Tudor Arghezi

Melancolie

Ion Ion

Am luat ceasul de-ntlnire

Cnd se tulbur-n fund lacul
i-n perdeaua lui subire
i petrece steaua acul.

n beciul cu morii, Ion e frumos.

ntins gol pe piatr, c-un fraged suris.
Trei nopi obolanii l-au ros
i gura-i bloasa ca de sacis.

Ct vreme n-a venit

M-am uitat cu dor n zare.
Orele i-au mpletit
Firul lor cu firul mare.

Cnd cioclu-l ridic-n spinare

Ion par-ar fi de pmnt.
De-l pui poate st n picioare
Dar braul e moale i frnt.

i acum c-o vd venind

Pe potec solitar,
De departe, simt un jind
i-as voi s mi se par.

n ochii-i dechisi, o lumin,

A satului unde-i nscut,
A cmpului unde iezii-a pscut,
A ncremenit acolo strin.

Cina
n frig i noroi
Trec hoii-n convoi, cte doi,
Cu lanuri tr de picioare,
Muncindu-se parc-n mocirli de sudoare.
Fiertura e gata.
E sear. E ploaie.
O lingur grea, ct lopata,
D ciorba din doua hrdaie.
Civa au ucis,
Civa ispesc ori un furt, ori un vis.
Totuna-i ce faci:
Sau culci pe bogai, sau scoli pe sraci.
Livizi ca strigoii i sui,
Strmbai de la umeri, din old si picior
n blidul fierbinte, cu aburi glbui.
i duc parc sngele lor

Departe de vatr i prins de boieri,

Departe de jalea mmuchii,
Pe trupu-i cu pete i peri
n crduri sunt mori i pduchii.