-

In Gradina Ghetsemani -

De VasileVoiculescu

Traditionalismul este o miscare literara, manifestata in perioadainterbelica,

a carei ideologie se cristalizeaza in jurul revistei "Gandirea".Atitudinea traditionalista este mai veche
in cultura noastra, iar ideologiacristalizata in perioada interbelica preia elemente din orientarileante
belice samanatorismul si poporanismul. Traditionalismul interbelic seconstituie in opozitie cu moder
nismul lovinescian. Modernismul include,
in sens larg, toate acele miscari artisitce, fundamentate sau nu ideologic,
care exprima o ruptura de traditie, negand, in forme uneori extreme, epocaori curentul care leau precedat. Traditionalismul pretuieste si apara traditia, inteleasa ca
o suma de valori expusepericolului alterarii si degradarii. Spiritual
critic nu este exclus din atitudinea traditioanlista, numai ca el este "intors",
deregula, impotriva tendintelor si valorilor moderne, ce aduc o eroziune si chiar o dezagregare a
"vechiului". De fapt, ambeleatitudini, sic ea traditionalista sic ea moderna, isi trag o
mare parte din substanta lor din lupta uneia impotriva alteia,
cuexagerari si extremisme de ambele parti.
Specifice si definitorii pentru traditionalism sunt interesul si pasiunea pentru folclorul vazut ca un de
pozitar ideal altraditiilor unei comunitati. Traditionalismul romanesc nu face exceptie de
la aceasta regula, completando insa cuidealizarea si conservarea in mit a trecutului national, mai ales
a celui de factura rurala. Cel mai "intens" traditionalism l-areprezentat insa,
in cultura noastra, gandirismul, miscare literara (treptat politizata) dezvoltata in jurul revistei "Gandir
ea".Revista are printer colaboratori nume de prestigiu: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Adrian Maniu,
Ion Pillat, VasileVoiculescu, Cezar Petrescu,
Tudor Vianu, Gib Mihaescu, Mateiu Caragiale, cuprinzand fenomenul literar in toate aspectelesale: p
oezie, proza, teatru, cronici. Dupa primii 10 ani, in
care publicatia este deschisa spre formule cultivate in literatureeuropeana (simbolism,
expressionism),
se orienteaza spre absolutizarea autohtonismului, ortodoxismului si primitivismuluirural.
Gandirismul insista asupra specificulu religios, spre deosebire de orientarea traditionalista a lui Nicol
ae Iorga, care puneaccentul pe specificul national in cultura romana.
Poezia publicata in paginile revistei a surprins particularitatile sufletului national prin valorificarea m
iturilor autohtone, acredintelor stravechi (Lucian Blaga, Adrian Maniu,
Ion Pillat, Vasile Voiculescu) sau a elogiat elementarul, teluricul,vigoarea existentei rurale (Aron Cotr
us).
"In Gradina Ghetsemani"
de Vasile Voiculescu este o poezie de inspiratie religioasa, autorul fiind inclus de
George Calinescuin gruparea "Ortodoxistii Iconografia mistica. Doctrina miracolului", alaturi de Nichifor Crainic.

In Gradina Ghetsemani, Iisus I s-a adresat lui Dumnezeu, implorandu-L sa-i dea taria morala "dea bea paharul" intreg alamaraciunii si al suferintei. Ruga biblica rostita pe Muntele Maslinilor poate a
vea urmatoarele semnificatii religioase simorale:
in sens crestin, dezvaluie lupta lui Iisus cu ispitele Diavolului si victoria sa asupra indoielii de sine; in
sense tic,denota incercarea de a-I convinge pe ucenicii sai ca
spiritual uman trebuie sa ramana neadormit si se cuvine sa veghezeasupra patimilor proprii; tristete
a lui Iisus ca tradatorii Lui s-au aflat in imediata sa apropiere, chiar mancand dintr-un "blid" cu
el; temerea si chiar regretful
ca va indura suferinte atat de mari, pentru infruntarea carora cere Divinitatii said ea
otarie morala deosebita si sa-L despovareze de limitele specific omenesti; incercarea de
a schimba firea umana prin rugaciune,asceza si prin credinta in Dumnezeu; fireasca parere de rau ca
paraseste existenta terestra, pe ucenicii sai sip e oameniicarora lea facut numai bine; supunerea deplina fata de hotararea Tatalui Ceresc, singurul care
decide atat soarte FiuluiSau, cat si pe a muritorilor, soarta care trebuie sa ramana imuabila.
Termenul de "pahar" - folosit atat in Biblie, cat si in poemul voiculescian trebuie inteles atat in sens spiritual, evocandmomentul cand omul bea cupa amaraciunilor pe durat
a vietii sale, cat si in sens material, reflectand clipa expierii sale, in care Iisus - insetat a baut otetul ce i-a curmat sirul suferintelor.
Poemul voiculescian evoca lupta Mantuitorului cu propria-I soarta si temerea Lui fireasca de
a bea "paharul" suferinteloromenesti.
Compozitional, poezia este alcatuita din patru strofe cu caracter descriptiv. Primele trei strofe surpri
nd planul subiectiv,starea sufleteasca a lui Iisus, iar ultima amplifica suferinta, care
se rasfrange asupra planului exterior, al naturii.
Prima strofa reda impotrivirea Omului in fata destinului, intr-o formulare lapidara de incipit:
"Iisus lupta cu soarta si nuprimea paharul.". Verbele: "a lupta", "nu primea", "sempotrivea" exprima refuzul asumarii unui destin implacabil,
in clipa deezitare a Fiului lui Dumnezeu. Gestul ingenunchierii nu este al unui invins, ci al rugaciunii (i
nvocarea divinitatii si ascezaspirituala).
Strofele a doua si a treia constituie a doua secventa poetica, realizata in jurul metaforei - simbol,
"grozava cupa".Dramatismul este sugerat de valoarea de superlativ stilistic a epitetelor:
"mana nendurata",
"grozava cupa", iar rezistenta laispitire (cale a purificarii spirituale), prin epitetele "sete uriasa",
"infama bautura". Oximoronul releva interiorizarea, trecereala o alta etapa a purificarii de patimi, de
la lupta cu lumea, la lupta cu sinele. Versul "batandu-se
cu moartea uitase deviata" concentreaza sensul luptei christice: moartea trupului viata de apoi. Strofa a patra constituie ultima secventapoetica, proiectia suferintei interioare asupra
cadrului natural. Se utilizeaza personificarea si hiperbola pentru descriereaelementelor decorului:
"Deasupra, fara tihna, se framantau maslinii, / Pareau ca vor sa fuga din loc, sa nu-l mai vada.".
Imaginea apocaliptica este sugerata prin sintagma "vraistea gradinii". Ultimul vers,
"Si uliii de seara dau roate dupa prada",intareste sugestia mortii / imaginea, thanatosului prin: simbo
lul "uliii", simbolistica temporala "de seara" si aceea a gestului"dau roate dupa prada".
Conjunctia adversative "dar", in strofele a-II-a si a-III-a sustine idea impotrivirii,
a rezistentei la ispita. Prezenta unorregionalisme: "sterlici", expresii populare: "pe branci",
"fara tihna" - intensifica dramatismul.

"In Gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de tip

traditionalist prin inspiratia religioasa (poezieiconografica), coordonanta a spiritualitatii romanesti.
La nivel formal, se observa conservarea prozodiei clasice.