Sunteți pe pagina 1din 6

SANGELE

Componenta circulanta, intravasculara, a mediului intern


Face legatura intre mediul extern si fiecare dintre celulele organismului
Lichid rosu, vascos, opac, format din variate elemente celulare si necelulare suspendate sau
dizolvate intr-o solutie complexa, plasma
Isi mentine proprietatile si functiile atata timp cat se afla in interiorul sistemului circulator, in
afara acestuia coaguleaza
Daca sangele este recoltat pe anticoagulant si centrifugat se separa in plasma si elemente
figurate
Daca este recoltat fara anticoagulant si centrifugat se separa in ser si elemente figurate;
ser = plasma-fibrinogen
Sangele este format din:
plasma
elemente figurate: hematii
leucocite
Trombocite

Functie respiratorie: transporta in ambele sensuri gaze respiratorii, sub forma libera sau fixata,
in plasma si in hematii, facand legatura intre respiratia pulmonara si respiratia celulara

Functie nutritiva: transporta substante energogenetice si plastice, asigurand mentinerea


metabolismului celular, cresterea si dezvoltarea organismului

Functie excretoare: transporta substante rezultate din catabolismul celular catre organele
excretoare (rinichi, piele, plamani, intestin, ficat, etc.)

Functie de mentinere a echilibrului fluido-coagulant: participand la oprirea hemoragiilor in cazul


lezarii vaselor mici si mijlocii, prin interventia factorilor endoteliali, a trombocitelor, factorilor
trombocitari si plasmatici, mentinindu-si fluiditatea sub actiunea sistemului fibrinolitic si de
control al coagularii

Functie in termoreglare prin faza lichidiana a sangelui caracterizata prin:Caldura specifica ,


Conductibilitate termica , Caldura de evaporare , Vehiculeaza caldura de la organele
producatoare (ficatul, musculatura striata) la S corpului unde se elimina excesul de caldura.

Functie de aparare si indepartare a agentilor biologici (bacterii, virusuri, paraziti, celule


imbatrinite, lezate, tumorale) prin:

mecanisme specifice - umorale


- celulare
mecanisme nespecifice fagocitoza, pinocitoza

Functie de mentinere a achilibrului hidroelectrolitic si acidobazic, esentiale mentinerii structurii


si functiilor celulelor organismelor.

Functie de coordonare si reglare umorala, in completarea celei nervoase, urmarind adaptarea


la conditiile schimbatoare ale mediului

SANGELE
CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE
Volumul sanguin, 7,5-8 % din grutatea corpului
- circulant
- stagnant,
cu deplasari permanente intre cele doua
Adult-70Kg - sex masculin- 5-6l;
70-80ml/Kg corp;3,1l/mS.corp.
-sex feminin 4-5l;
66ml/Kg corp; 2,5l/mS corp.
Diferentele se datoreaza nr. de hematii, cantitatii de tesut adipos, volumului hepatic
Nounascut la termen: 80-100 ml/Kg corp (vol. eritrocitar)
Nounascut prematur: 108 ml/Kg corp (vol. plasmatic )

Distributia volumului sanguin in sistemul circulator variaza cu tipul de vase sanguine si cu


organele pe care acestea le iriga
Cea mai mare parte (65%) se afla in sistemul venos
0.5-1 l la nivelul ficatului
0,3-0,5 l la nivelul splinei
Mecanismele reglatoare ale volemiei sunt: nervoase si umorale, generale si locale, rapide sau
mai lente, adresate fie volumului plasmatic fie celui globular, mai rar ambelor
Mecanismele nervoase implica centri vegetativi medulari, bulbari, hipotalamici, limbici si
corticali la care ajung informatii de la receptori (chemo, volo si baroreceptori.
Mecanismele umorale implica actiunea unor hormoni ( ADH, aldosteron sistemul RAA-, factorii
natriuretici, etc.
Mecanismele locale implica factori locali vasodilatatori (CO, NO, PG) si vasoconstrictori
(tromboxan, PC)

Culoarea
Rosie cu nuante diferite in functie de gradul de saturatie cu O al Hb
Datorata ionului de Fedin molecula hemoglobinei
Rosu aprins in artere
Rosu inchis in vene
Rosu brun in methemoglobinemie
Plasma si serul galben citrin (f. de continutul in pigmenti biliari) transparent sau
opalescent(continut crescut de chilomicroni)
Temperatura- variaza cu teritoriul irigat
Densitatea - depinde de: continutul in elemente figurate si de concentratia proteinelor plasmatice
1057-1067 la barbati
1051-1061 la femei
Pt. plasma 1027
Pt. hematii 1097

Presiunea osmotica 280-290 mOsm/l


Depinde de numarul particulelor dizolvate in sange
Corespunde p osm a unei solutii de NaCl 9g si unei solutii de glucoza 47g (solutii izotonice)
2

P osmotica plasmatica = p osmotica eritrocitara


Particulele dizolvate in sange:
93% substante cristaloide si ioni (Na,Cl, K, Ca, Mg, HCO, HPO, SO, etc.
7% micromolecule organice si macromolecule proteice
Rol: mentinerea homeostaziei hidroelectrolitice determinand sensul si intensitatea transferurilor
de lichideelectrolitice prin membranele celulare.
Transferul de apa se face dinspre mediul hipoton spre cel hiperton pana la egalizarea presiunii
pe ambele fete ale membranelor celulare

Reglarea osmolaritatii:
osmolaritatii cu +/- 1% modifica aportul de apa prin declansarea senzatiei de sete si prin
eliminari hidrosaline reglate prin intermediul ADH, aldosteronului
osmolaritatii (> 290 mOSM/l) determina: senzatie de sete
descarcari de ADH (nucleii secretori de ADH sunt in vecinatatea centrului setei)
osmolaritatii (< 280 mOsm/l) activeaza sistemul renina-angiotensina-aldosteron
Schimburile hidrice cu sectorul celular amortizeaza si corecteaza modificarile osmolaritatii
umorilor care se produc prin extragerea din sange a substantelor necesare celulelor (gluc., AA,
Lip.) si descarcarii din celule a prod. de catabolism
Presiunea oncotica (coloid osmotica)
~ 0,5% din presiunea osmotica; 26-28 mmHg
Datorata prezentei proteinelor
Direct proportionala cu concentratia proteinelor
Invers proportionala cu marimea moleculei
Albuminele (GM 68000, conc. pl 5g% determina o p oncotica de20mmHg
Globulinele (GM 200000, conc. Pl 1,5g% determina o p oncotica de 5mmHg
Fibrinogenul (GM 500000, conc pl 0,2-0,4% determina o p oncotica de I mmHG
Rol: controlul schimburilor hidrice la nivel capilar, opunandu-se pierderilor de apa, respectiv
opunandu-se p hidrostatice care tinde sa extravazeze lichidele din vase
Reglare:
-mecanisme ce controleaza echilibrul proteic al organismului (sinteza/pierderi)
-mentinerea raportului normal intre albumine si globuline
Vascozitatea
exprima rezistenta la curgere a sangelui
influenteaza curgerea acestuia in interiorul sistemului vascular si indirect, aportul de oxigen la
nivel tisular
Vascozitatea sangelui la 20 grade celsius = 10 centipoise
este determinata de: factori plasmatici (concentratia proteinelor, mai ales a fractiunilor cu
molecula mare globuline si fibrinogen; factori celulari cantitativi si calitativi (nr. de hematii
(Ht), modificari ale formei si deformabilitatii acestora)
este influentata de: Temperatura (hipotermia determina cresterea vascozitatii), diametrul
vasului, viteza de curgere (viteza redusa creste vascozitatea prin favorizarea aderarii celulelor
pH-ul sanguin exprima concentratia H
Valori normale: 7,35-7,40
Valori compatibile cu supravietuirea: 7-7,7
Exprima echilibrul dinamic intre:
3

aportul(ratia alimentara = 50-100mMol sau 50-70mEq: fosfati anorganici, sulfati, acizi minerali
sau organici nemetabolizabili, clorura de amoniu, acid lactic, acid piruvic, acid beta
hidroxibutiric) si producerea H(zilnic se produc 100mEq aciditate fixa nevolatila si 13000mEq
aciditate libera
tamponarea si/sau stocarea intracelulara si eliminarea H
Desi cu valori foarte mici, *H+ are impact major asupra reactiilor biochimice si asupra proceselor
fiziologice care participa la mentinerea homeostaziei fiecarei celule si a intregului organism.
Modificari mici de pH au consecinte semnificative pt. ca mleculele cu importanta biologica au
grupari chimice care fie doneaza Hcomportandu-se ca acizi slabi
(R-COOHR-COO + H)
Fie accepta un H comportandu-se ca baze slabe
(R-NH + H R-NH)
Rezulta modificarea sarcinii electrice nete modificarea conformatiei moleculare
modificarea activitatii biologice
Molecule sensibile la modificarea pH: enzime, receptori si liganzii lor, canale ionice, transportori,
proteine structurale
Activitatea pompei Na/K scade la jumatate pentru o reducere a pH cu o unitate de pH fata de
pH-ul optim
Activitatea fosfofructochinazei scade cu 90% daca ph-ul se reduce cu doar 0,1
Proliferarea celulara scade cu 85% daca valoarea pH scade cu 0,4
Rezulta importanta mecanismelor eficiente de reglare a pH (sisteme tampon) in toate
compartimentele organismului

Sistemele tampon = mecanisme rapide de neutralizare a H( zecimi de secunda) care inlocuiesc un acid
tare (ce pune in pericol viata) cu o sare neutra si un acid slab si volatil
Reprezentate de o substanta care in mod reversibil consuma sau elibereaza H ajutand la
stabilizarea pH
Tamponul nu previne dar minimalizeaza schimbarea de pH. Actiunea sa e datorata concentratiei
sale mari comarativ cu cea a H+ sau OH- de tamponat
Actiunea lor este completata prin activitatea unor sisteme biologice (plamanii- 1-3 minute,
rinichii- cateva ore, ficatul, pielea, tubul digestiv prin pH-ul secretiilor sale)
Sisteme tampon plasmatice:
Acid carbonic/carbonat acid de sodiu
Fosfat acid de sodiu/fosfat disodic
Proteina acida/proteinat bazic
Sisyteme tampon eritrocitare:
Hemoglobina acida/hemoglobinat de potasiu
oxihemoglobina/oxihemoglobinat de potasiu
acid carbonic/carbonat acid de potasiu
fosfat acid de potasiu/fosfat dipotasic
Cel mai raspandit sistem tampon: Acid carbonic/carbonat acid de sodiu
Cel mai puternic sistem tampon: Hemoglobina acida/hemoglobinat de potasiu
Variatii fiziologice ale echilibrului acido-bazic:
Producerea HCl din sucul gastric se insoteste de alcaloza in sange
Producerea sucului pancreatic si intestinal, prin concentratia ridicata de bicarbonati ce-I contin
va fi urmata de o usoara acidoza
4

Spre sfarsitul noptii apare acidoza de somnca urmare a reducerii schimburilor respiratorii si
acumularii in sange a CO
La varste tinere si foarte tinere exista o tendinta spre alcaloza (pH 7,4-7,42) care favorizeaza
anabolismul si cresterea
La varste inaintate exista tendinta spre acidoza
Efortul fizic prin acumulare de cataboliti acizi (ac. Lactic) induce acidoza, nefavorabila varstelor
tinere si cresterii

Sistemul tampon bicarbonat


Sistem tampon responsabil de 80% din capacitatea de tamponare a lichidelor extracelulare.
Cel mai important sistem tampon in cazul acidozei metabolice, nu intervine in tulburarile acidobazice de cauza respiratorie
componentele sistemului sunt usor de masurat . Relatia dintre ele este prezentata prin ecuatia
byHenderson-Hasselbalch :
pH = pKa + log10 ( [HCO3] / 0.03 x pCO2)
desi pKa are o valoare de 6,1 la pH7,4 eficienta sistemului este semnificativa prin caracterul
deschis al acestuia.
Atat [HCO3] cat si pCO2 pot fi ajustate: Schimbari in concentratia acidului carbonic se pot
produce in cateva secunde prin modificarea frecventei si amplitudinii respiratiilor; Schimbari in
concentratia ionilor bicarbonat se pot produce in timp de ore prin eliminari lente la nivel renal.
Sistemul tampon fosfat are o importanta secundara in sange prin concentratia mica a
componentelor sale.
Fosfatii formeaza importante sisteme tampon acolo unde se gasesc in concentratie ridicata (in
interiorul celulelor si in urina).
Acidul fosforic este un acid slab. Valorile pK pentru cele trei forme de disociere sunt:
pKa1 = 2; pKa2 = 6.8;pKa3 = 12
H3PO4<= = = >H+ + H2PO4- <= = =>H+ + HPO4-2< = = = > PO4-3 + H+
La valori ale pH caracteristice celor mai multe sisteme biologice cele doua specii de fosfat care
actioneaza ca sistem tampon sunt monohidrogen fosfatul si dihidrogen fosfatul (H2PO4-)
Valoarea pKa2 de 6.8 arata capacitatea de tamponare a acestui sisten inchis .
Sisteme tampon proteice includ:
Sistemul hemoglobinelor (150g/l)
Sistemul proteinelor plasmatice (70g/l).
Proteinele sunt molecule ce contin grupari care pot sa doneze ioni de H+ dar si grupari care
accepta ioni de hidrogen.
Proteinele reprezinta cel mai important sistem tampon al organismului. Capacitatea lor de
tamponare este datorata grupului imidazol al resturilor de histidina al caror pKa este de
aproximativ 6,8
In plasma eficienta lor este insa proportionala cu valoarea lor absoluta, mult mai mica decat in
interiorul celulelor .
La un ph de 7,4 proteinele se comporta ca acizi slabi: R-COOH R-COO + H

Hemoglobina este un important sistem tampon intraeritrocitar in particular pentru tamponarea


CO2 prin: dubla concentratie in sange comparativ cu a proteinelor plasmatice, prezenta unui
numar de trei ori mai mare al resturilor de histidina /molecula.

Deoxihemoglobina are o capacitate de tamponare superioara oxihemoglobinei datorata in mare


parte capacitatii deoxihemoglobinei de a forma compusi carbaminici, implicandu-se in
transportul CO2(efectul Haldane)

Fenomenul Hamburger explica dinamica echilibrului acidobazic si a distributiei ionilor intre


compartimentele organismului.
CO2 se produce in tesuturi, difuzeaza in plasma si apoi in eritrocite.
In eritrocite, in prezenta anhidrazei carbonice si a apei da nastere acidului carbonic.
HCO3- disociaza in H+ si HCO3- ceea ce duce la cresterea concentratiei intracelulare a acestor
ioni.
Anhidraza carbonica exista in celulele unde H+sunt produsi activ: hematii, celule gastrice, celule
tubulare renale .
Cresterea [HCO3-] in hematii produce un gradient de concentratie de o parte si de alta a
membranei celulare care determina difuziunea acestora din celula in plasma.
Se produce astfel o depletie de sarcini negative in interiorul celulei care va determina
patrunderea in celula a Cl- H+ produsi in reactie sunt preluati imediat pe receptori intracelulari unde inlocuiesc K+
Cresterea concentratiei intracelulare a potasiului liber il face sa difuzeze afara din celula. Cand
hematiile ajung la nivel pulmonar procesul descris anterior se inverseaza. Prin reactia HCO3- cu
H+ in interiorul hematiilor scade concentratia intracelulara a bicarbonatilor iar ionii de hidrogen
sunt eliberatii de pe receptorii intracelulari. Dioxidul de carbon paraseste hematiile. Potasiul si
bicarbonatii reintra in celula si pe masura ce bicarbonatii intra ionii de clor parasesc celulele
intorcandu-se in plasma.
Statusul acidobazic se determina prin masurarea in plasma a valorilor pH, Pco2, si [HCO3-]
componente ale ecuatiei Henderson-Hasselbalch .
In conditii normale aceste valori sunt: pH = 7.4, pCO = 40 mm Hg, HCO = 24 mM/L

Tulburari ale echilibrului acidobazic pot fi definite in functie de componenta modificata e


acuatiei Henderson Hasselbach.
Cresterea PCO2 sau scaderea HCO3- determina acidoza respiratorie respectiv metabolica.
Scaderea PCO2 respectiv cresterea HCO3- produce alcaloza respiratorie respectiv metabolica