Sunteți pe pagina 1din 13

Interferenta

Interferenta este fenomenul de suprapunere doua sau mai


multe unde, avnd ca rezultat aparitia unei distributii de maxime si
minime.
Pentru obtinerea acestui fenomen, este necesar sa existe
anumite corelatii ntre caracteristicile spatiale si temporale ale
undelor, adica sa fe coerente.
O sursa coerenta este o sursa punctiforma, de pulsatie

bine determinata.
Vom demonstra ca prin suprapunerea a doua unde care
provin de la surse coerente rezulta o distributie a intensitatii, care
variaza de la o valoare maxima
2 1 max
I I I + >
, pana la o valoare
minima, care poate f zero.
Presupunnd ca s-a realizat o sursa coerenta, cea de-a doua
se poate obtine prin dedublarea primei.
n realitate, sursele clasice macroscopice nu emit lumina
coerenta, ci prin dezexcitarea atomilor sau moleculelor, procese
care dureaza
s
8
10 ~

, ntre doua emisii succesive amplitudinea,
faza si orientarea cmpului electric sunt constante, dar variaza de
la un proces la altul. a rezultat, lumina produsa de aceste surse nu
este strict monocromatica, iar fazele initiale sunt aleatorii.
2.9.1 Surse coerente.
Presupunnd ca s-au realizat sursele coerente, suntem
interesati n obtinerea distributiei intensitatii undei rezultate
din suprapunerea undelor care provin de la doua surse coerente,
intensitatea find defnita ca media temporala a modulului
vectorului Po!ntin"#
dt E dt S S I



0
2
0
1 1

$%.&'()
unde

este intervalul pe care se face medierea.


Oc*iul uman are o inertie n persistenta ima"inii pe retina de
ordinul
s T s
15 2
10 10

>>
, T find perioada proceselor oscilatorii.
+ezulta ca timpul de mediere T >> , adica medierea se face pe
multe perioade ale undelor.
Vom presupune n cele ce urmeaza ca#
- se lucreaza cu surse coerente punctiforme
- pulsatia este bine determinata
- departe de surse undele emise vor f armonice plane care, n
notatie complexa sunt de forma#
( ) +

r k t i
0
e E E


si va avea sens fzic
( ) *
2
1
Re E E E

+
$%.&',)
$exista
* E

, deoarece ecuatia -ax.ell sunt ecuatii cu coefcienti


reali)
- se va folosi principiul suprapunerii $consecinta a liniaritatii
ecuatiei -ax.ell)#
2 1
E E E

+
/ie
2 1
, S S cele doua surse coerente, care emit unde armonice
plane de pulsatii
1
, respectiv
2
.
mpul electric asociat sursei
1
S este#
[ ]
t i t i
e r E e r E t r E
1 1
) ( ) (
2
1
) , (
*
01 01 1

+

$%.&'0)
unde componentele i
E
, 01 sunt:
( )
( )
( )
3 3 1
2 2 1
1 1 1
) (
) (
) (
, 01
, 01
, 01
ig
z
r k i
z z
ig
y
r k i
y y
ig
x
r k i
x x
e A e A r E
e A e A r E
e A e A r E



+
+
+

$%.&'1)
iar cel asociat sursei
2
S este#
[ ]
t i t i
e r E e r E t r E
2 2
) ( ) (
2
1
) , (
*
02 02 2

+

$%.&23)
unde componentele
) (
, 02
r E
j

sunt#
z y x j e B r E
j
ih
j j
, , , ) (
, 02

,
( )
j j
r k h +

2
(2.141)
onform principiului suprapunerii, cmpul rezultant ntr-un
punct va f
2 1
E E E

+
iar intensitate a undei#
12 2 1
2 1
2
2
2
1
2
2
I I I
E E E E E I
+ +

1
]
1

+ +


$%.&2%)
-edierea primului termen din expresia de mai sus conduce la
urmatoarea expresie#
( )


1
]
1

+ +

0
*
01
01
2
2
*
01
2 2
01
2
1
2
4
1
2 2
dt E E e E e E E
t i t i

4ar,
( )




0
1
1 i
1
i i i
t i 2
1
1 1 1
1
e
i 2
e e e
dt e
1 sin
si, tinnd cont ca
0
sin
lim
1
1




rezulta#

i
i
A E
2 2
1
2
1

$%.&2')
5a fel, pentru al doilea termen se obtine expresia#

i
i
B E
2 2
2
2
1

(2.144)
-edierea celui de-al treilea termen conduce la
( ) ( )
[
( ) ( )
]

4
1
2 1 2 1
2 1 2 1
02
*
01
*
02
01
0
*
02
*
01
*
02
01 2 1
dt e E E e E E
e E E e E E E E
t i t i
t i t i

+ +
+ +
+ +



6innd cont ca#
( )

0
t i
0 dt e
1
2 1
contributia primilor doi termeni din expresia de mai sus este zero si,
folosind $%.&'1), $%.&2&), produsele
*
02
01
E E

sunt de forma:
( ) ( ) ( )
3 3 2 2 1 1
*
02
01
h g i
z z
h g i
y y
h g i
x x
e B A e B A e B A E E

+ +

Daca se ale" conditiile initiale astfel nct
.
3 3 2 2 1 1
const h g h g h g
$%.&27)
rezulta#
( ) [ ] ( ) [ ]
[ ]
( )
( )
( ) [ ]
2
2
2
2
2 B A
2
1
dt e e B A
4
1
E E
2 1
2 1
2 1
i
i i
0
t i t i
i
i i
2 1
2 1 2 1


+ +
cos
sin

6innd cont ca
( )
( )
1
2
2
sin
2 1
2 1
2 1




rezulta ca termenul al treilea din relatia $7.,) are valoarea maxima
cos
2
1
2 1

i
i i
B A E E

$%.&2()
daca
2 1
.
Daca consideram cele doua unde polarizate liniar dupa
directia $Ox), iar propa"area se face dupa directia $Oz), intensitatea
undei rezultante este#
+ + cos 2
2 1 2 1
I I I I I (2.14)
unde:

cos
2
1
2
1
12
2
2
2
1
x x
x
x
B A I
B I
A I
$%.&20)
iar
1 1
este diferenta ntre fazele initiale ale undelor.
8ermenul
12
I se numeste termen de interferenta si are
valoarea maxima daca pulsatiile undelor care provin de la cele
doua surse coerente sunt e"ale.
4aca diferenta ntre fazele initiale ale celor doua unde este
,... 2 , 1 , 0 , 2 m m
, $
1 cos
)
adica diferenta de drum este
2
2 2
2

m m
intensitatea undei rezultante este maxima si mai mare dect suma
intensitatilor celor doua unde#
( )
2 1
2
2 1 max
I I I I I + > +
(2.14!)
4aca diferenta dintre fazele initiale ale celor doua unde este
,... 2 , 1 , 0 , ) 1 2 ( + m m
(
1 cos
)
adica diferenta de drum este
2
) 1 2 (

+ m
intensitatea undei rezultante este minima#
( )
2
2 1 min
I I I
(2.150)
4aca, n plus intensitatile celor doua unde sunt e"ale,
2 1
I I ,
intensitatea undei rezultante este zero# 0
min
I ("i#ura 2.45)
/i". %.27
9e defneste vizibilitatea fran:elor prin expresia#
2 1
2 1
min max
min max
2
I I
I I
I I
I I
V
+

$%.&7&)
4aca intensitatile celor doua unde sunt e"ale,
0 2 1
I I I
,
vizililitatea este maxima, 1 V .
n concluzie:
- termenul de interferenta im max
12
I daca
2 1
;
- interferenta are loc daca diferenta dintre fazele initiale ale
celor doua unde este constanta
3 2 1 i const
i i
, , .,
- daca cele doua cmpuri
02 01
, E E

sunt polarizate dupa aceesi
directie, are loc fenomenul de interferenta;
-daca cele doua cmpuri
02 01
, E E

sunt polarizate dupa directii
perpendiculare, nu are loc fenomenul de interferenta
- pentru a avea loc interferenta, oscilatiile trebuie sa se
suprapuna n spatiu si timp.
<cestea sunt conditiile de nalta coerenta.
2.9.2 Dispozitive experimentale
<m aratat ca pentru obtinerea interferentei este necesara
realizarea a doua sau mai multe surse coerente.
In acest scop se folosesc un dispozitive experimentale care
divizeaza unda care provine de la o sursa primara.
ele mai folosite dispozitive sunt#
&) 4ispozitive bazate pe diviziunea frontului de unda
$dispozitivul =oun", o"linzile /resnel, bilentila >illet, biprisma
/resnel, o"linda 5lo!d).
%) 4ispozitive bazate pe divizarea amplitudinii# fascicolul
incident care ntlneste o lama semitransparenta, se divide n doua
fascicule# unul re?ectat si unul transmis, care apoi se suprapun.
Vom analiza interferenta n fecare din aceste cazuri.
A. Dispozitivul Young.
@n dispozitiv expereimental foarte simplu care demonstreaza
fenomenul de interferenta este cel conceput de 8*omas =oun" pe
la &033 si consta n obtinerea a doua surse coerente# lumina care
provine de la o sursa extinsa, dar a?ata la distanta foarte mare ,
cade pe un ecran cu doua fante
1
S ,
2
S $/i"ura %.2(). 4aca fantele
sunt foarte n"uste, desc*iderea lor find mult mai mica dect
lun"imea de unda a radiatiei, ele vor actiona ca doua surse
punctiforme coerente. @ndele care provin de la aceste surse vor
interfera si pe ecranul $A) se obtine o succesiune de maxime si
minime, n functie de un"*iul sub care pleaca razelele de la fante.
4aca fantele nu sunt punctiforme, vor aparea si efecte de difractie,
care vor f discutate n detaliu n capitolul urmator.
/i". %.2(
9e poate obtine o formula simpla pentru pozitia
un"*iulara a maximelor si minimelor pe ecranul $A), daca se
presupune ca punctul - n care are loc interferenta se a?a departe
de fante. +azele M S
1
si M S
2
sunt aproximativ paralele, diferenta
de drum dintre ele find
$ sin d
unde d este distanta dintre fante, iar un"*iul sub care pleaca
undele de la fante, iat diferenta de faza


2
Interfran:a defnita ca distanta dintre doua maxime sau
minime consecutive este
d
D
x x i
1 n n



. $%.&7%)
Intensitatea rezultanta n punctul - va f $
0 2 1
I I I
)

,
_


sin cos cos d I 4
2
I 4 I
2
0
2
0
$%.&7')
si reprezentarea "rafca a intensitatii n functie de un"*iul este
data n /i"ura %.2,.
/i". %.2,
B. Lama cu fete plan paralele.
Afecte de interferenta spectaculoase sunt vizibile la re?exia
unei raze de lumina pe un flm subtire $de exemplu, ulei care
pluteste pe apa).
nd o raza cade pe fata superioara a flmului, rezulta raze
re?ectate pe fata superioara a flmului, raze re?ectate pe fata
inferioara a flmului si raze trnsmise $/i"ura %.20).
/i"%.20
Poate avea loc interferenta# prin re?exie, ntre razele $&) si
$%), sau prin transmisie, ntre razele $') si $2).
4e exemplu, n cazul interferentei n lumina re?ectata,
diferenta de drum ntre aceste raze este
( )

,
_


+ +
2
% A B AB n
unde#

'



1
2
2
$ sin sin
cos
sin
2
sin t# 2 sin %
cos
n
n
n r n i
r
r
nd
i r d i A A
r
d
A AB
+ezulta
2
cos 2

r nd
$%.&72)
onditia de maxim de interferenta este ca diferenta de faza
sa fe
m 2
,adica
( )
2
1 m 2 r nd 2

+ cos
5a incidenta normala $
) 1 ( r
,
( )
2
1 m 2 nd 2

+
-inimele de interferenta se obtin din conditia
+ ) 1 2 ( m
, ceea
ce conduce la
2
2 cos 2

m r nd
2.9.3 Interferenta prin fante.
n cazul interferentei printr-o retea cu B fante ec*idistante,
a?ate la distanta d una de alta, f"ura de interefernta va f formata
din#
- maxime principale, date de conditia
,... 2 , 1 , 0 , sin n n d
- minime, date de conditia

'

,... ,
,... ,
, sin
! 2 ! m
2 1 m
!
m
d
$%.&77)
- maxime secundare a?ate ntre doua minime, la aproximativ
:umatatea distantei dintre % minime consecutive.
Intre doua maxime principale, exista $B-&) minime, ntre care
exista maxime secundare $/i"ura %.21).
/i". %.21
-aximele secundare sunt foarte mici, deci se ne"li:eaza.
5a fecare , conditia de maxim este
,... 2 , 1 , 0 , sin n n d
si deci, pentru fecare ordin de interferenta $n dat), la fecare
lun"ime de unda din lumina incidenta, va exista un maxim, fecare
culoare se va vedea sub un anumit un"*i $/i". %.73).
4aca
2 1
> , rezulta ca
2 1
> $ la n fxat) si deci, acest sistem
de fante va produce tot spectrul luminii incidente.
Vrem sa a?am conditia ca doua maxime principale
consecutive de acelasi ordin din
n
sa se vada clar, adica reteua sa
aiba rezolutie buna.
/i". %.73
Pentru un"*iuri mici, sin si conditia de maxim
devine#
( ) ( )
d
n
n d
n d
MM

'

+ +

unde
MM

este distanta un"*iulara dintre % maxime principale
consecutive
4istanta de la un maxim la primul minim este, conform
relatiei $%.&77)
d!
Mm


onditia ca cele doua maxime sa se vada clar este ca
distanta dintre ele sa fe mai mare sau e"ala cu distanta dintre un
maxim si primul minim alaturat#
n!
d! d
n


$%.&7()
-arimea

se numeste putere de rezolutie a sistemului


de fante. +elatia $%.&7() arata ca pentru a avea rezolutie buna, deci
pentru a detecta lun"imi de unda apropiate $

mare), trebuie ca
N sa fe mare, deci reteua sa aiba multe fante $de obicei,
5
10 ~ ! ).
2.9.! "oerenta temporala
/enomenul de coerenta temporala este le"at de
nemocromaticitatea sursei, care emite unde sub forma unor "rupuri
de unde cu pulsatia
,
_


2
,
2
0 0


.
/iecare frecventa din intervalul

va da o ima"ine de interferenta.
onditia de observare a ima"inii de interferenta este ca
maximul de ordin n al frecventei

, sa nu se suprapuna cu maxim
de ordin $nC&) al frecventei + $/i"ura %.7&)#
/i". %.7&
4iferenta de drum introdusa de dispozitiv este
% ) 1 ( ) 1 (


+
+
+

n
c
n c
c
n n c
onditia de coerenta#
1
%
>

c c
conduce la
1 < (2.15)
-arimea

1
se numeste timp de coerenta si
reprezinta durata "rupului de unde.
onditia de coerenta temporala va f atunci

<
$%.&70)
Observatie:
Daca 0 (unda este monocromatica) rezulta

si deci
are loc interferenta, la orice

, suntem n cazul naltei coerente.


Lungimea de coerenta se defneste prin relatia
c c
c "
$%.&71)
si reprezinta diferenta de drum pentru care maximul de ordin n al
frecventei

se suprapune cu maximul de ordin


) 1 ( + n
al
frecventei + .

S-ar putea să vă placă și