne-au dat multe si admirabile cuvinte, dar toate sau lasat prinse in
limba aceasta de obarsie latina. Iar cand, in veacul XIX, legaurile noastre cu restul lumii
s-au refacut, latinitatea limbii s-a regasit nu numai ca obarsie, dar si in act, prin
absorbire, ca din camarile proprii, a numeroase cuvinte din limba-matca, latina si limba
sora, franceza.)
(C.Noica-Sentimentul romanesc al fiintei)
,,Orice om care vrea sau este chemat sa joace un rol prolific in viata Romaniei trbuie sa
se convinga ca in tara aceasta orice gest, oeice actiune, oeice atitudine este un inceput
absolut, ca nu exista cntinuari, reluari, linii si directive[]. Alte popoare si-au trait
inceputurile naiv, inconstient, nereflectat. Trezindu-se din somnul materiei la viata
istorica printr-un insensibil proces, cu o evolutie naturala, cu o lunecare isesizabila. Noi,
dompotriva, stim si trbuie sa stim sa incepem, suntem obligati a avea luciditatea
inceputurilor de viata, constiinta vie si reflectata a aurorii.
Trezirea noastra la viata coincide cu o dilatare de perspectiv, pe care celelalte
popoare o cunosc in amurgurile lor.
(E.Cioran-Schimbarea la fata a Romaniei)
,,Traian vine-n asta tara
Si de-a birui deprins
Spre Dochia cea fugara
Acum mana a intins.
Atunci ea, cu grai fierbinte:
<<Zamolxis, o zeu, striga,
Te giur pe al meu parinte,
Astazi rog nu ma lasa!>>
Cand intinde a sa mana
Ca s-o stranga-n brat Traian,
De-al ei zeu scutita, zana
Se preface-n bolovan.
(G.Asachi-Dochia si Traian)
Napoleon Svescu: Cum s nu fii mndru c te tragi dintr-un asemenea
popor ca dacii? Americanii sunt cel mai naionalist popor. Ei i apr
valorile i bine fac. Noi de ce s ne temem? Cei care nu cred n valorile
spiritualitii dacice s-au refugiat ntr-un americanism de prost gust fiindc
nu au gsit n istoria lor propriile valori. Statul Israel i pltete pe evreii
ultraconservatori pentru a purta uniforma lor tradiional la 41 de grade
Celsius: jiletca, plrie neagr, pardesiu negru. Este o idee i pentru
refacerea portului romnesc, care e foarte frumos, pentru a pune n valoare
turistic acest loc, amenajat cum trebuie, nu ignie. Sanctuarul de la
Sarmisegetuza trebuie facut accesibil turismului, nu degradndu-i fondul.
Mihai Eminescu:
Da, de la Roma venim, scumpi i iubii compatrioi din Dacia Traian! Se
cam tersese diploma noastr de noble: limba ns am transcris-o din
buchiile voastre gheboite de btrnee n literile de aur ale limbelor surori.
Cam degenerase arborele nostru genealogic cu cte o codi strin, dar l
vom curi de toate uscturile.
Legile dup care cuvintele latine s-au prefcut n cuvinte romneti i-au
sfrit de mult evoluiunea lor; n momentul n care romnii au primit cuvinte
slavone, limba lor era format, de secole deja.
Lupta-i crud, lung, aspr. Lumin pavezele dave,
Sori i lune repezite printr-a norilor dumbrave
Ard albastrele armure ale zeilor romani;
Paii lor amestec cerul caii tropot, iar bouri
Ca de tunete un secol mplu halele de nouri
i se frng crnind n scuturi spadele-albe-a lui Vulcan.

Ducii-s nali ca brazi de munte, tari ca i spai din stnc.
Crunt e ochiul lor cel mare, trist-i raza lor adnc,
Pe-a lor umeri spnzur roii piei de tigru i de leu,
Tari la bra i drepi la suflet i pieptoi, cu spete late,
Coifuri ca granit de negre au pe frunte aezate
i-a lor plete lungi i negre pe-umeri cad de semizeu.
M. Eminescu-Memento mori



Bibliografie...

Vasile Alecsandri: Cantecul gintei latine
Lucian Blaga: Revolta fondului nostru nelatin
Emil Cioran:Schimbrea la fata a romaniei
Gheorghe Asachi:Dochia si Traian
Mihai Eminescu:Memento mori
B.P.Hasdeu:Pierit-au romani?
Vasile Parvan:Getica
Internet: www.google.ro
www.wikipedia.org
www.gebeleiz.org
www.iatp.md/dava/index.html






1) Ce reprezinta etnogeneza romaneasca?
2) Ce semnifica titlul studiului de caz?
3) Enumerati teoriille genezei romanesti, si cate 2 sustinatori ale acestora.
4) De cate feluri este romanizarea?
5) Enumareti 4 popoare migratoare ce au avut contact cu dacii?
6) Ce se intampla in Dacia odata cu retragerea aureliana?
7) Ce religie aveau dacii?
8) In cate clase sociale era divizata societatea in Dacia?
9) Da-ti exemplu de o descoperire arheologica ce atesta existenta dacilor.

Nota: Fiecare subiect este obligatoriu si valoreaza 1 pct. + 1pct. of.