AUDIT Brosura Albastra

AUDIT-brosura albastra
Suport de curs pentru examenul de aptitudini in

vederea obinerii calitii de expert contabil
Cuprins
AUDIT........................................................................................1
Cuprins......................................................................................1
L Generaliti...........................................................................1
A. CERTIFICARE VERSUS AUDIT.......................................1
1.Clasificare................................................................................1
2.Relaia tripartit.......................................................................6
3. Subiectul in cauz...................................................................6
conduita......................................................................................7
4.Criteriile...................................................................................7
5.Probele certificrii...................................................................8
B. METODOLOGIA AUDITULUI STATUTAR......................9
1. Abordarea pe faze i etape......................................................9
2. Abordarea pe cicluri de control............................................10
n. Practici de control.....................................11
al conturilor ..................................................11
A. IMOBILIZRI CORPORALE I NECORPORALE..........11
10 domenii de control...............................................................11
42 proceduri (diligene) ale auditorului....................................11
1. Tabloul variaiilor anuale ale imobilizrilor corporale i
necorporale...............................................................................11
2.Inventarul fizic al imobilizrilor corporale i necorporale.....13
3.Verificarea achiziiilor de imobilizri corporale....................13
4.Verificarea imobilizrilor corporale produse de intreprindere13
5.Verificarea cheltuielilor ulterioare.........................................14
6.Verificrile specifice imobilizrilor corporale - altele decat fondul
comercial i cheltuielile de cercetare-dezvoltare......................14
7.Cheltuielile de cercetare-dezvoltare.......................................15
8.Fondul comercial...................................................................15
9. Amortizarea imobilizrilor corporale i necorporale............16
10. Ieirile de imobilizri..........................................................16
B. IMOBILIZRI FINANCIARE............................................17
11 domenii de control...............................................................17
49 proceduri de audit (diligente ale auditorului).......................17
1. imprumuturile acordate.........................................................17
2. Depozitele de garanii i cauiunile acordate terilor.............18
3. Titlurile de participare i creanele in societi legate...........18
3.1. Diligene cu caracter general.............................................18
C. STOCURI............................................................................26
9 domenii de control.................................................................26
36 proceduri (diligene) de audit...............................................26
Asistenta la inventarul fizic - diligente specifice......................26
Remarci preliminare.................................................................26
Diligente de audit cu ocazia analizei conturilor de...inchidere..29
Controlul cantitilor reinute in stocurile contabile.................29
la inchidere...............................................................................29
D. DATORII I CHELTUIELI DE EXPLOATARE..........33
3 domenii de control.....................................33
20 proceduri (diligene) de audit...................33
E. CLIENI I VENITURI DIN EXPLOATARE...................38
F. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI I CHELTUIELI46
14 domenii de control...................................46
23 proceduri (diligene de audit)...................46
Controlul cifrelor comparative.......................46
G. TREZORERIE.....................................................................49
31 proceduri (diligente) de audit...............................................49
Controale de efectuat:...............................................................50
H. CAPITALURI PROPRII.....................................................55
19 proceduri (diligene) de audit...............................................55
Capitalul social i aspectele juridice de ansamblu....................56
III. Supravegherea public.n audit .........................................................6
IV. Raportarea in audit..........................................................62
V. Organizarea activitii de audit.................................................63
ORGANIZAREA I GESTIUNEA CABINETELOR DE AUDIT..63
Plan de prezentare........................................63
I. Organizarea general a cabinetelor...........63
I. ORGANIZAREA GENERAL A CABINETELOR
Mijloacele de punere n aplicare a strategiei cabinetului....63
Nivelurile 4 i 5:.......................................................................70
Lucrul in echip Obiective:.......................................................70
Msuri:......................................................................................70
7) Rapoartele.............................................................................76
Rolul expertului contabil (auditorului):....................................76
Mjloace:...................................................................................76
VL Controlul de calitate.........................................................77
in audit ....................................................................................77
A. Controlul extern...................................................................77
1.Definiie:................................................................................77
2.Scop:......................................................................................77
3.Obiective:...............................................................................77
4.Principii:................................................................................78
5.Metodologie:..........................................................................78
6.Referin:...............................................................................78
7.Arie de aplicare:.....................................................................78
8.Organizare:............................................................................78
9. Derulare:...............................................................................79
B. Controlul intern....................................................................79
1.Definiie:................................................................................79
2.Obiective:...............................................................................79
VIL Standardele Internaionale de Audit.............................80
I. 33 de standarde (ISA) clasificate in 8 grupe de studiu:.........82
1.Cadrul conceptual internaional pentru misiunile de.certificare.........82
2.Principii,obiective i reguli generale care guverneaz..activitatea de
audit..82
3.Planificarea unui audit...........................................................83
4.Situaii speciale privind controlul intern................................83
8. Misiuni cu scop special.........................................................84
n. Norme Metodologice de aplicare (IAPS 1000-1100)...........84
Standardele Internaionale pentru Misiunile de........................84
Examen Limitat (Revizuire) (ISRE 2000-2699) i...................84
Normele Metodologice de aplicare (IREPS 2700-2999)..........84
L Generaliti
A. CERTIFICARE VERSUS AUDIT
Misiunea de certificare reprezint o misiune in care un practician
ii exprim o concluzie al crei scop este de a consolida gradul de
incredere al unui grup-int cu privire la rezultatul evalurii sau msurrii
unui subiect n cauz pe baza unor criterii.
Un practician poate presta dou tipuri de misiuni de certificare:
misiuni de certificare rezonabil;
misiuni de certificare limitat.
Cand misiunea de certificare privete situaiile financiare istorice,
misiunea de certificare rezonabil se numete misiune de audit i este
reglementat de ISA (Standardele Internaionale de Audit), iar misiunea de
certificare limitat se numete examen limitat (revizuire) i este
reglementat de ISRE (Standardele Internaionale pentru Misiuni de
Examen Limitat (Revizuire)).
Celelalte misiuni de certificare sunt reglementate de IS AE (Standardele
Internaionale pentru Misiuni de Certificare).
Nu sunt misiuni de certificare i nu sunt acoperite de Cadrul general:
misiunile acoperite de ISRS (Standardele Internaionale pentru Servicii
Conexe), cum ar fi misiunile cu privire la procedurile convenite i
compilri;
intocmirea declaraiilor de impunere atunci cand nu se exprim nicio
concluzie;
misiunile de consultan sau de consiliere cum ar fi consultant fiscal i
de gestiune;
misiunile care ofer probe in cadrul unei procedure juridice cu privire la
aspecte contabile, de audit, fiscal sau de alt natur;
alte misiuni care includ opinii, preri sau exprimri profesionale din care
un anume utilizator ar putea obine o anumit certificare.
intr-un raport care nu este un raport de certificare, profesionistul
trebuie s evite:
s implice aplicarea Cadrului general, a ISA, a ISRE sau
alSAE;
s utilizeze termeni ca,,certificare",,, audit"
sau,,examinare".
1. Clasificare
1.1. Din punct de vedere al comunicrii ctre grupul-int de utilizatori,
misiunile de certificare potfi:
misiuni de raportare direct;
misiuni pe baz de declaraii.
1.2. Din punct de vedere al gradului de ncredere furnizat grupului-int
de utilizatori, misiunile de certificare potfi:
misiuni de certificare rezonabil;
misiuni de certificare limitat.
1.3. Din punct de vedere al ariei de aplicabilitate:
Cand misiunea de certificare se refer la situaiile financiare istorice,
misiunile de certificare rezonabil se numesc misiuni de audit, iar misiunile
de certificare limitat se numesc examinri (revizuiri) limitate. (Deci
auditul este o certificare, dar nu orice certificare este un audit.)
2. Relaia tripartit
1
Misiunile de certificare implic trei pri separate:

un practician, termen mai cuprinztor decat termenul auditor";
persoana responsabil de informaia prezentat;
grupul-int.
3. Subiectul in cauz
Subiectul in cauz i informaiile cu privire la subiectul in
cauz pot lua diferite forme, ca, de exemplu:
performana sau condiiile financiare; 6
performana sau condiiile nefinanciare;
caracteristicile fizice;
sistemele i procesele;
conduita.
Subiectele in cauz au caracteristici diferite i sunt considerate adecvate
dac:
pot fi identificate i supuse unei evaluri sau msurri constante pe baza
unor criterii identificate;
informaiile cu privire la ele pot face obiectul procedurilor de colectare a
unor probe adecvate i suficiente pentru a susine o certificare rezonabil
sau o certificare limitat.
Subiectele in cauz pentru cenzori sunt stabilite prin lege sau pot fi
stabilite de grupuri-int (de acionari, de exemplu):
supravegherea gestiunii", care se poate divide in mai multe subiecte in
cauz, prin standarde sau norme profesionale;
legalitatea situaiilor financiare i concordana acestora cu registrele",
care se poate divide in mai multe subiecte in cauz;
evaluarea elementelor patrimoniale", care se poate
divide in mai multe subiecte in cauz;
repartizarea profitului".
4. Criteriile
Criteriile sunt referinele utilizate pentru a evalua sau msura subiectul in
cauz.
Criteriile pot fi: legislaia, reglementrile, contractele,
standardele,codurile de conduit, un nivel de performan convenit (de ex,
numrul prevzut pentru intrunirile unui comitet etc.).
Criteriile trebuie s fie adecvate, adic s satisfac urmtoarele
caracteristici:
relevana; exhaustivitatea; credibilitatea; neutralitatea; claritatea.
Criteriile trebuie s fie la dispoziia grupului-int. Aceasta
se poate realiza prin mai multe modaliti:
in mod public;
prin includerea, in mod clar, in raportul de certificare.
5. Probele certificrii
Practicianul planific i realizeaz o misiune de certificare
cu scepticism profesional pentru a obine probe cu privire la
prezentrile eronate semnificative coninute in informaiile legate
de subiectul in cauz, pe baza crora ii va fonda concluzia.
Probele trebuie s fie suficiente i juste (adecvate).
Suficiena reprezint msura cantitii probelor.
Caracterul adecvat reprezint msura calitii probelor.
Credibilitatea probelor depinde de sursa i de natura
acestora, precum i de circumstanele individuale in care acestea au
fost obinute.
in general, credibilitatea trebuie apreciat inandu-se seama de
urmtoarele:
probele sunt mai credibile atunci cand sunt obinute din surse
independente, exterioare entitii;
probele generate intern sunt mai credibile cand sistemele de control intern
- extern sunt adecvate;
probele obinute direct de practician sunt mai credibile decat cele obinute
din surse independente, exterioare entitii;
probele sunt mai credibile atunci cand sunt sub forma unor documente
(pe suport de hartie, electronic etc.);
probele furnizate de documente originale sunt mai credibile decat probele
furnizate de fotocopii, faxuri etc.
TABLOUL-SINTEZ al misiunilor de control ale expertului contabil
standardizate internaional
B. METODOLOGIA AUDITULUI STATUTAR
Practica internaional de audit cunoate dou moduri de abordare
a unei misiuni de audit statutar:
abordarea pe faze i etape (didactic i mai teoretic);
abordarea pe cicluri de control (mai operaional).
1. Abordarea pe faze i etape
Misiunea de audit statutar poate fi decupat in trei faze i 10 etape (grupe
de lucrri).
Faza iniial:
- Este faza cunoaterii entitii controlate i a planificrii misiunii de audit.
- Se caracterizeaz prin aceea c majoritatea activitilor sunt desfurate la
sediul auditorului.
Cuprinde dou etape:

acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit;
orientarea i planificarea auditului.
Faza controluluipropriu-zis:
Explicaii Misiuni de certificare Misiuni conexe
Misiuni de audit Misiuni de certificare
Natura serviciilor prestate
Audit statutar i audituri speciale
Examen limitat (revizuire)
Informaii financiare previzionale
Alte misiuni de certificare
Proceduri convenite
Compilri
Nivel de asigurare (incredere) oferit
Asigurare (incredere) ridicat, dar nu absolut
Asigurare moderat
Baz rezonabil incredere rezonabil
- incredere limitat
Nicio asigurare Nicio asigurare
Forma de exprimare a concluziei in raport
Asigurare pozitiv
Asigurare negativ
Certificare pozitiv
-certificare pozitiv
-certificare negativ
Fr concluzii (doar constatri)
Fr concluzii
Standarde international aplicabile
ISA 100-999 NM 1000-1999
ISRE 2000-2699
NM 2700-2999
ISAE 3000-3699 NM 3700-3999
ISRS 4000-4699 NM 4700-4999
Dac Directiva a 8-a este aplicabil
Da Da Nu Nu Nu Nu
Dac profesionistul contabil trebuie s aib calitatea de auditor i s fie
inregistrat in Registrul auditorilor
Da Da Nu Nu Nu Nu
- Este faza evalurii controlului intern i a verificrii conturilor.
- Se caracterizeaz prin aceea c activitile sunt desfurate in teren.
Cuprinde trei etape:
evaluarea controlului intern;
controlul conturilor;
examenul situaiilor financiare.
Faza finalizrii lucrrilor i elaborrii raportului:
- Este faza lucrrilor de inchidere i a elaborrii raportului de audit.
- Se caracterizeaz prin aceea c activitile se desfoar la sediul
auditorului.
Cuprinde cinci etape:
evenimente posterioare inchiderii exerciiului;
utilizarea lucrrilor altor specialiti;
alte lucrri necesare inchiderii misiunii de audit;
raportul de audit;
documentarea lucrrilor de audit.
2. Abordarea pe cicluri de control
Abordarea pe cicluri de control presupune succesiunea principalelor
faze i etape ale auditului in cadrul fiecrui ciclu.
Misiunea de audit se decupeaz pe 14 cicluri, in cadrul fiecrui ciclu
urmrind trei faze succesive: cunoaterea operaiilor, evaluarea
controlului intern i controlul conturilor:
1. Cumprri - furnizori;
2. Imobilizri corporale i necorporale;
3. Vanzri - clieni;
4. Stocuri i producie in curs;
5. Trezorerie;
6. Imobilizri financiare;
7. imprumuturi i obligaii financiare;
8. Fonduri improprii;
9. Personal i sociale;
10. Impozite i taxe;
11. Alte pasive;
12. Alte active;
13. Alte venituri i cheltuieli;
14. Estimri contabile.
n. Practici de control al conturilor______________
A. IMOBILIZRI CORPORALE I NECORPORALE
10 domenii de control
42 proceduri (diligene) ale auditorului
2
Afectarea contabil a unei cheltuieli intre cheltuielile

perioadei i imobilizri este un subiect de audit foarte important.
1. Tabloul variaiilor anuale ale imobilizrilor corporale
i necorporale
- Pentru fiecare cont de imobilizri se disting valorile brute, amortizarea
acumulat, eventualele provizioane pentru depreciere i valorile nete
contabile, i se elaboreaz un tablou care s scoat in eviden variaiile
exerciiului.
- Verificai soldurile de deschidere i de inchidere cu cele din bilan i
confruntai amortizarea inregistrat pe conturi cu creterea amortizrilor
evideniat in bilan.
- Apreciai ponderea activului net imobilizat in totalul activului bilanier i
in totalul capitalurilor proprii ale intreprinderii.
- Stabilii nivelul investiiilor anuale ale intreprinderii dup variaia
activului imobilizat (in valori brute) i dup tabloul fluxurilor de trezorerie
elaborat cu ocazia auditului trezoreriei; apreciai nivelul investiiilor in
raport cu cifra de afaceri sau cu excedentul brut de exploatare.
- Analizai varsta medie a echipamentelor intreprinderii i
consecinele asupra structurii financiare a intreprinderii.
2. Inventarul fizic al imobilizrilor corporale i necorporale
- Cel puin o dat pe an, intreprinderea trebuie s procedeze la
inventarierea general i total a imobilizrilor (existent activelor); cu
aceast ocazie se identific provizioanele pentru deprecieri.
- Analizai documentele de sintez ale inventarierii i confruntarea
cu evidena contabil.
3. Verificarea achiziiilor de imobilizri corporale
- Identificai achiziiile exerciiului.
- Verificai dac contabilizarea s-a fcut efectiv la data recepiei.
- Cercetai achiziiile de la sfaritul anului pentru a v asigura c nu s-a
omis contabilizarea in activ in exerciiul respectiv.
- Verificai facturile furnizorilor pentru a v asigura c intreprinderea este
proprietara activului cumprat, c valoarea achiziiei a fost bine
determinat.
- Verificai cheltuielile accesorii achiziiei bunului i modul lor de
contabilizare: taxe recuperabile, cheltuieli financiare, cheltuieli de transport
angajate dup instalarea activului, comisioane, onorarii etc.
- Pentru imobilizrile de valori importante, analizai modul de finanare i
consecinele asupra structurii financiare a firmei.
- Pentru achiziiile de imobilizri de la intreprinderi legate sau de la
acionari, identificai eventualele dezechilibre i anomalii.
4. Verificarea imobilizrilor corporale produse de intreprindere
- Identificai imobilizrile produse de intreprindere (de ea insi).
- Verificai c valoarea brut a acestora corespunde efectiv costului de
producie; atenie la cheltuielile de cercetare i dezvoltare,cheltuielile
financiare i cheltuielile generale de administraie;cheltuielile financiare
incluse se pot referi numai la costurile indatorrii aferente exclusiv
perioadei de construcie.
- Identificai lucrrile imobilizate aferente produciei in curs la sfaritul
exerciiului.
- Controlai soldul contului Producie imobilizat".
5. Verificarea cheltuielilor ulterioare
- Asigurai-v c cheltuielile care conduc la creterea valorii sau a duratei
de via a activului imobilizat au fost inregistrate in activ.
- Verificai i asigurai-v c cheltuielile de intreinere, a cror finalitate
este s conserve bunul in starea in care se afl, sunt contabilizate in
cheltuielile perioadei.
- Verificai i asigurai-v c cheltuielile de reparaii, avand ca scop
meninerea bunului in stare de utilizare, sunt contabilizate in cheltuielile
exerciiului.
6. Verificrile specifice imobilizrilor corporale - altele
decat fondul comercial i cheltuielile de cercetaredezvoltare
- Verificai cheltuielile de infiinare i cele de majorare de capital i
modul lor de amortizare.
- Verificai imobilizrile necorporale constand in mrci; distingei mrcile
achiziionate de mrcile create de intreprindere; asiguraiv c mrcile
create de intreprindere sunt contabilizate pentru un cost care corespunde
cheltuielilor efectuate pan la depunerea mrcilor (concepie, depozitare),
iar cele achiziionate sunt contabilizate la costul lor de achiziie; mrcile
achiziionate nu se amortizeaz, dar pot face obiectul unui provizion pentru
depreciere; mrcile create de intreprindere, dimpotriv, pot fi amortizate pe
durata produciei juridice a acestora.
- Verificai brevetele; distingei intre brevetele achiziionate (care se
contabilizeaz la costurile de achiziie) i brevetele create de intreprindere
(care se contabilizeaz la nivelul cheltuielilor de cercetare, dezvoltare i
depozitare, care pot fi imobilizate dac se fac pe durata mai multor
exerciii); brevetele se pot amortiza pe durata lor de exploatare
previzional.
7. Cheltuielile de cercetare-dezvoltare
- Identificai aceste cheltuieli i asigurai-v c ele nu au fost fcute in

cadrul unui contract al unui client i c ele se refer la un proiect anume,
individualizat, care are anse de reuit, deci de a genera venituri viitoare.
- Verificai modul de amortizare.
8. Fondul comercial
- Identificai existena unui fond comercial in bilan.
- Examinai originea fondului comercial (cumprare sau creare) i
elementele sale componente (activiti, clientel etc.), precum i modul de
stabilire a valorii inscrise in bilan.
- Verificai dac intreprinderea amortizeaz fondul comercial; amortizarea
este permis pe maxim cinci ani numai dac fondul comercial beneficiaz
de o protecie juridic; el poate face obiectul unui provizion pentru
depreciere.
- Analizai modul de evaluare a fondului comercial, tiind c aceasta se
face prin tehnici de evaluare bazate pe fluxurile de trezorerie viitoare, pe
baza unei metodologii de evaluare; auditorul va aprecia pertinena acestei
metodologii.
- Asigurai-v de justificarea valorii nete contabile a fiecrei componente a
fondului comercial inscris in bilan.
9. Amortizarea imobilizrilor corporale i necorporale
- Separai imobilizrile corporale i necorporale care nu fac obiectul unei
amortizri; acestea pot face obiectul unui provision pentru depreciere.
- Verificai modul de calcul i de contabilizare al amortizrii.
- Pentru noile intrri de imobilizri, apreciai temeinicia duratelor de via
i a metodelor de amortizare reinute.
- Asigurai-v c planul de amortizare al exerciiului este acelai cu cel al
exerciiului precedent; verificai dac planul de amortizare contabil
corespunde sau nu cu planul de amortizare fiscal.
- Identificai imobilizrile construite pe un teren care aparine altcuiva i
asigurai-v c durata de amortizare a acestora nu depete durata de
folosin a terenului.
- Identificai imobilizrile a cror valoare net este evident inferioar
valorii de realizare (cazul cldirilor), ceea ce se poate traduce prin profituri
latente.
10. Ieirile de imobilizri
- Identificai ieirile de imobilizri corporale i necorporale ale exerciiului:
prin vanzare sau prin casare.
- Validai schema contabil utilizat pentru aceste ieiri; pentru aceasta se
studiaz i soldurile de inchidere ale conturilor cheltuielilor excepionale i
veniturilor excepionale; asigurai-v c amortizarea cumulat i
provizioanele pentru deprecieri aferente au fost eliminate din bilan.
- Asigurai-v c ieirile de imobilizri s-au fcut in interesul intreprinderii;
pentru aceasta se cerceteaz acele vanzri care s-au fcut la scurt timp de la
achiziie; identificai vanzrile la preuri inferioare valorii de pia.
- Analizai ieirile care au condus la diferene negative fa de valoarea
rmas; aceste diferene pot insemna fie un pre de vanzare mic, fie o
politic de amortizare contabil neadecvat; trebuie revizuit planul de
amortizare? Prezentai impacturile contabile.
- Asigurai-v c procedurile de inventariere permit identificarea
imobilizrilor neutilizate i c in conturile de imobilizri corporale i
necorporale sunt cuprinse numai active utile intreprinderii.
B. IMOBILIZRI FINANCIARE
49 proceduri de audit (diligente ale auditorului)
1. imprumuturile acordate
- Obinei o situaie nominal a imprumuturilor acordate personalului i
confruntai suma total cu cele inscrise in bilan.
- Stabilii un tablou de micri ale imprumuturilor in timpul exerciiului,
verificai soldurile la deschidere, analizai noile imprumuturi acordate in
timpul exerciiului, rambursrile i soldurile la sfaritul exerciiului.
- Controlai, prin sondaj, corecta reflectare in contabilitate a clauzelor din
contractele de imprumut.
- Studiai i identificai cazurile de riscuri de nerambursare din partea unor
salariai i corecta inregistrare a unor imprumuturi considerate creane
nerecuperabile; identificai eventualele provizioane.
- Controlai corecta contabilizare a dobanzilor.
- Pentru imprumuturile care fac obiectul unui abandon de crean,
asigurai-v c nu avei de-a face cu remuneraii deghizate.
2. Depozitele de garanii i cauiunile acordate terilor
- Identificai contractele de depozit i cauiune inscrise in activul imobilizat
la inchiderea exerciiului; studiai clauzele, identificai eventualele riscuri
de nerecuperare a acestor active i vedei dac
nu era necesar constituirea unui provizion pentru deprecierea
acestor active.
- Asigurai-v c acele contracte aferente depozitelor sau
cauiunilor din bilan sunt inc in vigoare i c nu sunt probleme
privind recuperarea acestora.
- Dac unele active au fcut obiectul unei rambursri, dar ele
3
figureaz in continuare in activul imobilizat, cercetai dac trebuia

constituit un provizion pentru depreciere sau era necesar
soldarea acelor active printr-un cont de cheltuieli.
3. Titlurile de participare i creanele in societi legate
3.1. Diligene cu caracter general
Titlurile de participare imobilizate se refer, in principiu, la
titlurile de participare in posesia durabil a intreprinderii (ele permit
exercitarea unei influene sau a unui control asupra societii in care sa
investit; in general, in aceast categorie intr deinerile de cel puin
10% din capitalul societii respective) i la titlurile imobilizate ale
activitii de portofoliu, adic titlurile achiziionate de societi a cror
activitate const in investirea in capitalul diferitelor intreprinderi.
- Sintetizai intr-un tablou portofoliul de titluri de participare ale societii
auditate i scoatei in eviden micrile din timpul exerciiului; precizai
pentru fiecare categorie un titlu, cantitatea deinut, valoarea unitar,
valoarea total a fiecrei categorii i procentul deinut in capitalul societii
emitente; confruntai acest tablou cu soldurile contabile din bilan i cu cele
din balana sintetic.
- Elaborai un tablou al micrilor provizioanelor pentru deprecierea
fiecrei categorii de titluri: provizioane de deschidere, dotri in timpul
exerciiului, reluri in timpul exerciiului i provizioane la sfaritul
exerciiului; confruntai acest tablou cu soldurile din bilan i cu contul de
rezultate.
- Pt fiecare categorie de titluri inscris in activul imobilizat,asigurai-v de
caracterul imobilizabil al acestor titluri, adic verificai dac titlurile
imobilizate nu sunt de fapt valori mobiliare de plasament, care trebuie
contabilizate in conturile de trezorerie; obligaiile simple sunt considerate
valori mobiliare, in timp ce obligaiile rambursabile,convertibile sau
convertibile in aciuni pot fi tratate ca titluri imobilizate ale activitii de
portofoliu.
- Pentru fiecare participaie imobilizat in bilan, precizai forma juridic a
societii deintoare, tiut fiind c riscurile i rspunderile pentru acionari
nu sunt aceleai.
- Pentru fiecare participaie inscris in bilan, obinei ultimele situaii
financiare i rapoartele auditorilor, care nu trebuie s fie mai vechi de 90 de
zile (societatea trebuie s elaboreze situaii financiare intermediare, care s
se incadreze in termenul de 90 de zile).
- Pentru fiecare societate in participaie, analizai situaia financiar de
ansamblu: situaia capitalurilor proprii, rezultatul exerciiului, evoluia
cifrei de afaceri; pentru societile cu dificulti, analiza este mult mai
profund.
- Pentru fiecare dintre societile in participaie, precizai metoda de
determinare a valorii de inventar deinute de societatea auditat; analizai
coerena metodelor de evaluare a titlurilor i respectarea de ctre societate
a principiului permanenei metodelor; in caz de schimbare a metodelor
contabile, verificai c aceasta este justificat i dac a fost corect i
complet prezentat in anexe; societatea auditat nu este obligat s aplice
aceeai metod de evaluare pentru toate titlurile de participare; aceeai
metod de evaluare trebuie ins folosit pentru achiziiile succesive de
titluri ale
aceleiai societi in participaie.
Metodele de apreciere a valorii de inventar a titlurilor de participare
sunt, in principal, urmtoarele:
evaluarea patrimonial - in funcie de capitalurile proprii ale societii in
participaie i de cota de participare; se au in vedere capitalurile proprii
contabile ajustate de unele elemente extracontabile, cum ar fi plusvalorile
latent asupra activelor, angajamentele extrabilaniere etc.;
evaluarea pe baza performanelor - se are in vedere valoarea de
randament a soc in care s-a investit; valoarea de inventor rezult din
veniturile istorice, previzionale sau combinate, servite de soc in participaie
acionaril acesteia;
evaluarea bursier - valoarea de inventar rezult din cursul mediu
ponderat al aciunii cotate, pe o perioad dat (de reg, maxtrei sptmani
anterioare).
3.2. Achiziia de titluri imobilizate n cursul exerciiului
- Identificai noile achiziii ale exerciiului; pentru fiecare achiziie,obinei
documentele juridice care valideaz transferul de proprietate i asigurai-v
c ele au fost inregistrate in contabilitate la data transferului de proprietate.
- Dai atenie formei juridice a intreprinderilor in care s-a investit i facei
distincie intre achiziiile de pe pieele reglementate i achiziiile negociate.
- Asigurai-v c nu este vorba de valori mobiliare, deci titluri care nu
trebuie imobilizate.
- Analizai preul de achiziie pltit in comparaie cu costul inregistrat in
bilan; asigurai-v c cheltuielile de achiziie a titlurilor
(onorarii,comisioane, cheltuieli cu actele etc.) sunt excluse din costul de
inregistrare a titlurilor achiziionate in conturile de imobilizri; asigurai-v
c costul de inregistrare in bilan este independent de modalitatea de plat a
preului ctre vanztorul titlului.
- Pentru fiecare achiziie de titluri de participare, evaluai diferenele intre

preul pltit vanztorului i cota-parte din capitalurile proprii ale
intreprinderii in care ai investit; dac aceste diferene sunt semnificative,
trebuie s se verifice temeinicia: existena unei plusvalori sau a unei
minusvalori latente, rentabilitatea ridicat a titlurilor, interesul economic i
strategic, anticiparea de sinergii etc.
3.3. Valoarea de inventar stabilit prin metoda evalurii patrimoniale
- Identificai categoriile de titluri de participare pentru care valoarea de
inventar face referire la situaia net contabil a intreprinderii emitente;
asigurai-v c o valoare de inventor distinct este determinat pentru
fiecare ansamblu de titluri de aceeai natur i deintoare de aceleai
drepturi; astfel, trebuie verificat c nu s-au fcut compensri intre diferitele
categorii de titluri i c aceeai evaluare s-a fcut pentru titluri de aceeai
natur, achiziionate, eventual, in trane succesive.
- Pentru fiecare categorie de titluri, calculai cota-parte a situaiei nete
corespunztoare, pornind de la capitalurile proprii ale societii in
participaie i de la procentajul de participare al societii auditate.
- Analizai temeinicia retratrii extracontabile a capitalurilor proprii
efectuate de societatea auditat; indentificai i alte retratri ce trebuie luate
in calcul; verificai coerena retratrilor de la un exerciiu la altul.
- Comparai valoarea contabil a titlurilor din bilan cu cota- parte a
situaiei nete corectate - determinat ca mai sus - pt fiecare categorie de
titluri de participare;
- Verificai i asigurai-v c titlurile de participare nu fac obiectul unei
reevaluri contabile (valoarea brut a titlurilor trebuie s corespund
costului lor istoric).
3.4. Valoarea de inventar stabilit prin metoda de randament
- Indentificai categoriile de titluri pentru care metoda de evaluare de
inventar face referire la valoarea de randament a intreprinderii in care s-a
investit; asigurai-v c societatea determin o valoare de inventar pentru
fiecare ansamblu de titluri de aceeai natur i deintoare de aceleai
drepturi; verificai dac nu s-au fcut compensri intre diferitele categorii
de titluri i dac s-a fcut o evaluare unic pentru titlurile de aceeai natur,
achiziionate, eventual, in trane succesive.
- Pentru fiecare categorie de titluri, analizai principiile reinute de societate
pentru calcularea valorii de randament a societii in participaie; apreciai
coerena i asigurai-v de permanena metodelor de la un exerciiu la altul;
evaluarea societii in participaie se face, de regul, pornind de la
dividendele distribuite, de la rezultatele anuale sau de la fluxurile de
trezorerie anuale; calculul valorii de randament presupune aplicarea
tehnicilor de actualizare.
- Pentru fiecare categorie de titluri controlate, de indat ce valoarea de
randament a titlurilor este inferioar valorii contabile din bilan, societatea
trebuie s constituie un provizion de depreciere a titlurilor; dac
intreprinderea auditat nu va ajusta valoarea contabil a titlurilor, studiaii argumentele in vederea formrii unei opinii.
3.5. Valoarea de inventar stabilit pe baza evalurii bursiere
- Identificai categoriile de titluri de participare pentru care societatea a
decis s ia in calcul valorile bursiere pentru evaluare;pentru fiecare
participaie, analizai modul de stabilire a valorii de inventar: luarea in
calcul a unui curs mediu pe o perioad mai lung sau mai scurt (ultima
lun, de ex), media cursurilor lunare etc.; analizai dac perioada de
referin reinut este adaptat inand seama de fluctuaiile de curs
susceptibile s afecteze fiecare titlu i de evenimentele excepionale sau
punctuale ale pieei.
- Oricare ar fi metodele de calcul reinute, apreciai dac este suficient
folosirea numai a metodelor bursiere de evaluare;astfel, folosirea numai a
cursurilor de la burs este pertinent doar pt societile in participaie pe
care societatea auditat nu le controleaz; ele se aplic, de asemenea,
participaiilor minoritare, care constituie mai degrab plasamente
financiare decat participaii strategice.
- Verificai, pentru fiecare categorie de titluri, c in cazul in care valoarea
de inventar este inferioar valorii din bilan,un provizion pentru depreciere
a fost constituit la incheierea exerciiului; dac nu s-a procedat aa, studiai
argumentele societii i apoi stabilii procedura de urmat.
3.6. Valoarea de inventar stabilit prin alte metode de evaluare
Societatea poate decide s evalueze titlurile prin alte metode decat cele
prezentate mai sus sau s determine o valoare medie obinut prin folosirea
mai multor metode de evaluare. in toate cazurile, trebuie s facei urmtoa:
- Analizai principiile de evaluare folosite de intreprindere.
- Apreciai coerena metodelor folosite inand cont de natura titlurilor.
Asigurai-v de respectarea principiului permanenei metodelor
de la un exerciiu la altul.
- Validai calculul eventualelor provizioane pt deprecierea titlurilor.
Valoarea de inventar a titlurilor poate rezulta i din punerea in echivalen
a titlurilor.
3.7. Diligene complementare pentru participaiile la societi a cror
situaie net este degradat
4
De indat ce situaia net contabil a unei societi-filial este negativ,

teoretic, trebuie provizionat valoarea contabil a titlurilor.
- Analizai dac, inand seama de situaia juridic a societii in care s-a
investit, societatea auditat ar putea s suporte i alte pierderi decat
valoarea contabil a titlurilor de participare;dac da, analizai necesitatea
constituirii unui provision pentru riscuri i cheltuieli.
- Verificai dac in funcie de natura juridic a societii afiliate societatea
auditat nu a consimit i la unele angajamente financiare in favoarea celei
afiliate (care, de regul,sunt in afara bilanului); dac da, studiai dac nu
exist riscul activrii acestor angajamente; acest lucru se va traduce printrun cost pentru societatea auditat, ceea ce face necesar constituirea unui
provizion pentru riscuri i cheltuieli.
3.8. Dividende primite de o societate de capitaluri n care societatea
auditat deine o participaie
- Identificai societile in participaie susceptibile s distribuie dividende.
- Pornind de la procesele-verbale ale adunrii generale ordinare a fiecrei
societi in participaie, determinai suma dividendelor teoretic primite de
societatea auditat in cursul exerciiului; dividendele depind de cota de
participare i de natura aciunilor.
- Dac statutul societii in participaie nu conine clauze de majorare
automat a rezultatului reportat, dividendele puse in distribuie trebuie
contabilizate la data adunrii generale ordinare care le-a votat; societatea
auditat trebuie deci s contabilizeze la venituri aceste dividende, la
aceeai dat; deci rezultatul exerciiului n distribuit in baza unei adunri
generale ordinare inute in exerciiul n+1 conduce la contabilizarea unui
venit in
ex n+1; regsii sumele respective in contul de rezultate.
- Analizai regimul fiscal al dividendelor primite.
- Asigurai-v c societatea nu a comis erori in contabilizarea avansurilor
din dividende acordate in cursul exerciiului;verificai temeinicia juridic a
acestor avansuri i asigurai-v c aceste avansuri nu sunt inregistrate in
rezultatul exerciiului.
- Dac in situaiile financiare auditate figureaz dividende de primit
aferente participaiilor cedate in timpul exerciiului, verificai recuperarea
efectiv a acestor creane; dac dividendele nu au fost puse in plat la data
cedrii titlurilor, dividendele aferente, de regul, revin cumprtorului.
- Dac societatea a primit dividende in aciuni, verificai schema contabil
efectuat; un venit contabil este constatat in contrapartid cu o cretere a
valorii titlurilor de participare inscrise in activul bilanului.
3.9. Diligene n legtur cu cesiunea titlurilor de participare
- Identificai ieirile de titluri de participare in cursul exerciiului.
- Pe baza documentelor juridice validate, identificai condiiile de cesiune
i preurile de cesiune.
- Validai calculul plusvalorii de cesiune i reluarea eventualelor
provizioane pt deprecierea titlurilor i a eventualelor provizioane pt riscuri
i cheltuieli aferente.
- O categorie de titluri obinut prin achiziii succesive poate face obiectul
unei cesiuni pariale; in acest caz, verificai metoda de evaluare folosit
(FIFO este singura metod acceptat) i principiul permanenei metodelor.
C. STOCURI
36 proceduri (diligene) de audit
Auditul stocurilor presupune o abordare cantitativ i una calitativ.
Prima abordare const in principal in participarea la inventarul anual i in
analiza procedurilor existente i a celor aplicate.
Abordarea calitativ se refer la analiza costurilor de producie i a
costurilor de achiziie a bunurilor din stoc.
Diligenele de audit trebuie s permit asigurarea c sunt respectate
principiul separrii exerciiilor contabile i cel al permanenei metodelor de
la un exerciiu la altul.
Asistenta la inventarul fizic - diligente specifice
Remarci preliminare
La finele exerciiului, stocurile fac obiectul unui inventar fizic,in mod
obligatoriu, indiferent dac in cursul exerciiului s-a aplicat metoda
inventarului permanent. Deci trebuie verificat respectarea acestei
obligaii. Asistarea la inventarul fizic al stocurilor i revizuirea procedurilor
folosite de intreprindere pentru respectarea acestei obligaii fac parte din
sarcinile oricrui audit asupra situaiilor financiare.
in cazurile foarte rare in care stocurile sunt nesemnificative, auditorul
poate trece peste aceste obligaii ale sale.
Diligene prealabile asistrii la inventar
- Identificai diferitele categorii de stocuri in funcie de activitatea
intreprinderii: mrfuri, materii prime, in curs de fabricaie,produse finite.
Asigurai-v c societatea a respectat distincia ce trebuie fcut intre
stocuri i imobilizri, pe de o parte, i intre stocuri i cheltuielile constatate
in avans, pe de alt parte.
- Precizai dac inventarul fizic privete toate categoriile de stocuri, in
integralitatea lor sau prin sondaj (inventarierea general i total a
stocurilor). In practic, soc. nu poate proceda la inventarierea prin sondaj

dac in cursul anului nu a inut evidena prin metoda inventarului
permanent.
- Precizai data la care s-a efectuat inventarul fizic i confruntai-1 cu
datele inregistrate in conturi la sfaritul anului, aducand ajustrile necesare
in funcie de operaiile dintre data inventarului i data inchiderii.
- Verificai dac intreprinderea a redactat i a adus la zi o procedur scris
de inventar fizic anual; identificai punctele slabe care ar putea fi
ameliorate. Dac intreprinderea nu are proceduri scrise,stabilii - in funcie
de importana stocurilor - dac trebuie elaborat o astfel de procedur.
- Identificai, exhaustiv, toate localizrile de stocuri; identificai
dac exist stocuri la teri i procedai la circularizarea acestora.
Concluzionai asupra exhaustivitii perimetrului inventarului fizic.
- Identificai cazurile de stocuri existente fizic in intreprindere, dar care nu
ii aparin acesteia.
Asistarea la inventarul fizic anual i analiza procedurilor
- Verificai dac toate elementele stocate sunt clasate i grupate de o
manier care s permit diminuarea riscurilor de eroare de identificare a lor
(riscul de confuzie).
- Asigurai-v c in cursul inventarului fizic nu au avut loc micri de
stocuri care inseamn cantiti inventariate eronat.
Recomandat este s fie oprite producia, recepiile i livrrile.
Dac nu se poate opri total activitatea, trebuie s existe o procedur de
identificare i de tratare contabil a fluxurilor care au avut loc in timpul
inventarului fizic.
- Pentru activitile de producie, apreciai stocurile in curs; dac sunt
semnificative, includei-le in sondajele prevzute in continuare.
- in prealabil separai stocurile in curs" pe diferite etape ale procesului de
fabricaie; fr aceast lucrare nu se pot stabili in mod rezonabil costurile
de producie ale acestor stocuri.
- Analizai unitile de msur reinute de intreprindere pentru inventariere:
greutate, cantitate, lungime etc.; verificai dac acestea sunt conforme
naturii fizice a produciei in stoc.
- Analizai derularea practic a msurrii efectuate la inventarul fizic sub
aspectele urmtoare:
componena echipei de numrare, de msurare;
exhaustivitatea - toate produsele in stoc au fcut obiectul numrrii, al
msurrii?
cum sunt identificate articolele deja msurate (numrate)?
exist o procedur de msurare (numrare) dubl?
calitatea instrumentelor folosite pentru msurare, numrare;
persoanele implicate in inventariere au cunotine suficiente despre
produsele in stoc? Exist riscul confundrii?
- Analizai procedurile de colectare a listelor de inventariere; procedura
folosit asigur prevenirea riscului ca anumite liste de inventariere s nu fie
centralizate?
Controlul cantitilor n stoc
- Dac intreprinderea utilizeaz metoda inventarului permanent,obinei
stocul teoretic (scriptic) existent la finele exerciiului pentru stocurile cu
valori mai importante i comparai-1 cu cel obinut prin inventarierea
fizic.
- Dac intreprinderea utilizeaz metoda inventarului intermitent,comparaia
se face intre stocul obinut la inventarul fizic i cel obinut pe baza stocului
existent la inventarul fizic de la inchiderea exerciiului precedent i rulajele
de intrri i ieiri din cursul exerciiului auditat: (Si + I - E = Sf).
- in cazul inventarului fizic, procedai la renumrarea (recantrirea)unor
articole dinainte selecionate, asigurandu-v c aceste articole nu sunt
depozitate in mai multe locuri.
- in cursul vizitei la locurile de depozitare, identificai stocurile depreciate
sau fr micare.
- Concluzionai in legtur cu calitatea inventarului fizic al stocurilor.
Diligente de audit cu ocazia analizei conturilor de inchidere
Controlul cantitilor reinute n stocurile contabile la nchidere
Valoarea contabil a stocurilor rezult din cuantificarea i evaluarea
unitar a fiecrui sortiment din stoc; obiectivul controalelor de mai jos
const in verificarea faptului c acele cantiti care au fost reinute in
contabilitate sunt conforme cu inventarul fizic anual.
- Obinei o situaie a stocurilor la inchidere actualizat in funcie de
rezultatele inventarierii fizice anuale. Pentru fiecare produs, aceast situaie
cuprinde in principiu: cantitile in stoc, preul unitar i valoarea total;
verificai c aceast situaie corespunde
cu soldurile din contabilitatea general. Dac sunt diferene identificate,
cutai explicaia acestora.
- Preluai cantitile pe care le-ai constatat cu ocazia asistrii la inventarul
stocurilor; fiecare poziie pe care ai controlat-o prin sondaj comparai-o cu
cantitile inscrise in aceast situaie final a stocurilor i analizai
diferenele, care pot avea drept cauze: erori care v aparin, centralizarea
eronat a cantitilor, anumite ajustri justificate sau nu etc.
5
- Verificai dac anumite poziii nu au fost omise in situaia final a

stocurilor: numrul de poziii cuprinse in stocul final corespunde cu
numrul de poziii de la inventarul fizic?
- Cand au avut loc micri de stocuri intre data realizrii inventarului fizic
i data inchiderii exerciiului contabil, analizai dac acestea au fost luate in
calcul cu ocazia valorificrii finale a cantitilor in stoc.
- Asigurai-v c stocurile care sunt pe teren, dar nu aparin intreprinderii
nu au fost cuprinse in soldul de la sfaritul exerciiului, iar cele care se afl
la teri au fost cuprinse.
Evaluarea micrii stocurilor
- Precizai metoda de evaluare a ieirilor din stoc folosit de intreprindere
i pronunai-v cu privire la respectarea principiului permanenei
metodelor. Metodele curent folosite sunt FIFO i CMUP. Metoda LIFO
poate fi folosit, dar este interzis de standardele internaionale (din anul
2004).
- Dac a fost schimbat metoda, se va stabili impactul asupra rezultatelor i
se va verifica dac s-au fcut meniuni in anexe.
Evaluarea costurilor de achiziie i a costurilor de producie
Verificarea valorii stocurilor la inchiderea exerciiului contabil presupune
validarea prealabil a costurilor unitare de achiziie i de producie reinute
de intreprindere. De ex, valoarea contabil a produselor finite in stoc la
inchidere depinde de:
valoarea stocului la deschidere;
cantitatea produselor exerciiului;
costurile de producie (sau de achiziie) totale inregistrate in cursul
exerciiului;
metodele de evaluare a ieirilor din stoc (CMUP, FIFO,LIFO).
- Verificai ansamblul cheltuielilor constitutive ale costului de achiziie a
materiilor prime, materialelor i produselor.
- Verificai ansamblul cheltuielilor constitutive ale costului de producie a
bunurilor produse de intreprindere.
- Analizai modul de stabilire a costurilor de producie unitare.
- Verificai respectarea principiului permanenei metodelor.
Provizioanele pentru deprecierea stocurilor
Provizioanele pentru deprecierea stocurilor exprim o pierdere de valoare,
avand patru origini:
provizioane pentru aducerea valorii nete contabile a bunurilor in stoc
destinate vanzrii (mai mare) la valoarea de pia a acestora (mai mic);
provizioane pentru deprecierea valorii contabile a materiilor prime
destinate consumului intr-un ciclu de fabricaie, atunci cand costul de
intrare in stoc conduce la un cost de revenire a produsului finit superior
valorii de pia a acelui produs finit;
provizioane pentru stocurile fr micare crora datorit factorului timp li
se reduce valoarea de utilitate sau valoarea de pia;
provizioane pentru deteriorare, degradare etc.
- Elaborai un tablou al evoluiei provizioanelor pentru deprecierea
stocurilor de la un exerciiu la altul.
Controlul nregistrrilor contabile
- Validai contabilizarea stocurilor la inchidere in activul bilanului i
inregistrrile variaiei stocurilor in contul de rezultate.
- Validai inregistrrile dotrilor i relurilor de provizioane pt deprecierea
stocurilor. Ajustarea anual a provizioanelor pt deprecierea stocurilor poate
rezulta din dou scheme de inregistrare:
fie variaia anual a provizionului va face obiectul unei dotri
sau al unei reluri a provizionului; varianta se aplic mai ales cand
stocurile la care se refer provizioanele sunt relativ de aceeai natur;
fie provizionul precedent este in intregime reluat, iar noul provizion, in
intregime creat (dotat) la inchidere; varianta se aplic atunci cand stocurile
difer ca natur.
Marja brut i ratioul de nivel de stocuri
- Calculai pentru exerciiul auditat maij a brut degaj at de intreprindere.
Marja brut este egal cu diferena dintre cifra de afaceri i consumurile
exerciiului (care sunt egale cu Si +1 - Sf).
- Calculai apoi rata de marj brut ca raport intre marja brut i cifra de
afaceri a exerciiului i evoluia acesteia de la un exerciiu la altul; o
variaie nejustificat poate ascunde anomalii in contabilizarea stocurilor.
- Confruntai valoarea brut a stocurilor la inchiderea exerciiului cu cifra
de afaceri a exerciiului.Comentai evoluia acestui ratio in ultimele
exerciii; care e evoluia greutii stocurilor asupra structurii financiare a
intreprinderii? Calculai acelai rationament i folosind stocurile nete (fr
provizioane).
- Msurai consecinele inadecvrii nivelului stocurilor asupra activitii
firmei: subproducie, neproducie, pierderi de cifr de afaceri ca urmare a
insuficienei stocurilor sau,invers, greuti financiare ca urmare a unor
stocuri supradimensionate.
D. DATORII I CHELTUIELI DE EXPLOATARE
Obiectivul major al acestei seciuni este de a se asigura de respectarea

principiilor contabile fundamentale privind separarea exerciiilor contabile
i legarea cheltuielilor de veniturile corespunztoare.
Deci diligenele auditorului trebuie s ii permit s se asigure de
exhaustivitatea i de caracterul justificat al cheltuielilor reinute in
rezultatul exerciiului. Auditul presupune analiza soldurilor de furnizori in
bilan i studiul costurilor referitoare la cumprri i alte cheltuieli de
exploatare".
Analiza soldurilor debitoare i creditoare ale conturilor de furnizori
Obiectivele sunt verificarea corectei inregistrri in bilan a datoriilor i
creanelor vizavi de furnizori i asigurarea c societatea a respectat
principiul separrii exerciiilor contabile, i se realizeaz astfel:
- Identificai ansamblul creanelor i datoriilor legate de conturile de
furnizori care figureaz in activul i pasivul bilanului; facei un tablou
comparativ al soldurilor contabile de la un exerciiu la altul; verificai
concordana soldurilor cu cele din balana general.
- Asigurai-v c prezentarea in bilan a soldurilor de furnizori nu se face
compensand soldurile debitoare i creditoare.
- Verificai dac sunt inregistrate in conturi distincte operaiile care se
refer la furnizorii din exploatare, furnizorii de imobilizri i la eventuale
reineri in contul garaniilor; atenie mare trebuie acordat furnizorilor din
exploatare, deoarece orice ajustri aduse acestor conturi au un impact
direct
asupra rezultatului contabil, pe cand cele asupra conturilor de furnizori
pentru imobilizri influeneaz numai modul de prezentare in bilan i
masele contabile i financiare.
- Apreciai dac contabilizarea soldurilor conturilor de furnizori se face
reflectand regimul de fiscalitate indirect aplicabil; contabilizarea distinct
a fluxurilor cu furnizorii trebuie s faciliteze controlul TVA.
- Confruntai soldurile conturilor de furnizori din balana general cu
balana analitic a conturilor de furnizori; pot s apar diferene datorate
faptului c anumite operaii referitoare la furnizori au fost inregistrate in
jurnalul de operaiuni diverse i trebuie vzute motivele existenei acestei
situaii.
- Pornind de la balana analitic a furnizorilor, identificai soldurile
debitoare ale unor furnizori; acestea pot aprea, de regul, ca urmare a
incasrii unor avansuri sau a plii unor sume mai mari decat cele datorate;
selecionai principalele solduri debitoare i analizai originea acestora;
asigurai-v c acestea nu se datoreaz unei erori de contabilizare sau plii
unor tranzacii neefectuate.
- Precizai dac intreprinderea dispune de programe informatice pentru
cumprri i plata furnizorilor.
Analiza modului de nchidere a conturilor de furnizori
- Pornind de la balana analitic, identificai conturile de furnizori fr
micare in timpul exerciiului (nicio cheltuial, nicio plat); aceasta se
realizeaz prin analiza rulajelor sau prin compararea cu balana analitic
anterioar; se pot depista astfel profiturile latent existente in bilanul de
inchidere corespunztoare unor datorii vechi ctre furnizori, a cror plat
nu a fost nici fcut, nici reclamat.
- Verificai dac neplata furnizorilor nu este motivat printr-un litigiu, care
poate s genereze riscuri de aprovizionare; verificai dac la anularea
acestor profituri latente, prin inregistrarea lor in rezultatul excepional, s-a
inut seama de termenele de prescripie; in cadrul termenelor de prescripie,
profiturile latente pot fi isolate intr-un cont din grupa 46 Creditori diveri"
in ateptarea inregistrrii lor la rezultatul excepional.
- Studiai termenele de plat a furnizorilor (pe baza contractelor
comerciale).
- Apreciai evoluia ratioului: Sold cont furnizori din exploatare Total
cumprri(Soldurile conturilor de furnizori cuprind furnizorii din
exploatare, efectele de pltit, facturile nesosite i cheltuielile constatate in
avans; conturile de cumprri cuprind conturile din clasa 3 i conturile
60,61 i 62; conturile de furnizori sunt retratate de TVA-ul inclus.)
Comparai acest ratio cu termenele teoretice de plat i analizai originea
diferenelor.
- Selecionai principalele solduri de furnizori la data inchiderii i verificai
preluarea lor corect in exerciiul urmtor.
- Verificai c in soldul contului Furnizori - efecte de pltit" nu figureaz
decat efectele a cror scaden este posteri- oar datei de inchidere i c
preluarea in exerciiul urmtor s-a fcut corect.
- Verificai primele pli din exerciiul urmtor i asigurai-v c ele
corespund datoriilor reflectate in bilan.
- La verificarea conturilor de cumprri - pli, asigurai-v c explicaia
inregistrrilor este pertinent, c facturile s-au contabilizat pe baza unui
jurnal de cumprri, c plile au fost contabilizate pe baza unui jurnal de
trezorerie, iar conturile au fost corect intitulate i soldurile, corect
identificate. Orice anomalie face ca auditorul s pun in lucru proceduri
suplimentare.
6
- Identificai i analizai contul Furnizori - garanii reinute";verificai

dac nu sunt reineri in contul garaniei care nu au fost eliberate la cererea
furnizorilor, dei trebuiau eliberate, i careconstituie de fapt profituri
latente.
Analiza cheltuielilor aferente cumprrilor i prestaiilor externe
- Identificai principalele posturi de cheltuieli de exploatare referitoare la:
cumprri de materii prime, cumprri de mrfuri,cheltuieli externe,
cheltuieli cu subcontractrile, inchirieri, energie etc.
- in cazul activitilor de producie, determinai cheltuielile cuprinse in
costul de producie i identificai conturile in care s-au inregistrat.
- Identificai cheltuielile pe baz de abonament" (a cror sum este
predeterminat) i periodice (chirii, energie, anumite onorarii etc.) i
identificai conturile in care s-au inregistrat; verificai atat corecta lor
raportare la exerciiu, cat i exhaustivitatea.
- Verificai respectarea principiului separrii exerciiilor astfel:
Pentru cumprrile in stoc, verificarea se face prin validarea stocurilor la
data inchiderii; in acest caz, cheltuiala exerciiului depinde de inregistrrile
privind variaia stocurilor. Pentru cumprrile in stoc, dac stocurile au fost
corect evaluate la inchiderea exerciiului, cheltuiala exerciiului este
inexact in urmtoarele ipoteze:
cumprrile contabilizate in stoc la inchiderea exerciiului nu au fost in
prealabil contabilizate in cheltuieli; inregistrarea variaiei stocului anuland
o cheltuial necontabilizat, rezultatul este in mod fictive majorat;
livrrile primite dup inchiderea exerciiului, nefcand parte (pe bun
dreptate) din stocul de la sfaritul exerciiului, sunt contabilizate cu
intarziere in cheltuielile exerciiului; in acest caz, rezultatul este in mod
fictiv micorat.
Verificai jurnalul de cumprri al ultimei luni din exerciiu i al
primei luni a exerciiului urmtor, selectai cateva cheltuieli
contabilizate i confruntai facturile cu celelalte documente de
livrare (bonuri de lucru, bonuri de recepie, avize de expediie,
scrisori de trsur, contracte etc.) pentru a vedea dac se refer la
exerciiul auditat sau nu.
Pe baza balanelor generale lunare, studiai evoluia lunar a sumelor
reprezentand cumprri din timpul exerciiului i din primele luni ale
exerciiului urmtor; in afara unei activiti specifice a intreprinderii
(sezonier) acest studiu poate conduce la concluzia existenei unor
iregulariti.
Prin procedura circularizrii externe, verificai soldurile contabile prin
confruntarea cu sumele comunicate de furnizori; pot rezulta cazuri de
impact asupra rezultatului: cheltuieli neinregistrate (facturi de primit, de
exemplu).
Asigurai-v c anumite sume, dei trebuiau contabilizate in imobilizri,
au fost contabilizate in cheltuielile cu cumprrile.
Alte cheltuieli de exploatare se refer, deseori, la redevene i royaliti
vrsate; acordai o atenie particular acestor posturi, pentru a inelege
temeinicia operaiilor.
E. CLIENI I VENITURI DIN EXPLOATARE
38 proceduri (diligente) de audit
Auditul conturilor de clieni din bilan i al cifrei de afaceri din contul de
rezultate presupune o cunoatere prealabil a activitii intreprinderii: ce
bunuri sau servicii vinde, cine sunt clienii, care sunt termenele curente de
plat, care sunt principiile de contabilizare a cifrei de afaceri aplicabile
sectorului de activitate etc.
in practic, auditul acoper dou aspecte:
validarea valorii nete contabile a creanelor inscrise in activ (este
important s se verifice c valoarea net contabil a creanelor este
conform valorii de realizarerecuperare);
verificarea respectrii stricte a principiului separrii exerciiilor contabile
(cut-off) in contabilizarea cifrei de afaceri.
Atunci cand intreprinderea are o activitate bazat pe contracte pe termen
lung, controlul cifrei de afaceri se face de o manier specific.
Diligene cu caracter general asupra conturilor de clieni
Auditorul trebuie s se asigure c datoriile i creanele din bilan legate de
contul Clieni" sunt justificate i corect evaluate.
Riscul de audit cel mai semnificativ const in supraevaluarea creanelor in
raport cu posibilitile de recuperare, i deci provizioanele pt depreciere
sunt necesare.
- Stabilii un tablou de sintez din care s rezulte evoluia, in timpul
exerciiului, a conturilor de activ i de pasiv privind clienii: creane in
activ, avansuri primite in pasiv, venituri constatate in avans in pasiv;
confruntai
soldurile cu sumele din bilan; asigurai-v c in bilan nu s-au fcut
compensri intre soldurile debitoare i creditoare.
- Verificai dac societatea inregistreaz distinct clienii in funcie de
regimul de TVA (ceea ce va facilita controlul TVA).
- Identificai creanele intragrup (creane referitoare la societile din grup).
- Obinei o balan analitic a clienilor la inchiderea exerciiului i

comparai-o cu sumele din balana general i cu cele din bilan.
- Identificai clienii cu solduri creditoare; in mod normal, ele reprezint
avansuri primite sau sume pltite peste cele normale; asigurai-v c nu
este vorba de contabilizarea unor incasri (clasa 5 la clasa 4) fr
inregistrarea cifrei de afaceri corespunztoare (clasa 4 la clasa 7).
- Calculai ratioul urmtor: Credit clieni la sfaritul exerciiului / Cifra de
afaceri a exerciiului; creanele clieni pot astfel s fie exprimate in numr
de zile de cifr de afaceri; comparai rezultatul cu termenele teoretice de
incasare prevzute in contractele de livrare i justificai diferenele
semnificative.
- Circularizai soldurile clienilor.
Diligene care permit controlul ncasrii clienilor
Obiectivul este s se verifice caracterul realizabil al creanelor clieni
inscrise in activ la inchiderea exerciiului, ceea ce echivaleaz cu
asigurarea c valoarea net contabil a creanelor clieni reprezint sume pe
care intreprinderea le va incasa efectiv cu titlu de creane.
- Obinei o balan analitic a clienilor la data inchiderii i grupai clienii
pe vechime; selecionai creanele cele mai vechi i cu sumele cele mai
importante; verificai care dintre acestea au fost incasate pan la data cand
Efectuai auditul, studiind fie creditrile contului Clieni", fie extrasele de
banc sau conturile de trezorerie.
- Aplicai procedura circularizrii externe.
- Pentru creanele neincasate pan la data auditului, verificai-le pe cele cu
intarziere semnificativ i asigurai-v de motivele intarzierii fa de
termenele scadente i de faptul c nu apar elemente care ar pune in pericol
incasarea lor; de indat ce un risc de neincasare exist, trebuie s v
intrebai asupra ajustrilor care trebuie aduse valorii nete contabile, care
trebuie reinut din bilan; comparai necesarul de provizionat cu
provizioanele deja constituite i cerei ajustrile necesare.
- Controlul caracterului realizabil al creanelor client trebuie s se refere la
toate categoriile de clieni: clieni, clieni - facturi de efectuat, clieni efecte de primit, efecte remise la incasare, precum i creane
extracontabile.
- Efectuai o analiz a indicatorilor: Creane auditate / Creane bilaniere;
Creane incasate la data auditului / Total creane in sold la inchidere;
Creane a cror neincasare este justificat / Total creane in sold la
inchidere minus
creane incasate pan la data auditului etc.
Exhaustivitatea i justificarea costului creanelor ndoielnice
Obiectivul acestor diligene este de a verifica dac provizioanele pentru
depreciere din bilan sunt suficiente pentru a ajusta valoarea net contabil
a ansamblului creanelor clieni, in funcie de valoarea lor de realizare, sau
dac creanele clieni nu au fost depreciate nejustificat, antrenand o
degradare fictiv a rezultatului i un risc fiscal.
- Facei un tablou care s scoat in eviden variaiile la inchidere fa de
deschidere pentru deprecierile creanelor:sume la deschidere, dotri i
reluri de provizioane, sume la inchidere.
- Studiai principiile avute in vedere pentru trecerea unei creane in
categoria celor care trebuie provizionate: calculul unui provizion rezult
dintr-o reglementare sau dintr-o analiz specific fiecrui client in parte;
apreciai respectarea principiilor prudenei i a permanenei metodelor.
- Artai i studiai rata (ratele) de depreciere aplicat (aplicate) de
intreprindere in funcie de vechime.
- Obinei un calcul detaliat al provizioanelor pentru depreciere i
comparai-1 cu cel din exerciiul anterior; asigurai-v c o crean nu a
fcut obiectul unui dublu calcul de provizionat.
- Verificai ca acele creane care au fost luate in calculul provizioanelor s
fie fr TVA.
- Pentru creanele depreciate la inchiderea exerciiului, asiguraiv c,
iniial, au fost inregistrate in conturile de venituri (i in veniturile
anticipate); in caz contrar, contul de rezultate va fi de dou ori micorat
prin provizioane.
- Verificai dac, in cursul exerciiului, societatea a incasat (chiar parial) o
crean care fusese provizionat; in caz afirmativ, se poate reine c
societatea a fost prea prudent, antrenand o diminuare anormal a
rezultatelor, i comport un risc fiscal.
- Concluzionai in ceea ce privete caracterul justificat al provizioanelor
pentru depreciere i in ceea ce privete valoarea net contabil a creanelor.
- Concluzionai asupra respectrii principiului permanenei metodelor
contabile, atat in ceea ce privete regulile generale de depreciere, cat i in
ceea ce privete cotele (ratele) de depreciere.
- Obinei o situaie detaliat a creanelor contabilizate in cheltuieli ca fiind
nerecuperabile; in principiu, nerecuperabilitatea poate fi stabilit de oficiul
juridic sau de o instan; pentru a evita riscul fiscal, este indicat s se
manifeste maxima pruden in trecerea la nerecuperabile a creanelor,
trecerea pe cheltuieli i inlturarea din bilan; preferai meninerea in bilan,
fie i cu valoare nul, via provizion.
7
- Calculai indicatorul costul indoielnicilor", care figureaz in contul de

rezultate; acesta este egal cu suma dotrilor la provizioane plus cheltuielile
legate de creanele nerecuperabile minus suma provizioanelor anulate
(reluate in rezultate); studiai evoluia acestui indicator de la un exerciiu la
altul, ceea ce poate conduce la concluzii cu privire la modul de gestionare a
afacerilor comerciale.
- Observai dac societatea beneficiaz de un sistem de asigurare contra
riscului de neincasare.
Analiza principiilor de contabilizare n cifra de afaceri
- Examinai principiile transferului de proprietate in coeren cu
constatarea veniturilor in contabilitate. Faptul generator al unei vanzri
depinde, in contabilitate, de natura activitii intreprinderii:
vanzrile de bunuri sunt, in principiu, contabilizate la data livrrii lor;
prin excepie, poate fi reinut data punerii la dispoziie a bunurilor ctre
client sau data prelurii de ctre transportator (livrrile FOB);
vanzrile de prestaii de servicii sunt, in principiu, contabilizate la data
efecturii prestaiilor; prin excepie, in cazul contractelor pe termen lung
(construcii), veniturile contabile pot fi constatate in avans.
- Dac principiile de contabilizare in cifra de afaceri aplicate de
intreprindere fac excepie de la cele prezentate mai sus, analizai temeinicia
acestui fapt; pentru orice anomalie identificat, apreciai consecinele
asupra rezultatului contabil anual, asupra situaiei nete la incheierea
exerciiului i identificai eventualele riscuri fiscale.
- Verificai dac intreprinderea respect principiul permanenei metodelor
contabile de la un exerciiu la altul in inregistrarea cifrei de afaceri; in caz
contrar, evaluai impactul asupra rezultatului i dac obligaiile in materie
de
informare financiar au fost respectate.
- Deseori, vanzrile de bunuri i prestrile de servicii sunt insoite de
condiii de plat particulare: vrsarea unor aconturi, pli la termen etc.;
verificai dac inregistrarea cifrei de afaceri se face independent de orice
specificitate
in materie de plat.
- Deseori, vanzrile de bunuri i servicii sunt insoite de o clauz
referitoare la proprietate; verificai dac societatea respect principiul
inregistrrii cifrei de afaceri cu o astfel de clauz.
- Verificai dac cifra de afaceri se contabilizeaz la net (fr taxe
recuperabile) i independent de eventuale rabaturi sau sconturi acordate
clienilor, care trebuie contabilizate distinct.
- Verificai dac vanzrile efectuate in devize sunt contabilizate reinand
cursul de schimb aplicabil la data efecturii tranzaciei; acesta nu trebuie s
afecteze cifra de afaceri contabil.
Verificarea cifrei de afaceri anuale i a respectrii principiului
separrii exerciiilor
inand cont de activitatea intreprinderii, apreciai importana livrrilor
sau prestaiilor in curs la data inchiderii exerciiului; verificai coerena
tratamentului contabil al acestora cu principiul separrii exerciiilor.
Obinei o detaliere a soldului contului Venituri constatate in avans" i
confruntai-1 cu suma figurand in bilan, i controlai dac este vorba de
operaiuni aferente exerciiului urmtor; verificai c aceste venituri
constatate in avans au fost contabilizate fr TVA.
Obinei o detaliere a soldului contului Clieni - facturi de emis" i
asigurai-v c:
vanzrile respective se refer efectiv la exerciiul incheiat;
vanzrile respective nu au fcut deja obiectul unei contabilizri curente in
contul de clieni, deci nu exist o dubl contabilizare; pentru siguran,
verificai, prin sondaj, facturarea efectiv a acestor operaiuni ulterior
inchiderii exerciiului.
Asigurai-v de corecta contabilizare a rabaturilor, reducerilor i
risturnurilor acordate clienilor, dac sunt sume importante, prin
diminuarea cifrei de afaceri; pentru aceasta:
analizai rabaturile, reducerile i risturnurile contabilizate posterior datei
inchiderii exerciiului; dac aceste reduceri se refer la operaiuni
inregistrate in cifra de afaceri a anului incheiat, trebuie verificat dac s-au
constituit provizioane la inchidere pentru aceste reduceri;
identificai rabaturile, reducerile i risturnurile acordate
contractual clienilor; calculul acestora poate fi fcut in funcie de volumul
afacerilor; asigurai-v de corecta inregistrare a acestor angajamente;
dac activitatea intreprinderii presupune acordarea regulat a acestor
reduceri, apreciai evoluia anual a ratioului Rabaturi, risturnuri, reduceri /
Cifra de afaceri i explicai orice evoluie semnificativ.
- Studiai jurnalul de vanzri din perioada dintre inchiderea exerciiului i
data realizrii auditului i asigurai-v c aceste vanzri nu se refer la
exerciiul auditat.
- Apreciai evoluia cifrei de afaceri din ultimele 2-3 luni ale anului in
comparaie cu lunile anterioare i explicai orice evoluie neregulamentar.
- Calculai pentru exerciiul auditat o marj brut, rezultand din diferena
intre cifra de afaceri i principalele cheltuieli de exploatare, in funcie de
specificul activitii intreprinderii: cheltuieli de personal, costul produciei

sau costul achiziiei mrfurilor. Calculai rata de maije degajat anual
raportand maija brut la cifra de afaceri corespunztoare. Descompunei
evoluia anual a marjei, atat ca rat, cat i ca volum:
rat: (rata marjei pentru anul n - rata maijei pentru anul n -1) x cifra de
afaceri pentru anul n;
volum: (cifra de afaceri pentru anul n - cifra de afaceri pentru anul n - 1)
x rata maijei.
- Explicai orice evoluie a ratei marjei de la un exerciiu la altul, care poate
ascunde aspecte ale respectrii principiului separrii exerciiilor.
F. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI I CHELTUIELI
23 proceduri (diligene de audit)
Controlul cifrelor comparative
- Verificai dac cifrele reportate in conturile de provizioane sunt cele din
conturile aprobate de AGA pt anul precedent, ca sum,cat i ca post(cont).
Analiza micrilor din exerciiu
- Stabilii un tablou al micrilor.
- Obinei explicaii pentru orice micare semnificativ.
- Confruntai micrile din bilan cu cele din contul de profit i pierdere.
Respectarea principiilor contabile
- Verificai dac principiile i politicile contabile utilizate de intreprindere
sunt conforme principiilor general admise i nu au fost schimbate fa de
exerciiul precedent.
- Dac exist schimbri, verificai regularitatea acestora, precum i dac au
fost corect i complet prezentate in anexe i in raportul general. Asiguraiv c schimbrile au fost bine analizate i stabilii incidenele asupra
capitalurilor proprii i asupra rezultatului.
Fundamentarea provizioanelor la sfrit de an
- Verificai modul de calcul al provizioanelor.
- Verificai conformitatea cu contracte i/sau cu texte legale.
- Asigurai-v c acestea corespund unor obligaii fa de teri care,
probabil, vor provoca o ieire de resurse.
Controlul micrilor n timpul exerciiului
- Asigurai-v de temeinicia dotrilor i relurii provizioanelor.
- Controlai aplicarea principiului performanei metodelor.
Provizioane pentru riscuri probabile
- Utilizand urmtoarele proceduri de audit, asigurai-v c toate riscurile au
fost provizionate sau, in cazul unor incertitudini, au fost descrise in anexe:
confirmarea litigiilor de ctre avocai;
examenul condiiilor de vanzare i garaniile acordate clienilor;
controalele fiscale in curs etc.
Tratamentul fiscal alprovizioanelor
- Verificai tratamentul fiscal al provizioanelor.
Verificarea informaiilor din anexe
- Asigurai-v de existena unor informaii anexe.
- Verificai ca informaiile furnizate s fie complete: descrierea,
modul de evaluare, incertitudinile privind evaluarea, utilizarea.
Declaraiile conducerii
- Obinei declaraii scrise ale conducerii privind evaluarea, realitatea i
exhaustivitatea provizioanelor pentru riscuri i cheltuieli.
Provizioane pentru litigii
- Identificai litigiile care prezint riscuri de cheltuieli pentru intreprindere
cu caracter probabil de a se produce.
- Comparai provizioanele contabilizate cu cele presupuse de eventualitatea
producerii riscurilor.
Provizioane pentru garanii acordate clienilor
- Verificai baza de calcul a provizioanelor i asigurai-v de caracterul
probabil al costurilor cu reparaiile.
Provizioane pentru pierderi asupra contractelor
- Examinai rezultatele la terminarea contractelor.
Provizioane pentru restructurare
- Asigurai-v c provizioanele corespund unor situaii (vanzarea sau
oprirea unor fabrici sau secii,reorganizarea etc.) pentru care exist un plan
de restructurare precis in care intreprinderea este irevocabil angajat.
- Asigurai-v c provizioanele constituite corespund unui plan aprobat de
conducere, materializat inaintea inchiderii exerciiului printr-un anun ctre
teri.
Lichidarea
- Verificai justificarea relurii provizioanelor.
G. TREZORERIE
31 proceduri (diligente) de audit
Trezoreria este unul dintre posturile strategice ale oricrei intreprinderi,
deoarece ea condiioneaz capacitatea de finanare a
activitilor i nevoilor intreprinderii. Se acord, deci, importan
deosebit analizei conturilor de trezorerie i inelegerii evoluiei
sale de la un exerciiu la altul.
8
Auditul realizandu-se la o dat de inchidere anume, analiza

soldurilor de trezorerie ale exerciiului este efectuat prin revizuirea
rezultatului financiar i prin elaborarea tabloului de fluxuri de trezorerie.
Controlul situaiei trezoreriei la data nchiderii
Obiectiv i rol: verificarea faptului c soldurile conturilor de
trezorerie care figureaz in bilan sunt justificate. O anomalie in soldurile
conturilor de trezorerie poate insemna iregulariti in procedurile interne
(deturnri de fonduri etc.) i poate pune in cauz situaia maselor bilaniere.
De exemplu, o supraevaluare a conturilor de trezorerie se poate traduce
printr-o subevaluare a NFR de exploatare.
Controale de efectuat:
- Stabilii un tablou comparativ al evoluiei de la o inchidere la alta a
soldurilor conturilor bancare inscrise in balana general, separai soldurile
pozitive de cele negative i verificai dac la prezentarea in bilan s-a
respectat principiul necompensrii soldurilor.
- Verificai dac soldurile la inchidere au fost correct preluate la
deschiderea exerciiului urmtor.
- Studiai lista persoanelor care sunt autorizate s aprobe i s efectueze
micri in aceste conturi: funcii, poziie ierarhic,incompatibiliti.
- Identificai conturile fr micare i verificai justeea prelurii soldurilor.
- Confruntai soldurile cu extrasele de cont bancare de la data inchiderii i
cu cele de la deschidere, stability diferenele i explicaiile acestora:
in cazul operaiilor care figureaz in contabilitate, dar nu apar in extrasele
de cont, identificai plile vechi i dac nu exist venituri neinregistrate i
concluzionai cu privire la impactul ajustrilor fcute aplicand principiul
prudenei.
- Circularizai la bnci i confruntai soldurile primite cu cele din extrase i
din contabilitate.
- Controlai conversia la data inchiderii soldurilor in devize.
Auditul casieriei
Casa este, in general, o zon de risc puin semnificativ, intrucat, de
regul, prin lege, se stabilesc plafoane ale soldului de cas. in unele cazuri
ins, in comer, de exemplu, fluxurile sunt foarte importante i procedurile
trebuie adaptate in consecin.
- Analizai procedurile interne de supraveghere i control ale casei; trebuie
acordat atenie respectrii principiilor de separare a funciilor.
- Confruntai soldurile contabile cu jurnalul de cas sau cu orice alt
document stabilit de intreprindere pentru inventarierea micrilor inscrise
in jurnalul de cas.
- Asigurai-v c intreprinderea controleaz periodic casa prin inventar
fizic; verificai separarea funciilor intre persoana care face sau valideaz
inventarul fizic i cea care are sarcina curent de supraveghere a casei.
- Studiai natura tranzaciilor prin cas.
- Dac soldurile sunt mari i estimai c procedurile interne sunt
insuficiente, procedai la verificarea fizic a soldului de cas la data
auditului.
- Studiai, in timp,soldurile casei i asigurai-v c nu sunt solduri
creditoare.
- Pentru casa in devize, asigurai-v de corectitudinea aplicrii conversiei la
data inchiderii.
Analiza NFR de exploatare
- Analizai NFR de exploatare inand seama de volumul de activitate al
intreprinderii; dac activitatea intreprinderii genereaz un NFR pozitiv,
analizai modalitile de finanare ale acestuia.
- Analizai dac la inchidere nu exist descoperiri de conturi bancare.
- Apreciai dac intreprinderea a procedat la cesiuni de creane.
Angajamente n afara bilanului
- Luai cunotin de ansamblul cauiunilor i garaniilor date i primite de
societate, prin circularizarea cu instituiile de credit; verificai dac aceste
angajamente in afara bilanului figureaz in anexele la situaiile financiare.
- Pentru angajamentele acordate de societate, determinai nivelul riscului
de activare a acestor angajamente; dac acesta antreneaz cheltuieli
suplimentare pentru societate, verificai dac nu este cazul constituirii unui
provizion pentru acestea.
Valori mobiliare de plasament
Obiectivul principal este de a stabili c veniturile i cheltuielile legate de
plasamente de trezorerie sunt corect tratate i inregistrate in conturile
auditate, inand cont de natura acestor plasamente.
- Facei o recapitulare a plasamentelor existente la data inchiderii,precizand
pentru fiecare dintre acestea cantitile deinute, valorile unitare i valoarea
total;izolai plasamentele in obligaiuni, al cror tratament contabil difer.
- Verificai concordana dintre valorile figurand in aceast situaie analitic
i soldurile conturilor din bilan; confrun tai-le apoi cu rspunsurile
primite la circularizri; asigurai-v c societatea este proprietara valorilor
mobiliare inscrise in bilan.
- Facei o situaie recapitulativ a micrilor: intrri corespunztoare
achiziiilor, ieiri corespunztoare vanzrilor.
- Apreciai metoda de evaluare a valorilor mobiliare cedate reinute de

intreprindere i validai conformitatea la regulile fiscale; numai metoda
FIFO sau CMUP (costul mediu unitary ponderat) este admis; asigurai-v
de respectarea principiului permanenei metodelor; dac au avut loc
schimbri de metode, msurai impactul asupra rezultatului i verificai c
s-au fcut meniuni anexe; prin sondaj, verificai respectarea metodei de
evaluare a ieirilor de valori mobiliare in plasament.
- Controlai dac:
este aplicat metoda CMUP; dac da, valoarea unitar a plasamentelor la
inchiderea exerciiului trebuie s corespund costului mediu unitar
ponderat al ultimelor intrri; facei aceasta pe categorii de titluri;
este aplicat metoda FIFO; dac da, valoarea unitar a plasamentelor la
inchidere trebuie s corespund costului unitar al ultimelor intrri; facei
aceasta pe categorii de titluri.
- Pentru fiecare categorie de valori mobiliare, verificai dac valoarea net
contabil din bilan la inchidere este conform cursului real de inchidere
comunicat de instituiile financiare;evaluai, pentru fiecare categorie,
plusvaloarea sau minusvaloarea latent; dac este plusvaloare latent,
verificai ca aceasta s nu fie prins in bilanul de inchidere (prudena);in
toate cazurile, verificai dac analiza s-a realizat fcand istincia intre
fiecare categorie de valori i c nu s-au fcut compensri intre plusvaloarea
i minusvaloarea latente.
- Pentru fiecare categorie de obligaiuni figurand in bilan,comparai
valoarea lor contabil cu cotaia acestora i apreciai rezultatul latent;
analiza se face separat pe categorii de obligaiuni i nu se fac compensri.
- Analizai tratamentul contabil al dobanzilor neajunse la scaden; in
principiu, un venit financiar se contabilizeaz in contrapartid cu un cont
de activ; corelativ, verificai dac cupoanele neajunse la scaden la
inchidere au fcut obiectul unei inregistrri in contrapartid.
- Evaluai ansamblul veniturilor financiare contabilizate in timpul
exerciiului i justificai-le fcand trimitere la controalele precedente;
explicai evoluia veniturilor financiare de la un exerciiu la altul i
concluzionai cu privire la respectarea principiului separrii exerciiilor.
Nivelul i evoluia trezoreriei
- Completai tabloul de flux de trezorerie (anexat) i analizai evoluia de la
un exerciiu la altul.
- Dac activitatea a degajat excedente de trezorerie disponibil importante,
apreciai modul de utilizare a lor: investiii,scderea indatorrii,
remuneraii, acionari etc.
- Dac activitatea a degajat nevoi de finanare suplimentare,analizai
originea: insuficiena rezultatelor, definite in partea superioar a bilanului,
NFR de exploatare in deteriorare etc.;apreciai schema de finanare folosit
de intreprindere. Fluxurile de trezorerie plurianuale dovedesc o situaie
financiar sntoas i inut sub control?
Capacitatea de autofinanare de exploatare, plurianual
n n-1 n-2 n-3
Rezultat net contabil_________________________________
+ Dotri la amortizri i provizioane
- Reluri de amortizri i provizioane
- Rezultat asupra cesiunilor de activ
- Cota-parte de subvenii virate la rezultate = Capacitatea de
autofinanare net
+ Cheltuieli financiare efectuate (dobanzi etc.)
- Venituri financiare incasate (venituri etc.) +Cheltuieli excepionale pltite
- Venituri excepionale incasate (altele decat cele asupra ieirilor de active)
= Capacitatea de autofinanare de exploatare
- Variaia pozitiv de NFR + Variaia negativ de NFR
= I. Fluxul de trezorerie de exploatare
- Achiziii de imobilizri (valori brute) + Ieiri de imobilizri (valori de
ieire)
- Creterea brut a cheltuielilor de repartizat
- Variaia pozitiv a NFR in afara exploatrii + Variaia negativ a NFR in
afara exploatrii
= II. Fluxul de trezorerie privind activitatea de investiii
+ imprumuturi realizate in exerciiu (valori brute)
+ Subvenii de investiii notificate in timpul exerciiului
+ Creteri de capital
+ Creterea altor pasive pe termen lung
- Rambursri de imprumuturi
- Cheltuieli financiare pltite
- Diminuri de capital
- Distribuiri de dividende
- Variaia pozitiv a NFR a exerciiului
- Variaia negativ a NFR a exerciiului
= III. Flux de trezorerie aferent activitii de finanare
= Variaia net a trezoreriei n exerciiu (I + II + III)
+ Trezoreria la deschiderea exerciiului
= Trezoreria la nchiderea exerciiului
9
H. CAPITALURI PROPRII
Diligenele de realizat sunt atat contabile, cat i juridice.
Obiectivul acestui program de lucru este validarea respectrii de ctre
intreprindere a obligaiilor juridice i a corectului tratament contabil al
modalitilor de afectare a rezultatului anual.
Un nivel insuficient al capitalurilor proprii antreneaz in unele cazuri
diligene de audit specifice. De asemenea, unele acte juridice cum ar fi
majorrile de capital, fuziunile, divizrile presupun recurgerea la diligene
de audit particulare.
Capitalul social i aspectele juridice de ansamblu
- Precizai forma juridic a societii, numrul de aciuni sau pri sociale,
structura capitalului social, structura acio nariatului. Asigurai-v c toate
aciunile sau prile sociale au acelai regim juridic sau unele dintre ele
prevd dividende majorate, prioritare, fr drept de vot sau cu drept de vot
dublu.
- Analizai dac o situaie de autocontrol este coninut de capitalul social;
o situaie de autocontrol exist atunci cand o parte din capitalul social al
societii este deinut de filiale care se afl direct sau indirect sub controlul
societii.
Verificai dac drepturile de vot aferente acestor aciuni de autocontrol
sunt suprimate in cadrul adunrilor generale (de notat c drepturile
pecuniare aferente acestor aciuni de
autocontrol sunt meninute).
- Pt societile pe aciuni, precizai dac a fost in intregime eliberat (vrsat)
capitalul social subscris. Dac nu a fost decat parial vrsat, verificai
respectarea dispoziiilor legale i consecinele asupra vrsrii dividendelor.
- in caz de reducere a capitalului social, analizai motivele:
pierderi;
optimizarea rentabilitii capitalurilor proprii (strategie de creare a
valorii);
ieirea unui acionar (unor acionari).
Analiza nivelului capitalurilor proprii
- Evaluai dac suma capitalurilor proprii este inferioar cotei de 50% din
capitalul social; dac da, obinei hotrarea AGE prin care s-a decis
continuarea activitii de exploatare.
- in cazul in care capitalurile proprii sunt net deficitare i ali indicatori
financiari (evoluia cifrei de afaceri, rezultatele,nivelul indatorrii etc.)
ridic dificulti semnificative,intrebai-v asupra riscului de punere in
cauz a continuitii exploatrii i asupra consecinelor care deriv din
aceasta:
necesitatea unei proceduri de alert;
informarea in anexele la situaiile financiare in legtur cu meninerea
conveniei de continuitate a exploatrii;
impactul asupra opiniei auditorului: certificarea cu observaii,certificarea
cu rezerve sau refuzul de certificare.
- Independent de problemele juridice, nu v pronunai asupra strii de
sntate a intreprinderii cu capitaluri proprii deficitare; nivelul capitalurilor
proprii reflect nu numai istoricul rezultatelor degajate de intreprindere, ci
i o anumit politic de finanare a nevoilor intreprinderii, precum i
strategia de creare a valorii adoptat de acionari sau asociai.
Acoperirea nevoilor de finanare ale intreprinderii se poate face in mod
curent prin autofinanare, ceea ce presupune capitalizarea rezultatelor
degajate; aceasta se poate face, de asemenea, prin indatorare, adic
recurgerea la imprumuturi externe.
Gestiunea capitalurilor proprii se face in corelaie cu gestiunea nivelului
de indatorare al societii, cu nevoile sale de finanare i cu costul aferent
autofinanrii i datoriilor.
Finalitatea unei intreprinderi este crearea de valoare pentru acionarii si;
aceast creare de valoare se face maximizand veniturile degajate de
investiiile iniiale ale acionarilor. inand cont de efectul de levier legat de
datoriile financiare, nu este cert c interesul acionarilor este s capitalizeze
rezultatele financiare in fonduri proprii.
Examinarea principalelor evenimente juridice ale exerciiului
- Luai copii ale documentelor juridice ale exerciiului: proceseverbale
ale reuniunilor organelor de conducere (consilii de supraveghere, comitetul
de direcie, consiliul de administraie).
Analizai-le i reinei faptele sau deciziile care au avut sau vor avea o
influen semnificativ asupra viitorului societii sau care permit o mai
bun inelegere a evoluiei activitii in cursul exerciiului auditat. Pentru
orice informative semnificativ, analizai tratamentul contabil; cel mai
adesea aceast analiz a documentelor menionate contribuie la
identificarea de provizioane pentru riscuri i cheltuieli omise in bilanul
auditat.
- Luai copii ale proceselor-verbale ale AGO sau AGE. Analizai modul de
statuare asupra repartizrii rezultatului contabil la sfaritul exerciiului
precedent: distribuirea de dividende,punerea in rezerve etc.
Tratamentul rezervelor legale i statutare

- Verificai dac rezerva legal la sfaritul exerciiului precedent a fost deja
constituit conform normelor legale i statutare.
- Asigurai-v c nicio distribuire de dividende nu este prelevat asupra
rezervei legale i c rezerva legal nu e utilizat cu inclcarea dispoziiilor
legale.
- Verificai tratamentul contabil al tuturor operaiilor legate de rezervele
legale.
- Verificai tratamentul contabil al tuturor operaiilor legate de rezervele
statutare.
Analiza distribuirii de dividende
- Verificai c distribuirea de dividende nu se face decat respectand
condiiile urmtoare:
capitalul social a fost integral vrsat;
cheltuielile de infiinare a societii, imobilizate, au fost amortizate
integral;
rezervele legale au fost in prealabil constituite;
reportul negativ din anii anteriori a fost in prealabil compensat;
adunarea general a aprobat situaiile financiare ale exerciiului.
- Dac societatea a propus acionarilor plata de dividend in aciuni,
verificai tratamentul contabil al acestor operaii; aceasta se traduce prin
majorarea capitalului social fr modificarea valorii globale a capitalurilor
proprii ale intreprinderii.
- Verificai dac societatea a procedat la plata unor avansuri asupra
dividendelor in cursul exerciiului;obinei documentele juridice ale unor
astfel de pli:decizii ale conducerii, un raport al cenzorului sau auditorului
etc. Asigurai* v c la calculul avansurilor din dividende s-a avut in
vedere numai rezultatul contabil provizoriu la data plii.
Diligene legate de evenimente specifice
- Dac in cursul exerciiului au avut loc majorri sau micorri de capital,
verificai dac exist rapoarte independente asupra acestor operaii
(cenzori, experi contabili,auditori etc.).
- Dac in cursul exerciiului au avut loc operaiuni de fuziune, divizare,
asocieri cu pri ale intreprinderii,referii-v la respectarea textelor legale
carereglementeaz astfel de operaiuni.
- Verificai existena procedurilor de guvernan a intreprinderii studiind
relaiile i echilibrul de putere intre acionari i conductori:
componena i funcionarea CA;
disocierea funciilor CA de cele ale direciei;
existena comitetelor specializate: comitetul de audit etc.;
transparena in gestiunea afacerilor etc. Refleciile de mai sus sunt cu atat
mai necesare in societile cotate.
III. Supravegherea public in audit
______________________
Principiile supravegherii publice:
Toi auditorii statutari i toate firmele de audit trebuie s se supun
supravegherii publice.
Sistemul de supraveghere public trebuie s fie guvernat de nepracticieni
care s cunoasc bine problemele relevante pentru auditul statutar; statele
membre ale Uniunii Europene pot totui s permit ca o minoritate de
practicieni s se implice in conducerea sistemului de supraveghere public.
Persoanele implicate in supravegherea public trebuie s fie selectate
printr-o procedur de nominalizare transparent i independent.
Sistemul de supraveghere public trebuie s aib ca obiectiv
supravegherea urmtoarelor activiti:
agrearea i inregistrarea auditorilor statutari i ale firmelor de audit;
adoptarea standardelor referitoare la etic, a standardelor de audit i a
celor referitoare la controlul intern al firmelor;
formarea continu, asigurarea calitii i a sistemelor de investigaie i
disciplin.
Sistemul de supraveghere public trebuie s fie abilitat ca, atunci cand
este necesar, s conduc investigaiile asupra auditorilor statutari i
firmelor de audit i s ia msurile pe care le consider necesare.
Sistemul de supraveghere public trebuie s fie transparent;transparena
presupune inclusiv publicarea programelor de lucru anuale i a rapoartelor
de activitate.
Sistemul de supraveghere public trebuie s dispun de o finanare
adecvat: finanarea trebuie s fie sigur i neinfluenat de auditori
statutari sau de firme de audit.
Practici privind supravegherea public:
- Frana - Romania - SUA - Uniunea European
IV. Raportarea in audit
Raportul de audit
1. Rolul raportului de audit
2. Elementele de baz ale raportului (10):
- Titlul: Raportul auditorului independent;
- Destinatarul;
- Paragraful introductiv;
10
Responsabilitatea conducerii pentru situaiile financiare se refer la:

organizarea i funcionarea controlului intern;
selectarea politicilor contabile adecvate;
Responsabilitatea auditorului:
pentru opinie;
pentru asigurarea c auditul a fost realizat conform ISA;
Opinia auditorului:
respectarea cerinelor etice, planificarea i efectuarea auditului pentru
obinerea unei asigurri rezonabile;
alte precizri conform ISA 700;
Alte responsabiliti de raportare; Semntura auditorului; Data raportului;
Adresa auditorului (jurisdicia in care practic auditul).
Paragraful intinderii misiunii de audit
Paragraful opiniei
Paragraful final
V. Organizarea activitii de audit
ORGANIZAREA I GESTIUNEA CABINETELOR DE AUDIT
Plan de prezentare
I. Organizarea general a cabinetelor
1.1. Definirea unei politici generale
1.2. Modaliti de punere in aplicare a acestei strategii
Q. Misiunile
2.1. Misiunea expertului contabil (auditorului)
I. ORGANIZAREA GENERAL A CABINETELOR
Mijloacele de punere in aplicare a strategiei cabinetului
E3 Rolul managerial al expertului contabil (auditorului)
ORGANIZAREA GENERAL A CABINETELOR Politica
comercial a cabinetului
Promovarea cabinetului
Politica Relaii comercial externe
Vanzarea misiunilor
STRUCTURA UNUI CABINET (DE EXPERTIZ SAU
DE AUDIT)
EXPERT CONTABIL = MANAGER"
Abordare anglosaxon
Abordare continental
Expert contabil(asociat)
ef de grup (de lucrare)
Asistent de lucrare
Asistent confirmat
Asistent debutant (inceptor)
Partener
Manager
Senior
Semisenior
Asistent
Personalul de audit - ierarhii pe cinci niveluri Nivelul 1:
- proprietarii cabinetelor (salariai sau nesalariai);
- atribuii:
cutarea i meninerea clientelei;
semnarea rapoartelor de audit;
controlul de ansamblu al lucrrilor;
gestionarea cabinetului.
Nivelul 2:
- cadrele care au responsabilitatea programelor de audit;
- caliti psihologice, buni conductori, buni planificatori, \sociabilitate.
Nivelul 3:
- seniorii (efi de grup sau de lucrri);
- oameni de teren care dirij eaz asistenii din grup pentru efectuarea
lucrrilor.
Nivelurile 4 i 5:
- executanii programelor, ai lucrrilor, sub supravegherea efilor de grup.
Lucrul n echip Obiective:
- respectarea termenelor contractuale;
- satisfacerea exigenelor de calitate.
Msuri:
- o planificare i o programare riguroase ale lucrrilor pe oameni;
- o delegare de atribuii care s ii permit auditorului intervenia personal;
- o supervizare adaptat naturii lucrrilor;
- procedee de control al calitii.
Revederea lucrrilor (revizuirea)
- Se realizeaz de eful de grup sau de o ierarhie superioar.
- Obiective urmrite:
dac lucrrile au fost executate conform normelor i instruciunilor;
dac lucrrile au fost documentate satisfctor;
dac nicio problem nu a rmas fr soluie;
dac toate concluziile exprimate sunt in concordan cu rezultatele
controalelor.
- Documente revzute:
programele individuale de lucru;
notele i rapoartele privind controlul intern;
documentele care reprezint elemente probante colectate;
informaii financiare i proiectul Raportului de audit.
II. MISIUNILE
MISIUNEA EXPERTULUI CONTABIL (AUDITORULUI)
Demers general
MISIUNEA EXPERTULUI CONTABIL (AUDITORULUI)
1) Acceptarea i meninerea misiunilor Care sunt
posibilitile de efectuare a misiunii?
insuirea cunotinelor globale
evaluarea riscurilor
respectarea principiului de independen
evaluarea competenelor disponibile
evaluarea planului de sarcini ale cabinetului
Decizia final Expert contabil (Auditor)
2) Programarea lucrrilor
Obiectiv
Afectarea adecvat a colaboratorilor la misiuni
Este vorba despre un proces permanent,
care ine cont de competenele i de disponibilitatea colaboratorilor,
precum i de dimensiunea i de natura misiunilor,
i se bazeaz pe un program de lucru i pe un buget.
Scrisoare de misiune
Expertul contabil stabilete de comun acord cu clientul su un contract
definind misiunea sa i preciznd drepturile i obligaiile fiecrei pri.
Aceasta face referiri la normele profesionale,
fixeaz obligaiile reciproce,
servete ca prob,
este adaptat particularitilor clientului i nevoilor acestuia.
3) Scrisoare de misiune: plan tip
calificarea i descrierea misiunii;
referine la normele profesionale;
obligaii;
termene;
condiii financiare;
durata misiunii;
modaliti de modificare;
modaliti de reinnoire sau de ruptur;
tratarea litigiilor.
4.a) Delegarea i supervizarea: obiective
Expertul contabil (auditorul) poate:
s constituie echipe,
s fie asistat sau reprezentat de ctre colaboratorii si.
Acesta nu poate:
s delege toate lucrrile,
s se degajeze de responsabilitatea sa final.
Organizarea unei supervizri
Delegare
A Obiectiv:
Asigurarea unui grad rezonabil de certitudine c lucrrile vor fi executate
de persoane independente, cu aptitudinile i competenele necesare
executrii in bune condiii a lucrrilor.
Condiii:
instruciuni suficiente i corespunztoare pentru asisteni i ceilali
lucrtori din subordine;
program individual de lucru, care se transmite in scris asistenilor.
Supervizarea (supravegherea)
atribut al efului de grup (managerului);
const in:
urmrirea mersului lucrrilor pentru a se asigura c: =>asistenii au
competena i aptitudinile necesare; =>asistenii au ineles corect
instruciunile date;=> lucrrile sunt efectuate conform programului.
urmrirea problemelor aprute in cursul lucrrii in domeniul
contabilitii i auditului, evaluarea acestora i, dup caz, modificarea
programului de audit;
rezolvarea eventualelor puncte de vedere diferite dintre asisteni.
4.b) Delegarea i supervizarea: mijloacele supervizrii
program de lucru tip,
foaie de lucru standardizat,
note de sintez global - exprim o opinie asupra validitii conturilor,
asupra fiabilitii procedurilor de control intern i asupra soluiilor
preconizate.
5) Utilizarea lucrrilor altor profesioniti
Expertul contabil (auditorul) apreciaz in ce msur aceste lucrri
pot s serveasc obiectivelor misiunii i s fie luate in considerare.
11
Acesta recurge la un specialist in msura in care executarea unei

misiuni necesit competene particulare sau din raiuni de etic.
6) Documentarea lucrrilor Metode:
Pstrarea dosarelor de lucru confideniale i conservate in timpul
perioadei de prescripie legal.
Motive:
inelegerea i controlul lucrrilor;
materializarea punerii in aplicare a lucrrilor;
memoria" misiunii de audit.
Dosarul exerciiului
ghid in organizarea i executarea misiunii;
surs de informaii;
asigurarea c toate punctele importante ale misiunii au fost acoperite;
facilitarea controlului, supervizarea;
mijloc eficace de luare la cunotin i de transmitere;
ameliorarea calitii interveniilor ulterioare;
element de prob in indeplinirea lucrrilor.
Documentarea lucrrilor
Dosarul permanent: ansamblu de documente utile
executrii misiunilor succesive i care prezint un
caracter durabil.
Dosarul curent al exerciiului: ansamblu de documente referitoare la
lucrrile perioadei.
Mijloace:
- foi de lucru normalizate;
- referine;
- identificarea clientului, a naturii lucrrilor, a colaboratorului
care a realizat dosarul, a datei etc.
7) Rapoartele
Misiunile dau natere in general unei comunicri scrise.
Documentul intocmit este diferit in funcie de tipul de intervenie. El este
realizat in scopul de a face cunoscut clientului i terilor natura lucrrilor
realizate i concluziile.
Trei tipuri de intervenii dau natere la atestri:
misiunea de prezentare;
misiunea de examinare;
misiunea de audit.
Rolul expertului contabil (auditorului):
s fie un pedagog i s se strduiasc s il conving pe eful de
intreprindere s corecteze anomaliile.
Mjloace:
s fac observaii dac este necesar,
s detalieze argumentele care motiveaz fiecare observaie;
s cifreze incidena punctelor remarcate.
VL Controlul de calitate in audit
______________________
A. Controlul extern
1. Definiie:
Controlul extern este ansamblul de msuri luate de organismele
profesionale vizand:
analiza modului de organizare i funcionare a unui cabinet;
aprecierea modului de aplicare, in cadrul cabinetului, a normelor
profesionale emise de organismul profesional.
2. Scop:
Scopul controlului extern este asigurarea respectrii de ctre toi membrii
a normelor i regulilor emise de organismal profesional.
3. Obiective:
oferirea ctre public a unei bune percepii despre calitatea serviciilor;
armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;
contribuirea la buna organizare a cabinetelor i la perfecionarea
metodelor de lucru;
aprecierea modului de aplicare a regulilor i normelor profesionale;
dezvoltarea solidaritii in randul profesiei, prin favorizarea contactelor
dintre colegi, aprecierea i respectul profesionitilor fa de organismul
profesional.
4. Principii:
Controlul de calitate se intemeiaz pe urmtoarele principia
fundamentale:
universalitate;
confidenialitate;
adaptarea controlului;
colegialitate;
armonizare.
5. Metodologie:
Controlul de calitate presupune:
cunoaterea cabinetului (control structural);
aprecierea modului de aplicare de ctre acesta a normelor profesionale
(control tehnic);
cunoaterea modului de respectare a obligaiilor de membru al

organismului profesional (control de conformitate).
Controlul tehnic:
se efectueaz prin sondaj;
se efectueaz asupra dosarelor de lucru.
6. Referin:
normele profesionale.
7. Arie de aplicare:
toate cabinetele (i subunitile acestora);
toate misiunile (normalizate sau cerute prin anumite reglementri in
vigoare).
8. Organizare:
o structur central;
42 de structuri teritoriale;
controlorii (circa 80 de controlori - auditori de calitate):
condiii;
drepturi i obligaii.
9. Derulare:
alegerea cabinetelor;
etapele controlului:
pregtire;
modaliti de control;
concluzii i raportare.
drepturi i obligaii ale cabinetului.
B. Controlul intern
1. Definiie:
Controlul intern este ansamblul principiilor i procedurilor adoptate de un
cabinet in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine c toate
misiunile sunt efectuate conform standardelor profesionale.
2. Obiective:
caliti personale: personalul cabinetului trebuie s respecte principiile
de integritate, de obiectivitate, de independen, de secret profesional;
aptitudini i competen: cabinetul trebuie s dispun de personal
competent, care ii menine constant competena i aptitudinile;
repartiia lucrrilor: lucrrile trebuie s fie atribuite personalului
potrivit nivelului su de formare tehnic i de competen;
instruciuni i supervizare: existena, la toate nivelurile, a unor
instruciuni i a unei supervizri suficiente;
* acceptarea i meninerea contractului: evaluarea fiecrui client inainte
de acceptarea mandatului i reexaminarea permanent a relaiilor cu clienii
existeni.
VIL Standardele Internaionale de Audit
Consiliul pt Standarde Internaionale de Audit i Asigurare
(Certificare) - IAASB
- Este un consiliu creat de IFAC.
- Cuprinde 18 membri:
10 membri din cadrul organismelor membre IFAC;
cinci membri propui de forumul firmelor (un parteneriat al celor mai
mari 22 de firme de contabilitate);
trei membri publici (pot fi membri ai organismelor membre IFAC, dar nu
vor fi liber-profesioniti).
- Membrii IAASB au mandat de trei ani, o treime dintre acetia
schimbandu-se anual.
Autoritatea standardelor internaionale emise de IAASB
- Toate standardele emise de IAASB sunt denumite, impreun,
Standardele pentru Misiuni ale IAASB" i se compun din:
Standardele Internaionale de Audit (ISA) - se aplic pt auditul
informaiilor financiare istorice;
Standardele Internaionale pentru Misiuni de Examen Limitat (Revizuire)
(ISRE) - se aplic pentru examenul limitat (revizuirea) informaiilor
financiare istorice;
Standardele Internaionale pentru Misiuni de Certificare (IS AE) - se
aplic misinilor de certificare ce trateaz alte subiecte decat informaiile
financiare
istorice;
Standardele Internaionale pentru Servicii Conexe (ISRS)
- se aplic misiunilor pe baz de proceduri convenite, misiunilor de
compilare i altor servicii conexe.
- Standardele IASB cuprind principii de baz i procedure eseniale
impreun cu indrumrile aferente; trebuie luat in considerare textul
complet al standardelor; orice limitare a aplicabilitii unui standard trebuie
explicat.
Autoritatea Normelor metodologice emise de IAASB
- Normele metodologice ofer indrumri i asisten practic
profesionitilor contabili pentru implementarea i aplicarea standardelor
internaionale.
- Normele metodologice sunt puse in aplicare ca atare, in intregul lor, i
orice neaplicare trebuie explicat.
12
- Normele metodologice se impart in:

Norme Metodologice Internaionale de Audit (IAPS);
Norme Metodologice Internaionale pentru Misiunile de
Examen Limitat (Revizuire) (IRSPS);
Norme Metodologice Internaionale pentru Misiunile de Certificare
(IAEPS);
Norme Metodologice Internaionale pentru Servicii Conexe (IRSPS).
Metodologia elaborrii standardelor i a normelor metodologice
- Propunerile-proiect venite din diferite surse se aprob de ctre IAASB.
- IAASB deleag responsabilitile legate de proiect unei grupe operative
formate in acest scop; grupa poate fi prezidat de un membru al IAASB.
Grupa operativ are sarcina elaborrii standardului sau a normei
metodologice,elaborand proiectul de expunere". Proiectul de expunere se
aprob de ctre IAASB, care il d publicitii spre consultare, dandu-se
termen de cel puin 90 de zile.
Sugestiile i propunerile sunt luate in considerare i standardul sau norma
metodologic este revizuit(). Dup revizuire se aprob in form definitiv
i se d publicitii.
Se acord un termen pentru implementare.
STRUCTURA activitilor desfurate i a documentelor emise in
domeniul auditului de ctre Consiliul pentru Standarde Internaionale
de Audit i Certificare al IFAC (IAASB)
Structura ISA-urilor (100-999) i a IAPS-uribr (1000-1999)
I. 33 de standarde (ISA) clasificate in 8 grupe de studiu:
1. Cadrul conceptual internaional pentru misiunile de certificare
2. Principii, obiective i reguli generale care guverneaz
activitatea de audit
ISA 200 Principii i obiective";
ISA 210 Condiiile misiunilor de audit";
ISA 220 Controlul calitii in auditul situaiilor financiare istorice";
ISA 230 Documentaia de audit";
ISA 240 Responsabilitatea auditorului vizavi de fraud";
ISA 250 Luarea in considerare a legislaiei i a reglementrilor intr-un
audit al situaiilor financiare";
ISA 260 Comunicarea cu cei insrcinai cu guvernarea".
3. Planificarea unui audit
ISA 300 Planificarea unui audit al situaiilor financiare";
ISA 315 Cunoaterea i inelegerea entitii i a mediului su i
evaluarea riscurilor de prezentri eronate semnificative";
ISA 320 Pragul de semnificaie in audit";
ISA 330 Procedurile ca reacie la riscurile evaluate".
4. Situaii speciale privind controlul intern
ISA 402 Considerente de audit legate de entitile care colaboreaz cu
organizaii prestatoare de servicii".
5. Tehnici i proceduri pentru obinerea elementelor probante
ISA 500 Probe de audit";
ISA 501 Probe de audit-Considerente suplimentare";
ISA 505 Confirmri externe";
ISA 510 Misiuni iniiale - Solduri de deschidere";
ISA 520 Proceduri analitice";
ISA 530 Eantionarea i alte modaliti de testare in audit";
ISA 540 Auditul estimrilor contabile";
ISA 545 Auditul evalurilor la valoarea just";
ISA 550 Prile afiliate";
ISA 560 Elemente ulterioare inchiderii exerciiului";
ISA 570 Continuitatea activitii";
ISA 580 Declaraiile conducerii".
6. Utilizarea lucrrilor altor specialiti
ISA 600 Utilizarea lucrrilor unui alt auditor";
ISA 610 Utilizarea lucrrilor auditorului intern";
ISA 620 Utilizarea lucrrilor unui expert".
7. Raportarea in audit
ISA 700 Raportul auditorului asupra unui set complet de situaii
financiare cu scop general";
ISA 701 Modificri ale raportului auditorului";
ISA 710 Informaii comparative";
ISA 720 Alte informaii din documentele care cuprind situaii financiare
auditate".
8. Misiuni cu scop special
ISA 800 Raportul auditorului cu privire la misiunile de audit cu scop
special".
n. Norme Metodologice de aplicare (IAPS 1000-1100)
IAPS 1000 Proceduri interbancare de confirmare";
IAPS 1004 Relaia dintre supravegherea bancar i auditorii externi ai
bncilor";
IAPS 1005 Consideraii speciale privind auditul entitilor mici";
IAPS 1006 Auditul situaiilor financiare ale bncilor";
IAPS 1010 Luarea in considerare a aspectelor de mediu";
IAPS 1012 Auditul instrumentelor financiare derivate";

IAPS 1013 Efectul comerului electronic asupra auditului";
IAPS 1014 Raportul auditorului cu privire la conformitatea cu
Standardele Internaionale de Raportare Financiar".
Standardele Internaionale pentru Misiunile de Examen Limitat
(Revizuire) (ISRE 2000-2699) i Normele Metodologice de aplicare
(IREPS 2700-2999)
ISRE 2400 Misiuni de examinare (revizuire) a situaiilor financiare";
ISRE 2410 Examinarea situaiilor financiare intermediare".
Standardele Internaionale pentru alte Misiuni de Certificare (ISAE
3000-3699) i Normele Metodologice de aplicare (IAEPS 3700-3999)
ISAE 3000 Alte misiuni de certificare cu excepia auditului i a
misiunilor de examen limitat";
ISAE 3400 Examinarea informaiilor financiare previzionale".
Standardele Internaionale pentru Misiunile Conexe (ISRS 40004699) i Normele Metodologice de aplicare (IRSPS 4700- 4999)
ISRS 4400 Misiuni cu privire la procedurile convenite in ceea ce
privete informaiile financiare";
ISRS 4410 Misiuni de compilare a situaiilor financiare".
13

AUDIT Brosura Albastra

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AUDIT Brosura Albastra

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AUDIT-brosura albastra

Suport de curs pentru examenul de aptitudini in

Misiunile de certificare implic trei pri separate:

Cuprinde dou etape:

Afectarea contabil a unei cheltuieli intre cheltuielile

- Identificai aceste cheltuieli i asigurai-v c ele nu au fost fcute in

figureaz in continuare in activul imobilizat, cercetai dac trebuia

- Pentru fiecare achiziie de titluri de participare, evaluai diferenele intre

De indat ce situaia net contabil a unei societi-filial este negativ,

stocurilor). In practic, soc. nu poate proceda la inventarierea prin sondaj

- Verificai dac anumite poziii nu au fost omise in situaia final a

Obiectivul major al acestei seciuni este de a se asigura de respectarea

- Identificai i analizai contul Furnizori - garanii reinute";verificai

- Obinei o balan analitic a clienilor la inchiderea exerciiului i

- Calculai indicatorul costul indoielnicilor", care figureaz in contul de

specificul activitii intreprinderii: cheltuieli de personal, costul produciei

Auditul realizandu-se la o dat de inchidere anume, analiza

- Apreciai metoda de evaluare a valorilor mobiliare cedate reinute de

Tratamentul rezervelor legale i statutare

Responsabilitatea conducerii pentru situaiile financiare se refer la:

Acesta recurge la un specialist in msura in care executarea unei

cunoaterea modului de respectare a obligaiilor de membru al

- Normele metodologice se impart in:

IAPS 1012 Auditul instrumentelor financiare derivate";

S-ar putea să vă placă și