Procesul de compostare

S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare:

faza 1, stadiul de fermentare mezofil, care este caracterizat prin cretearea
bacteriilor i temperaturi ntre 25 i 400C;
faza 2, stadiul termofil n care sunt prezente bacteriile, ciupercile i actinomicetele
(primul nivel al consumatorilor) la o temperatur de 50-600C, descompunnd celuloza,
lignina i alte materiale rezistente; limita superioar a stadiului termofil poate fi la 700C
i este necesar s se menin temperatura ridicat cel puin o zi pentru a asigura
distrugerea patogenilor i contaminanilor;
faza 3, l constituie stadiul de maturare, unde temperaturile se stabilizeaz i se
continu unele fermentaii, convertind materialul degradat n humus prin reacii de
condensare i polimerizare; ultimul obiectiv este de a produce un material care este
stabil i poate fi judecat cu privire la raportul C:N; materialele bine compostate au un
raport C:N redus; de ex. raportul C:N poate scdea de la 30 la nceputul procesului de
compostare la 15 n compostul matur.
n timpul compostrii active, descompunerea aerob genereaz bioxid de carbon
i vapori de ap. Descompunerea anaerob activ genereaz bioxid de carbon, metan
i alte produse de fermentaie care creeaz mirosuri neplcute, pH redus n grmada
de compostare i inhib creterea plantelor. Numeroi factori afecteaz generarea de
mirosuri: cantitatea de oxigen din grmad, caracteristicile materialelor supuse
compostrii, pH ul iniial al amestecului i materialele utilizate ca aditivi. Chiar dac
exist o aprovizionare bun cu oxigen (obinut prin difuzie, remaniere ori aerare forat)
n grmada de compostare tot rmn unele pungi mai mici ori mai mari n care procesul
se desfoar n condiii anaerobe. Produsele din aceste pungi anaerobe se vor
descompune n momentul n care ele ajung n condiii aerobe n grmada de
compostare. La condiii de pH n jur de 4,5 sau mai mici, microorganismele aerobe mor,
se corodeaz echipamentele de lucru i apar mirosuri. pH-ul cobort i apariia
mirosurilor sunt cei mai buni indicatori ai nevoii de oxigen. O grmad de compostare
este predominant aerob dac concentraia oxigenului n grmada de compostare este
distribuit uniform i are valori peste 5-6 %. La valori ale oxigenului sub 3 % apar
mirosurile i ncepe procesul de anaerobioz. Dac se ntrerupe fluxul de aer n
grmad chiar i numai 2 minute atunci cnd activitatea microbian este ridicat n
grmad pot s apar procese anaerobe. n condiii anaerobe, apar mirosuri generate
de alcolii i acizii organici volatili formai rapid, care coboar pH-ul grmezii.
Restabilirea condiiilor aerobe printr-o aerare i porozitate corespunztoare poate lua de
la 2 la 6 zile.
Organismele microbiene necesare pentru compostare apar natural n multe
materiale organice. Totui, sunt numeroi proprietari de produse vandabile pentru a
activa ori a fi folosite ca starter n compostare. Adugarea de culturi bacteriene ori alte
produse se refer la inoculare ori nsmnare. Cu toate c folosirea stimulatorilor poate
stimula compostarea (n special a subproduselor care sunt relativ sterile), cei mai muli
productori de compost le consider rareori necesare. Cele mai obinuite tipuri de
aditivi folosii pentru dirijarea compostrii i mbuntirea calitii produsului final sunt:
folosirea compostului care nu i-a terminat maturarea i este nc bogat n
microorganisme ca inocul (pn la 10 % din masa grmezii de compostare);
-folosirea carbonatului de calciu pentru corectarea deficitului de calciu i
corectarea reaciei acide;
folosirea sngelui i finii de coarne pentru a asigura azotul n absena gunoiului
de grajd;
fina de oase este utilizat pentru corectarea deficitului de fosfor i calciu;
solul argilos sau argila pur sunt folosite pentru a mbunti formarea
compusilor argilohumati,n special pentru composturile ce se vor folosi pe solurile
nisipoase;
gipsul este recomandat pentru mbunatatirea texturii solului;
roca fosfatica macinata se adauga pentru eliberarea lenta a fosforului accesibil;
nisipul si pulberea grosiera de granit (n cantitati mici) au rolul de reducere a
texturii preaargiloase si mbunatatire a drenajului;
faina de alge marine se recomanda ca sursa de potasiu si microelemente;
organisme specifice ori preparate biodinamice, si roci macinate ori pudra aplicate
pentru asigurarea microelementelor ori argilei; deasemenea acestea reduc
mirosurile neplacute, mbunatatesc formarea humusului si drenajul.
Municipalitatea din Calgary, Canada, a folosit ureea ca amendament cu azot si
prin aceasta a marit viteza de compostare si a obtinut temperaturi mai ridicate dect n
variantele fara uree. Ca sursa de azot pot fi folosite si ierburile, asfel ca un amestec de
frunze si ierburi composteaza n bune conditii.
Metode de compostare.
n SUA se practica cel putin 5 metode de compostare:
A. compostarea pasiva n gramada deschisa;
B. compostarea pe platforma, n sire sau n gramezi folosind un ncarcator pentru
ntoarcere,amestec si mnuire ;
C. compostarea pe platforma folosind echipamente speciale de remaniere a gramezii;
D. sisteme de gramezi statice aerate folosind conducte perforate;
E. sistem de compostare n container.
Indiferent de metoda de compostare practicata, abilitatea gramezii de compostare
de a se ncalzi si a mentine o temperatura ridicata este dependenta de 7 factori:
compozitia fizica si biologica a materialelor supuse compostarii;
accesibilitatea elementelor nutritive, inclusiv a carbonului pentru
microorganismele ce produc compostarea;
nivelul umiditatii n materialele supuse compostarii;
structura gramezii (marimea particulelor, textura si densitatea aparenta);
rata de aerare n gramada ori n sira;
marimea gramezii de compostare, si
conditiile mediului ambiant (temperatura, vnt, umiditate, etc.).
n tabelul 1 sunt prezentate caracteristicile proceselor de compostare, care sunt
dependente de caracteristicile materiilor prime utilizate, marimea gramezii de
compostare si /ori conditiile climatice.
Tabelul 1 Caracteristicile dorite pentru procesele de compostare.
Caracteristicile Variatia rezonabila Variatia dorita
Raportul carbon : azot 20:1 40:1 25:1 30:1
Umiditatea 40 65 % 50 60 %
Continutul de oxigen > 6% 16 18,5 %
pH 5,5 9,0 6,5 8,5
Densitatea aparenta < 640 kg/m3 -
Temperatura 43 60 grade C 54 600 grade C
Marimea particulelor 0,3 5 cm diametru diversa

Pentru realizarea unei statii de compostare este necesar sa avem n vedere:
panta terenului sa fie ntre 2-4 %;
panta terenului sa fie catre bazinul de colectare a scurgerilor lichide;
terenul sa fie pavat sub gramada de compostare;
sa se construiasca berme n jurul gramezii de compostare pentru a controla
scurgerile n afara perimetruluisau spre interiorul perimetrului;
sa exista suprafete plane pentru stocarea materiilor prime, procesare,
compostare, mutare, stocare, amestecare si comercializare a produsului final;
pastrarea echipamentelor ntr-o locatie convenabila pentru procesul de
compostare;
construirea peretilor de retinere pentru gramada de stocare;
dezvoltare unei perdele de protectie n jurul locului (gard din scndura, plante,
arbusti, arbori);
constructia unui gard si a unei porti de acces n statia de compostare;
instalarea utilitatilor necesare n functie de metoda si procese (un debit minim de
5 cm de apa , stocare si instrumente de constructii, oficii si laboratoare, soproane
de protectie);
obtinerea permiselor necesare (acestea sunt obligatorii):
local, zonal, constructie, folosirea terenului;
statal: descarcarea apelor, compostare, transport , aer, departamentul de
sanatate.