Coloana vertebrala

Segment complex, de o mare importanta functionala, coloana

vertebrala este alcatuita din 33 sau 34 de segmente osoase (vertebre), 344
de suprafete articulare, 23 de discuri intervertebrale si 365 de ligamente cu
730 de puncte de insertie !supra coloanei vertebrale actionea"a nu mai
putin de 730 de musc#i cu actiune directa $a toate acestea trebuind
adaugate formatiunile nervoase (somatice si vegetative), vasculare, etc
Segmentele osoase care alcatuiesc coloana vertebrala se numesc
vertebre %ertebrele au o parte anterioara numita corp si o parte posterioara
numita arc !ceste doua parti inc#id intre ele canalul vertebral
&orpul vertebral este partea cea mai voluminoasa si are forma unui
cilindru scurt, care pre"inta doua fete (superioara si inferioara) si o
circumferinta
!rcul vertebral are o forma neregulata 'osterior si median pre"inta o
apofi"a spinoasa, lateral doua apofi"e transverse, deasupra si dedesubt cate
doua apofi"e articulare (in total patru apofi"e articulare dispuse vertical)
(ntre apofi"a spinoasa si apofi"ele articulare se gasesc lamele vertebrale
'ortiunile care leaga arcul vertebral de corpul vertebral se numesc pediculi
&oloana vertebrala se imparte in patru regiuni, fiecare din ele fiind
alcatuita, in mod normal, dintr)un numar fix de vertebre*
)regiunea cervicala* 7 vertebre+
) regiunea dorsala* ,2 vertebre+
) regiunea lombara* 5 vertebre+
) regiunea sacrococcigiana* - . ,0 vertebre+
%ertebrele din fiecare regiune au caracteristici morfofunctionale legate
de indeplinirea celor doua functii importante ale coloanei vertebrale umane*
functia de a suporta greutatea capului, trunc#iului si a membrelor superioare
si functia de a asigura o mobilitate suficienta
Suprafetele de spri/in ale corpurilor vertebrale cresc de la o vertebra la
alta, forma lor fiind determinata de solicitarile dinamice, in regiunea
cervicala si in cea lombara, diametrul transversal al corpurilor vertebrale
este proportional mai mare decat cel anteroposterior, ceea ce explica
posibilitatile mai mari ale acestor regiuni de a reali"a miscarile de flexie si
extensie
0iecare vertebra pre"inta si diferentieri morfofunctionale, re"ultate in
urma mecanismelor de adaptare la solicitarile staticii si dinamicii bipede
Articulatiile
(ntre vertebre se reali"ea"a o serie de linii articulare, care se clasifica in *
Articulatiile corpurilor vertebrale . Suprafetele articulare ale
acestora sunt date de fetele inferioare si superioare (usor concave) (ntre
aceste suprafete osoase se gasesc discurile intervertebrale !cestea sunt
formatiuni fibrocartilaginoase, constituite dintr)o portiune periferica fibroasa
. inelul fibros . si una centrala . nucleul pulpos 1ucleul pulpos nu are o
po"itie fixa, el mobili"andu)se in cursul miscarilor 2eplasarile acestuia sunt
posibile, deoarece este deformabil elastic si expansibil, aceste calitati fiind
legate de continutul de apa 1ucleul se afla astfel intr)o permanenta
presiune si este usor de inteles de ce orice defect al inelului fibros care)l
incon/oara permite #ernierea lui $imita inferioara a discurilor este alcatuita
din lamele cartilaginoase, care prote/ea"a nucleul pulpos de presiunile
excesive (n ceea ce priveste vasculari"atia, la individul adult pre"enta
vaselor de sange se intalneste numai in conditii patologice 1utritia
cartila/ului se face prin imbibitie prin lamele terminale ale suprafetelor
articulare vertebrale 3sor de inteles deci de ce in conditiile unor solicitari
permanente ale articulatiilor intervertebrale discul nu are posibilitatea unei
nutritii corespun"atoare facilitandu)se astfel degenerescenta precoce a
acestuia, (prin diminuarea sau c#iar pierderea proprietatilor fi"ico)c#imice
ale acestuia) &and discul este incarcat, diminuea"a in dimensiune si se
lateste
4rebuie remarcat faptul ca nucleul pulpos are o mare forta de imbibitie,
marindu)si volumul in repaus, putand da (prin insumarea maririi volumului
tuturor discurilor) o alungire de pana la 3 cm a coloanei vertebrale la
subiectul tanar, sanatos 1ucleul pulpos nu este inervat (nelul fibros este
inervat de ramurile nervoase provenite din nervii sinuvertebrali care
inervea"a si ligamentul vertebral comun posterior (aceasta explica si
caracterul durerii din #ernia sau tasarea discului intervertebral)
5olul discurilor intervertebrale este multiplu*
a) contribuie, prin re"istenta lor, la mentinerea curburilor coloanei+
b) favori"ea"a, prin elasticitatea lor, revenirea la starea de ec#ilibru dupa
terminarea miscarii+
c) transmit greutatea corpului in toate directiile diferitelor segmente ale
coloanei vertebrale+
d) amorti"e"a socurile sau presiunile la care este supus fiecare segment in
mod special in cursul miscarilor sau eforturilor

(n consecinta mena/area discurilor intervertebrale fata de solicitarile
inerente repre"inta o obligativitate fata de insusi corpul nostru si trebuie
urmarita pana si in cursul luarii celor mai banale po"itii, cum ar fi, de
exemplu, statul pe scaun &and spetea"a este inclinata inapoi lordo"a
lombara normala dispare, articulatia coxofemurala se extinde si solicitarea
discurilor intervertebrale este mai importanta (n mod corect se sta astfel
incat lordo"a lombara sa se mentina, ceea ce atrage o mai buna ec#ilibrare a
coloanei vertebrale
4e#nica unui exercitiu fi"ic este cu atat mai corecta, cu cat respecta
mai mult legile biomecanice de protectie impotriva solicitarilor discurilor
intervertebrale
Articulatiile lamelor vertebrale . (ntre lamele vertebrale nu exista
propriu "is articulatii 4otusi, ele sunt unite prin ligamente speciale denumite
ligamente galbene, alcatuite din fascicule de fibre elastice, care prin
structura lor permit apropierea si indepartarea lamelor vertebrale una fata
de alta
Articulatiile apofizelor spinoase . &a si lamele vertebrale apofi"ele
spinoase sunt unite intre ele prin doua feluri de ligamente* ligamentele
interspinoase si ligamentul supraspinos 'rimele se gasesc intre doua apofi"e
spinoase iar ultimul este un cordon ce se intinde pe tot lungul coloanei
vertebrale (n regiunea cervicala, ligamentul supraspinos este deosebit de
bine de"voltat si prin extremitatea lui proximala se insera pe protuberanta
occipitala externa+ el este denumit ligamentul cervical posterior si are rolul
sa mentina pasiv capul si gatul pentru a nu se flecta inainte
Articulatiile apofizelor transverse . !pofi"ele transverse sunt unite
prin ligamente intertransverse
Articulatiile apofizelor articulare sunt plane si permit numai simpla
alunecare a suprafetelor articulare una peste alta
Articulatia occipitoatlantoida este o diartro"a bicondiliana
Suprafetele articulare ale occipitalului sunt repre"entate de cei doi condili
occipitali, care privesc in /os si inainte si in afara si au o forma convexa in
toate sensurile
Suprafetele articulare ale atlasului sunt repre"entate de cele doua
cavitati glenoide, ce privesc in sus, inainte si inauntru si au o forma concava
in toate sensurile 4oate aceste patru suprafete articulare sunt acoperite de
un cartila/ #ialin Suprafetele articulare sunt unite intre ele printr)o capsula
subtire, intarita de doua ligamente, unul anterior si altul posterior
!paratul ligamentar principal al coloanei vertebrale este alcatuit din doua
ligamente (ligamentul vertebral comun posterior si ligamentul vertebral
comun anterior), care formea"a doua ben"i ce se intind pe toata lungimea
coloanei vertebrale
Segmentul motor
$a ba"a mobilitatii coloanei vertebrale se afla segmentul motor, alcatuit din
discul intervertebral si ligamentele acestuia, gaurile de con/ugare,
articulatiile interapofi"are si apofi"ele spinoase cu ligamentele lor
Segmentul motor poate fi impartit intr)un stalp anterior si unul posterior
Stalpul anterior este mai putin mobil, mai solid, pre"inta relativ rare insertii
musculare si constituie elementul principal de sustinere mecanica pasiva a
coloanei vertebrale Stalpul posterior pre"inta numeroase insertii musculare
si repre"inta elementul principal motor al coloanei vertebrale
Vascularizarea maduvei spinarii
(rigatia maduvei spinarii se reali"ea"a de o maniera cu totul aparte si
cunoasterea ei este indispensabila cunoasterii sindroamelor isc#emice (de
deficit sau lipsa a circulatiei sanguine), cu deficitele lor neurologice grave
care pot sa survina in urma diverselor afectiuni 6aduva cervicala este
irigata de mai multe artere importante, care provin din arterele spinale
anterioare si posterioare (ramuri ale arterei vertebrale si ale arterei
cerebeloase posterioare) 6aduva lombara este irigata de artere care provin
din arterele sacrate laterale, iar maduva dorsala este irigata de arterele
cervicale si lombare 7ona vasculara cea mai critica se gaseste la nivelul 2 4,
la limita celor doua teritorii vasculare
Muschii coloanei vertebrale
6iscarile coloanei vertebrale sunt produse de un mare numar de
musc#i, care se insera fie pe coloana, fie la distanta de ea, cum sunt unii
musc#i ai gatului si musc#ii abdominali
Muschii gatului* musc#iul sternocleidomastoidian+ m scaleni+ m drept
anterior al capului+ micul drept anterior al capului+ lungul gatului+ (pielosul
gatului+ splenius al gatului si al capului+ fasciculul superior al m trape")
Muschii abdomenului* marele drept al abdomenului+ marele oblic al
abdomenului+ micul oblic al abdomenului+ transversul abdomenului+ musc#ii
lomboiliaci (patratul lombelor, psoasul iliac)
Muschii posteriori ai trunchiului* musc#iul trape"+ m marele dorsal+
romboidul+ ung#iularul+ micul dintat posterosuperior+ micul dintat
posteroinferior+ musc#ii cefei (splenius, marele complex, micul complex,
transversul gatului, marele si micul drept posterior ai gatului, marele si micul
oblic posterior ai gatului)+ musc#ii spinali, se gasesc in santurile vertebrale
formate din apofi"ele spinoase si coaste (m sacrospinali, paravertebrali)
sunt in numar de trei* iliocostalul, lungul dorsal si spinotransversalul+ m
intertransversali si musc#ii interspinosi
Statica coloanei vertebrale
&oloana vertebrala se poate compara cu un catarg a carui po"itie
corecta depinde de intinderea paramelor 8 deficienta a paramelor poate sa
constituie o cau"a a devierii sau frangerii catargului
CATRG, catarge, s. n. ! St9lp de lemn sau tub metalic care se montea": vertical pe o nav:
pentru a sus ine p9n"ele sau antenele de telegrafie f:r: fir+ arbore "! &onstruc ie de metal care
;nlocuie te turnul de extrac ie ;n industria petrolier:
#AR$M%, parme, s. f. 0r9ng#ie ori cablu textil, metalic sau din material plastic folosit la
bordul unei nave
C&R'&R()* C+)+A,*(
(n ortostatism si in repaus coloana vertebrala are o directie verticala si
o forma usor sinuoasa mai ales in plan sagital &urburile atenuea"a socurile
si favori"ea"a mentinerea ec#ilibrului coloanei pe ba"in, usurand deci
eforturile centurii musculare a coloanei
!ceasta atitudine si aceasta forma se mentin datorita /ocului tonicitatii
musculare, elasticitatii ligamentelor si discurilor, precum si datorita imbinarii
anatomice a celor 24 de segmente osoase din care este compusa coloana
vertebrala, segmente care isi adaptea"a unul altuia diferitele suprafete
articulare
!titudinea coloanei vertebrale depinde de varsta, sex, profesiune, stare de
oboseala, stare psi#ica, stare de sanatate, etc
'entru pastrarea ec#ilibrului in statiune bipeda se instalea"a, la
inceputul celui de al doilea an de viata, curbura lombara cu convexitatea
inainte (lordo"a compensatorie)
<c#ilibrul intrinsec $a adult, in statiune verticala, linia gravitatiei trece prin
tragus, deci inaintea articulatiei atlantooccipitale, prin partea anterioara a
umarului, usor posterior fata de o linie care ar uni cele doua capete
femurale, prin mi/locul fetei externe a marelui tro#anter, anterior axului
transversal al articulatiei genunc#iului si putin posterior celui tibiotarsian
2atorita curburilor coloanei, proiectia centrilor de greutate ai diferitelor
segmente nu se gaseste pe linia proiectiei centrului general de greutate al
corpului 2e aceea, actiunea gravitatiei determina de la o vertebra la alta,
solicitari rotationale, care tind sa accentue"e curburile si care trebuie
neutrali"ate, deoarece altfel coloana s)ar prabusi
<lementele care se opun solicitarilor rotationale sunt ligamentele $a
coloana dorsala proiectia centrului de greutate trece anterior coloanei
!ceasta s)ar prabusi inainte daca nu ar interveni forta ligamentului vertebral
comun posterior, a ligamentelor interspinoase si a ligamentelor galbene
Situatia este inversa la coloana lombara si cervicala+ proiectia centrului de
greutate trece posterior coloanei, iar fortele care se opun prabusirii sunt
repre"entate de re"istenta ligamentului vertebral comun anterior
$igamentele vertebrale au deci rolul de a absorbi o buna parte din solicitari
!lte elemente care au rolul de a absorbi solicitarile sunt discurile
intervertebrale <le nu stau in tensiune ca ligamentele, ci sub presiune (ntre
aceste doua categorii de elemente anatomice, ligamentele pe de o parte si
discurile de alta, supuse unor forte contrare, se stabileste o anumita stare de
ec#ilibru, denumita ec#ilibru intrinsec
(n afara ec#ilibrului intrinsec coloana dispune (dupa cum am mentionat) de
un mare numar de grupe musculare, care prin tonicitatea lor ii asigura si un
ec#ilibru extrinsec, corsetul muscular
T(#&R()* -* T(,&TA
<c#ilibrul coloanei vertebrale nu se reali"ea"a in acelasi mod la toti indivi"ii
normali !ceasta face ca tinuta coloanei vertebrale sa difere de la individ la
individ si ea trebuie pusa in legatura cu accentuarea sau diminuarea
curburilor din planul anteroposterior, ca urmare a gradului de inclinare
inainte a ba"inului

Se deosebesc astfel cinci tipuri generale de tinuta*
= Spatele normal <ste tipul de tinuta in care curburile vertebrale pre"inta o
arcuire normala <ste tinuta de drepti >ostasesc? , in care inclinarea ba"inului
este normala
= Spatele rotund <ste un tip de tinuta foarte frecvent intalnit &onvexitatea
dorsala coboara si cuprinde si vertebrele lombare, iar concavitatea regiunii
lombare se micsorea"a si ca intindere si ca profun"ime @a"inul este inclinat
usor inainte si in /os
= Spatele plat <ste un tip de tinuta mai putin frecvent intalnit &onvexitatea
dorsala si concavitatea lombara dispar, dar inclinarea ba"inului ramane mica
Scapulele apar reliefate inapoi !cest tip de spate provoaca scolio"ele cu
evolutia cea mai grava
= Spatele concav . plat (sau lordotic) <ste si mai putin frecvent intalnit
&oncavitatea lombara se accentuea"a mult prin inclinarea puternica a
ba"inului inainte, in timp ce convexitatea dorsala dispare
= Spatele concav . rotund <ste tipul de postura cel mai putin intalnit
&oncavitatea lombara se accentuea"a, de asemenea mult, dar concomitent
se accentuea"a si convexitatea dorsala
&oloana vertebrala trebuie considerata ca o unitate functionala si
fiecare tip de postura trebuie considerat ca o adaptare spontana la anumite
conditii deosebite de statica si dinamica
2e asemenea trebuie luat in considerare rolul deosebit al ba"inului in
determinarea atitudinii coloanei vertebrale @a"inul se costituie in suportul
functional al coloanei vertebrale, participand activ la statica si dinamica
acesteia 8rice disfunctie la nivelul acestuia (suferinta, asimetrie functionala
sau statica) avand severe repercursiuni asupra ansamblului functional .
biomecanic al coloanei vertebrale
@a"inul impreuna cu membrele inferioare se constituie in suportul
biomecanicii coloanei vertebrale
'iomecanica organului a.ial /coloanei vertebrale0
6iscarile coloanei, indiferent de amplitudinea lor, sunt miscari
complexe, in care intervin mai multe segmente vertebrale <le se reali"ea"a
prin cumularea usoarelor deplasari ale corpurilor vertebrale, care au loc la
nivelul discurilor intervertebrale, precum si la nivelul celorlalte articulatii
!ceste miscari sunt limitate de re"istenta ligamentelor, forma articulatiilor
intervertebrale si de gradul de compresibilitate a tesutului fibrocartilaginos
din care este alcatuit discul
6icile deplasari intervertebrale sunt posibile numai gratie pre"entei
nucleului pulpos, care trebuie sa aiba consistenta, forma si ase"are normale
6iscarile vertebrale se executa pe nucleul pulpos ca pe un ax, nucleul /ucand
rolul unei adevarate bile mecanice (rulment) Se poate intelege ca pe un
astfel de suport toate miscarile sunt posibile+ totusi, acestea vor fi limitate
ori calau"ite de feluritele conformatii si po"itii ale apofi"elor articulare, de
ligamentele coloanei vertebrale si de corsetul muscular al acesteia
'rin tensiunea lic#idului ce se afla intre elementele sale componente,
nucleul pulpos are proprietatea de a fi elastic 2atorita acestei proprietati
sunt posibile miscarile coloanei vertebrale si sunt inlaturate efectele
daunatoare ale presiunilor excesive sau ale socurilor suferite de ra#is (ntr)o
atitudine de flexie fortata are loc o apropiere a corpurilor vertebrale . in
partea lor anterioara . prin comprimarea partiala a discului in /umatatea lui
anterioara si prin impingerea usoara posterioara a nucleului pulpos, in
extensie lucrurile se petrec invers 2aca nucleul pulpos trebuie considerat
rulmentul pe care se executa miscarile coloanei vertebrale, inelul fibros
ramane elementul cel mai important al discului intervertebral, care re"ista
fortelor de compresiune si decompresiune
2in punct de vedere al goniometriei normale coloana vertebrala
pre"inta miscari complexe re"ultate din micromiscarile cumulate ale tuturor
articulatiilor intervertebrale* flexie . extensie, inclinare laterala, rotatia, si ca
o re"ultanta a acestora . circumductia
6iscarea de flexie ventrala a trunc#iului pe membrele inferioare se
reali"ea"a prin participarea nu numai a coloanei vertebrale ci si a soldurilor
Sacrul fiind fixat, restul coloanei poate sa execute in intregime o
miscare de flexie, dar nu toate segmentele participa in aceeasi masura
!mplitudinea cea mai mare in flexie se reali"ea"a in regiunea cervicala si in
cea lombara 6iscarea de flexie are cea mai mare amplitudine la nivelul
ultimelor doua vertebre dorsale si al vertebrelor lombare
!rcul cu concavitatea anterioara pe care)l formea"a coloana in intregul
ei, nu este un arc de cerc, ci o linie curba, compusa din trei segmente, si
anume* unul cu ra"a mai mica, pe care il formea"a coloana cervicala, unul
cu ra"a mai mare pe care)l formea"a coloana dorsala, si unul cu ra"a mica,
al regiunii lombare
(n miscarea de flexie, portiunea anterioara a discurilor intervertebrale
este comprimata, in timp ce ligamentul vertebral comun posterior,
ligamentele galbene, ligamentele interspinoase, ligamentul supraspinos si
musc#ii spatelui sunt pusi sub tensiune
(n po"itie ortostatica, musc#ii care initia"a miscarea de flexie sunt cei
ai peretelui abdominal, mai ales dreptul abdominal si cei doi oblici, psoasul
iliac, precum si musc#ii sub#ioidieni si sternocleidomastoidieni 8data
miscarea initiata, grupul antagonist al extensorilor intra in actiune si
graduea"a flectarea trunc#iului, invingand fortele gravitationale
(n ceea ce priveste miscarea de extensie in po"itie ortostatica, in
extensie, lucrurile se petrec exact invers 6usc#ii santurilor vertebrale, deci
musc#ii extensori, sunt cei care initia"a miscarea, apoi miscarea este
controlata de grupul anterior 2aca insa miscarea de extensie se reali"ea"a
in po"itia de decubit ventral, extensorii vor continua sa sustina miscarea
(n miscarea de extensie, portiunile posterioare ale discurilor
intervertebrale sunt comprimate, in timp ce ligamentul vertebral comun
anterior este pus sub tensiune <xtensia este blocata in ultima fa"a de
intrare in contact a apofi"elor articulare si in ultima instanta si a apofi"elor
spinoase
6iscarea de inclinare laterala are maximum de amplitudine in
segmentul dorsal &and are loc si un oarecare grad de rasucire a coloanei,
atunci trunc#iul se inclina si mai mult lateral
6iscarea de rotatie este maxima in regiunea cervicala &oloana dorsala
se roteste putin si numai daca se inclina lateral, in coloana lombara miscarea
de rasucire se executa cand coloana este in extensie, mai ales in segmentul
dorsolombar &and coloana este flectata, miscarea de rasucire din segmentul
lombar nu este posibila, deoarece condilii vertebrelor sunt ase"ati vertical in
articulatii si opresc miscarea+ din aceeasi cau"a, in flexie nu se poate face
nici inclinarea laterala a segmentului lombar
'iomecanica articulatiei atlantoa.oidiene /dintre vertebrele atlas si
a.is0
6iscarile care se reali"ea"a intre atlas si axis pre"inta unele
particularitati, deoarece intre aceste doua vertebre nu exista nici o articulatie
intre corpii vertebrali, atlasul neavand corp vertebral !tlasul nu pre"inta nici
apofi"e articulare inferioare, care sunt reduse la simple suprafete articulare,
aflate pe fetele inferioare ale maselor lui laterale (mpreuna cu acestea,
apofi"ele superioare ale axisului reali"ea"a articulatiile atlantoaxoidiene
laterale, articulatii plane ca si cele dintre apofi"ele articulare ale celorlalte
vertebre
<xista insa in plus o articulatie atlantoaxoidiana mediana de partea
axisului reali"ata de apofi"a lui odontoida, iar de partea atlasului de un inel
osteofibros in care patrunde apofi"a odontoida
(n articulatia atlantoaxoidiana se face numai miscarea de rotatie a
capului (n timpul acestei miscari apofi"a odontoida ramane pe loc, ca un
pivot, in timp ce inelul atlasului se roteste in /urul ei 'entru ca rotirea
atlasului sa fie posibila, acesta aluneca pe fetele articulare axoidiene laterale
6iscarea de rotatie permisa de complexul articular atlantoaxoidian este de
numai 30A pe ambele parti (stg , dr ) 5otatiile de amplitudini mari se fac
prin participarea articulatiilor vertebrelor subiacente
'iomecanica articulatiei occipito1atlantoide
!ceasta articulatie permite miscari de flexie si de extensie si miscari de
inclinare laterala a capului dar nu permite miscari de rotatie
6iscarea de flexie . extensie se face in /urul unui ax transversal ce
trece prin partea superioara a cavitatilor glenoide ale atlasului, capul
actionand pe coloana ca o parg#ie de gradul ,, unde forta este data de
musc#ii cefei, re"istenta este data de greutatea capului ce tinde sa cada
inainte, iar punctul de spri/in este pe coloana
!mplitudinea de flexie a capului permisa de articulatia
occipitoatlantoidiana este de circa 20A, iar cea de extensie de 30A !ceasta
amplitudine nu este suficienta decat pentru miscarile capului, prin care se
confirma ceva 6arirea amplitudinii de flexie extensie este posibila numai
prin participarea vertebrelor subiacente
6iscarea de inclinare laterala este limitata la numai ,5A in articulatia
occipitoatlantoida si se face in /urul unui ax sagital, care trece prin fiecare
condil occipital