Dieta, nutritia si dintii

Nutritia si parodontiul

Compozitia structurilor orale

Smaltul:

- cel mai mineralizat tesut al org.

- 96 % minerale (osul 60%)- Ca, Mg, P, CO3
- 3 % apa
- 1% material organic (keratina, mucoproteine, colagen,
peptide, fosfolipide, colesterol)
- structura cristalina- hidroxiapatita
- spre deosebire de os nu se remodeleaza dupa formare
- este influentat de nutritia sistemica doar inainte de eruptie
- dupa eruptie influenta dietei este doar topica-demineralizarecarii dentare

Compozitia structurilor orale

Dentina:
- 70% minerale, 20% organica, 10% apa
- Compozitie similara cu osul

- Mai putin Ca, P, mail mult Mg, CO3, decat smaltul

- Colagenul-responsabil de 18 % din matricea organica
- Lipide, mucopolizaharide, proteine
Cementul- structura similara cu osul, dentina
Osul alveolar- 60% minerale, 25%- organic, 15 % apa

Importanta nutritiei in crestere si

dezvoltare
Functie de momentul in care se produce deficienta

nutritionala in timul dezvoltarii structurilor dentarereversibile sau nu

In timul formarii celulare initiale- hiperplazieireversibile ex. malnutritia in amelogeneza- defecte
permanente ale smaltului
In faze avansate- crestere celulara, regenerarehipertrofie- reversibile ex, gingivita scorbutica- deficit
vit. C- vindecare in aport suficient de vit.C

Efectele nutritiei asupra dezvoltarii

orale
Dintii temp.-6 sapt.i.u.
Mineralizarea 3-4 luni i.u. la locul de dezv. al germenului

dentar celule se diferentiaza din lamina dentara

Formarea coroanei incepe matricea dentara fibre de
colagen- aport de minerale
Dupa formarea primului strat de dentina incepe formarea
smaltului
La nastere coroanele incisivilor temporari sunt formate,
caninii si moalrii temporari coroane 1/3-1/2 edificate
La 1 an coroana mol 2 temporar complet formata

 Odata erupt in cavitatea orala mineralizarea continua tot

l restul vietii la nivelul suprafetelor dentare- topic

2 diferente majore intre tes. mineralizate ale org. si dinti:

Smaltul nu contine capilare, vase limfatice care sa asigure
transportul nutrientilor, posteruptiv, schimburile chimice in
smalt au loc doar la suprafata, in contrast la nivelul dentinei
tubii dentinari transporta sangele sistematic
Ca o consecinta, smaltul nu dispune de mijloace reparatorii
( cu exceptia remineralizarii externe- in contrast cu osul
remodelare continua)

 Malnutritia- crestere maxilara intarziata, dezvoltare

dentara intarziata, modificarea paternului de eruptie

Defecte de smalt- hipoplazia asociata cu caria
dentara
Nutritia prenatala , sanatatea femeii gravide- impact
important asupra mineralizarii , susceptibilitatii la
carie a dintilor temporari

Vitamina A
retinozi precursorul vit. A - alimente orig. animala/

carotenoizi- legume, fructe

retinoizii retinal, retinol, acid retinoic
Functii:
-diferentiere celulara, epitelizarea
-dezvoltarea oaselor, dintilor
-sistem imun

Vitamina A surse alimentare

Cereale , legume, fructe portocale, dovleac, cartof,

morcov, spanac ,mango

Lactate, produse din carne
Stabila in procesarea alimentelor

Vitamina A
Deficit:
Diferentiere celulara inadecvata, vindecare, regenerare

deficitara, descuamarea mucoasei orale

Keratoza
Candidoza
Hipertrofie gingivala
Leukoplazia
Xerostomia
Hipoplazie de smalt
Forma severa- formarea neregulata a tubilor dentinari
risc carios crescut

Vitamina A
Exces:
Toxicitate defecte la nastere, anomalii fata, buze,

maxilare,
Integritatea tes. epitelial si vindecarea tes. parodontal
Pigmentarea pielii , tes. moi- gingie, palat moale
Pacientii surse alimentare de vit. A nu din suplimente
alimentare

Vitamina D
D3- epunerea la soare a 7-dehidrocolesterol din piele
D2- expunerea la ultraviolete a ergosterolului din plante
Poate fi sintetiza in totalitate in organism
Surse : 90 % din piele ; 10 % din alimente
Stocata in organism f.imp. Expunerea la soare
La varstnici- suplimente alimentare- produse lactate cu

aport crescut de calciu- la 80 ani -1/2 din vit. D sintetizata

la 20 de ani
Este stabila in timpul pastrarii, procesarii

Vitamina D

Vitamina D (calciferol)
Rol esential in mineralizarea dintilor, tes. osos
Deficit
Regenerare osoasa anormala
Rahitism-copil
Osteomalacia-adult
Osteoporoza

Calcificare incompleta a dintilor si osului alveolar

Exces
Calcificari pulpare, hipoplazii de smalt,

Vitamina E
Deficit de vit. E rar
Copii prematuri, deficit de absorbtie a grasimilor
Functii: imunitate, antioxidant
Necesarul creste odata cu ingestia de acizi grasi

polinesaturati
Sursa alimentara: cereale integrale, uleiuri
Excesul in asociere cu aspirina sangerare gingivala

Vitamina K(qinona)
Descoperita in 1930-coagulare
Deficitul rar, medicamente antagoniste -anticoagulante
Risc hemoragic crescut, candidoza
Surse alimentare: legume cu frunze

Vitamina B/C
Solubile in apa-se dizolva in apa, transportate prin

mecanism activ sau pasiv in sistemul portal si nu sunt

stocate in organism
Pot fi oxidate de caldura/lumina
Proprietatile se pierd prin preparare
Toxicitatea prin exces rar intalnita
Vit. B complex- 8 vit.
Vitamine eliberatoare de energie-productia de
ATP(B1, B2, B3)
Vitamine hematopoetice (B6, B12, folatul)

Deficitul de vit. B complex

Cheiloza angulara, leucoplazie, atrofie papilara,

glosita, pierderea gustului

B2 (riboflavin)- cheiloza angulara, atrofia papilelor
filiforme, largirea papilelor fungiforme, stomatita
angulara, glosita
B3(niacin)- cheilita angulara, mucozita, stomatita,
ulceratie, glosita
Acid folic- identic B3 , creste riscul de candidoza,
ulcere aftoase

Vitamina C acid ascorbic

Structura chimica similara cu glucoza
Plantele si majoritatea animalelor pot sintetiza vit. C direct din

glucoza
La om- sursa de vit. C aport alimentar
Functii:
Formarea colagenului (componenta primara a matricei dentinare)
Vindecarea ranilor
Deficitulmoderat- risc crescut la infectii, fragilitate capilara, hiprtrofie,
sangerare gingivala,
Sever- gingivita scorbutica- gingie rosie, tumefiata, friabila,
sangerare la provocare, distructie parodontala-cresterea mobilitatii
dentare, exfoliere, ulceratii ale tes. moale, atrofia odontoblastilordefecte dentinare

Vitamina Csurse alimentare

Mineralele si structurile orale

F- deficit- scaderea rezistentei la carie
Excesul- usor- smaltul patat- mottled enamel- pete albe-

rezistenta crescuta la carie, moderat- pete maronii-rezistenta

crescuta la carie, severa-hipoplazia smaltului cu scaderea
rezistentei la carie
Fe- deficit- cheiloza angulara, paloarea mucoaselor , buzelor,
atrofia, denudarea papilelor filiforme, glosita, creste riscul de
candidoza
Ca- deficit- calcificare incompleta, rahitism, osteomalacia,
resorbtie excesiva si fragilitate osoasa, osteoporoza, tendinta la
hemoragie, cresterea mobilitatii dentare, pierderi dentare
premature

Dieta si caria dentara

Studiul

Vipeholm- 1945-1953- Suedia- 6 grupe

experimentale-aceasi ratie zilnica de carbohidrati dar in
forme si cu frecventa variata
Concluziile studiului:
Cresterea frecventei consumului de zahar-cresterea
incidentei carioase
Cresterea incidentei- zaharul consumat intr-o forma
retentiva intre mese
Cantitatea de zahar consumata nu este critica atunci cand
se consuma cu ocazia meselor principale

Nu numi cantitatea, dar si forma si momentul ingestiei au

influenta asupra cariei dentare

Dieta si caria dentara

Studiul Hopewood House-15 ani ;
2 grupuri-1 dieta lactovegetariana , 1 dieta rafinata
In absenta unui tratament dentar-dieta rafinata-cresterea

indicelui de carie
Studiul Turku
sugar- Finlanda 1976- 3 grupe
experimentale- alimente indulcite cu sucroza, fructoza,
xilitol
Dupa 1 an incidenta carioasa la grupul cu xilitol
nesemnificativa fata de celelalte 2,
Dupa 2 ani- grupul cu sucroza- mai multe lez. carioase
decat cel cu fructoza.

Carbohidratii fermentabili- risc

cariogen major
Cresterea consumului de zahar va creste numarul

ocaziilor cu care ph-ul placii devine acid

Expunerea frecventa-placa bacteriana se dezvoltapolizaharide extracelulare - sursa energetica pt.
productia de acid intre mese
Limitarea nr. de mese in care se consuma zahar-factor
important in controlul ratei demineralizarii

Testarea potentialului cariogen

Cariogenitatea absoluta a unui aliment determinata prin

administrarea alimentului izolat pt. o perioada suficienta 2 ani- contravine normelor etice.
Alternativa-studiul ph-ului placii- curba lui Stephan
(1940)
Ph-ul scade la o valoare minima la 5 min. de la expunerea
la carbohidrati, redevine neutru dupa 40 min.
Teste pentru masurarea potentialului acidogen-ph placii,
Studii pe animale-soareci

Recomandari
Reducerea frecventei consumului de alimente si bauturi -

carbohidrati fermentabili, in special intre mese

Finalizati orice masa sau aport de lichide cu un aliment sau
bautura cu proprietati cariostatice
Combinati alimentele, intr-o maniera care sa intensifice
masticatia, productia de saliva si clearance-ul oral. Ex.
Dupa un aliment cu un potential cariogen se recomanda
guma de mestecat cu xylitol
Consumati lichide dulci si acidogene in timpul meselor si
gustarilor care contin alimente capabile sa neutralizeze
efectul cariogenic si acidogenic.

Nutria si parodontiul
Statusul

nutritionalraspunsul
imun
al
oraganismului- boala parodontala
Malnutritie deficit proteic- alterarea raspunsului la
infectie- scaderea raspunsului inflamator al gazdei la
agresiunea bacteriana
Reducerea activitatii celulelor albe (neutofile)diabetici, SIDA, cancer- se poate asocia cu boala
parodontala , parodontite refractare la tratament

Nutritia si parodontiul
Etiologia bolii parodontale: placa bacteriana- sursa

energetica primordiala alimentatia

Consumul crescut de glucoza in stadiile initiale ale
formarii biofilmului crestere a populatiilor bacteriene
Legatura dintre consumul carbohidratilor alimentari
bacteriile anaerobe, Gram implicate in etiopatogenia
bolii parodontale nu este pe deplin cunoscuta

Rolul nutritiei in boala parodontala

Nutritia deficitara- nu initiaza boala parodontala
Statusul nutritional- factor conditionant sau modificator in

progresia si vindecarea bolii.

Studiate asocierea dintre vit.C, proteine- boala
parodontala.
Deficitul vit. C- gingivita scorbutica- tumefactie,
inflamatie, gingivala, pierderea atasamentului epitelial,
mobilizari dentare
Asocierea dintre gingivita/parodontita ulcerativa necrotica
nutritia deficitara putin studiata, factor predispozant
alaturi de igiena orala deficitara, gingivita preexistenta,
fumat