Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In Gradina Ghetsemani -
De VasileVoiculescu
In Gradina Ghetsemani, Iisus I s-a adresat lui Dumnezeu, implorandu-L sa-i dea taria morala "dea bea paharul" intreg alamaraciunii si al suferintei. Ruga biblica rostita pe Muntele Maslinilor poate a
vea urmatoarele semnificatii religioase simorale:
in sens crestin, dezvaluie lupta lui Iisus cu ispitele Diavolului si victoria sa asupra indoielii de sine; in
sense tic,denota incercarea de a-I convinge pe ucenicii sai ca
spiritual uman trebuie sa ramana neadormit si se cuvine sa veghezeasupra patimilor proprii; tristete
a lui Iisus ca tradatorii Lui s-au aflat in imediata sa apropiere, chiar mancand dintr-un "blid" cu
el; temerea si chiar regretful
ca va indura suferinte atat de mari, pentru infruntarea carora cere Divinitatii said ea
otarie morala deosebita si sa-L despovareze de limitele specific omenesti; incercarea de
a schimba firea umana prin rugaciune,asceza si prin credinta in Dumnezeu; fireasca parere de rau ca
paraseste existenta terestra, pe ucenicii sai sip e oameniicarora lea facut numai bine; supunerea deplina fata de hotararea Tatalui Ceresc, singurul care
decide atat soarte FiuluiSau, cat si pe a muritorilor, soarta care trebuie sa ramana imuabila.
Termenul de "pahar" - folosit atat in Biblie, cat si in poemul voiculescian trebuie inteles atat in sens spiritual, evocandmomentul cand omul bea cupa amaraciunilor pe durat
a vietii sale, cat si in sens material, reflectand clipa expierii sale, in care Iisus - insetat a baut otetul ce i-a curmat sirul suferintelor.
Poemul voiculescian evoca lupta Mantuitorului cu propria-I soarta si temerea Lui fireasca de
a bea "paharul" suferinteloromenesti.
Compozitional, poezia este alcatuita din patru strofe cu caracter descriptiv. Primele trei strofe surpri
nd planul subiectiv,starea sufleteasca a lui Iisus, iar ultima amplifica suferinta, care
se rasfrange asupra planului exterior, al naturii.
Prima strofa reda impotrivirea Omului in fata destinului, intr-o formulare lapidara de incipit:
"Iisus lupta cu soarta si nuprimea paharul.". Verbele: "a lupta", "nu primea", "sempotrivea" exprima refuzul asumarii unui destin implacabil,
in clipa deezitare a Fiului lui Dumnezeu. Gestul ingenunchierii nu este al unui invins, ci al rugaciunii (i
nvocarea divinitatii si ascezaspirituala).
Strofele a doua si a treia constituie a doua secventa poetica, realizata in jurul metaforei - simbol,
"grozava cupa".Dramatismul este sugerat de valoarea de superlativ stilistic a epitetelor:
"mana nendurata",
"grozava cupa", iar rezistenta laispitire (cale a purificarii spirituale), prin epitetele "sete uriasa",
"infama bautura". Oximoronul releva interiorizarea, trecereala o alta etapa a purificarii de patimi, de
la lupta cu lumea, la lupta cu sinele. Versul "batandu-se
cu moartea uitase deviata" concentreaza sensul luptei christice: moartea trupului viata de apoi. Strofa a patra constituie ultima secventapoetica, proiectia suferintei interioare asupra
cadrului natural. Se utilizeaza personificarea si hiperbola pentru descriereaelementelor decorului:
"Deasupra, fara tihna, se framantau maslinii, / Pareau ca vor sa fuga din loc, sa nu-l mai vada.".
Imaginea apocaliptica este sugerata prin sintagma "vraistea gradinii". Ultimul vers,
"Si uliii de seara dau roate dupa prada",intareste sugestia mortii / imaginea, thanatosului prin: simbo
lul "uliii", simbolistica temporala "de seara" si aceea a gestului"dau roate dupa prada".
Conjunctia adversative "dar", in strofele a-II-a si a-III-a sustine idea impotrivirii,
a rezistentei la ispita. Prezenta unorregionalisme: "sterlici", expresii populare: "pe branci",
"fara tihna" - intensifica dramatismul.