IOSOB GABRIELA

COPILARIA N COMUNISM
Persoana intervievat: Maria Ciortescu
Data naterii: 5 Mai 1955
Religie: ortodox
Naionalitate: romn
Studii: liceu
Profesie: croitoreas
Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe noiuni:
un anume sistem social, o ideologie care promoveaz acest sistem social, sau o
micare politic care dorete s implementeze acest sistem. Ca sistem social,
comunismul este un tip de societate egalitarist n care nu exist proprietate privat
i nici clase sociale. n comunism toate bunurile aparin societii ca ntreg, i toi
membrii acesteia se bucur de acelai statut social i economic. Am stat de vorb cu
Maria C., care a prins att perioadele bune, ct i pe cele mai puin bune ale
comunismului.
Spunei-mi ceva despre comunism, la modul general.
M-am nscut n 55. Am trecut prin tot ceea ce nsemna comunism, i n-a fost usor: statul la
coad, munca patriotic, umiline.
Aveti amintiri neplacute din aceasta perioada?
In anul 1986, parintii mei au cumparat o casa dupa 30 de ani de munca si economii. La 2 ani
casa a fost demolata de Regimul Ceausescu. Asta e cea mai neplacuta amintire din aceasta
perioada.
Ce parere aveti despre faptul ca trebuia sa invatati limba rusa?
Atunci se nva limba rus. Profesoara ne spunea c trebuie nvat i de prinii notri
pentru c Uniunea Sovietic este sora noastr mai mare. N-aveam ce sa fac.. Nici eu, nici
ceilalti. Invatam de nevoie.
Familia dumneavoastra a avut de suferit in timpul regimului? Ati avut in familie
membri supusi perchezitiilor?
Erau familii in care toti membrii aveau de suferit. Am un var, eram vecini, de nenumarate ori
a fost dus la inspectoratul de securitate, la inspectoratul de militie. I se faceau perchezitii, si
avea paza in cele patru colturi. Noi n-am avut probleme in sensul asta, nici eu, nici sotul. Si
fratele, si el a avut probleme, la o vizita a tovarasului Ceausescu. A fost profesor. Au fost
scosi cu scoala, ei, profesorii, impreuna cu elevii, si li s-a dat o hartie format A4, cu vreo 2030 de lozinci, pe care erau obligati si aveau si dreptul sa le scandeze. El n-a scandat si n-a
dat din palme, si a fost luat la intrebari de o persoana cu functie in acea perioada si,
bineinteles ca in dosarul lui de securitate s-a trecut si faptul ca nu l-a aplaudat pe Tovarasu.
Despre copii, puteti sa ne spuneti ceva? Ce faceau inainte de vizita lui Nicolae
Ceausescu?
Da, imi amintesc. Fiica-mea era eleva de liceu, a iesit cu pancarda, cu lozinci comuniste, si
era plin de muncitori, erau elevi din scoli, toata lumea iesea in strada pentru a-l astepta pe
Nicolae Ceausescu. Stiu ca elevii au asteptat mult, cam vreo 2 ore, timp in care repetau . Era
cineva la microfon, si erau obligati sa scandeze.
As dori sa imi spuneti ceva despre pionieri.
Totul se facea spre preamarirea Celui mai iubit fiu al poporului si a Partidului indrumator.
Organizarea era tot pe tipic de armata, cu grupe, clase, detasamente, brigade, si la fiecare
cate un comandant.
1

IOSOB GABRIELA

Ati participat la munca patriotica?

Munca patriotica..hai sa fim seriosi, unde nu exista? exista munca patriotica obligatorie. Nu
cred ca exista cineva care sa fi scapat. Nu mi-a lipsit, cu varf si indesat am dus munca
patriotica.
In ce consta, mai exact, aceasta munca patriotica?
Incepand de la maturat, dat zapada, spart gheata in piata la veterani. Era o chestie foarte
injositoare, scoteai inginerii sa curete zapada din fata sediului de partid sau sa-ti curete
zapada de pe soseaua nationala. Venea o remorca, mare, cu maturoaie, si le arunca pe
trotuar. Faceau munca patriotic toti, tovarasii ingineri, stagiari, muncitori, maistri. Se duceau,
puneau mana pe cate un maturoi, si treceau la munca de jos. Puteai sa fii academician sau
muncitor necalificat, nu conta. Plus ca muncile astea erau in mod vizibil inutile. Te duceai
intr-o fabrica, adunai nu stiu ce, si le faceai stiva nu stiu unde. Si saptamana viitoare erau
chemati altii care le luau de acolo si le puneau unde au fost.
Era o umilire totusi. Nu puteati face nimic in privinta asta?
Era, dar puteai sa zici ceva? Nu zicea nimeni nimic, ca, daca ziceai, a doua zi zburai. Era o
chestie de control al maselor. Stiau tot timpul unde esti, ce faci, cat faci, la ce ora ai plecat, la
ce ora vii.
Cum era statul la coada?
De statul la coada mi-a fost cel mai urt. Am petrecut mult timp la cozi. ngrozitor! Coada era
fenomen naional, un fel de societate, ca s zic aa, cu reguli proprii.
Ce faceati daca erati la serviciu cand ajungea masina?
Chiuleam pe rupte, chiuleam pentru ca trebuia sa supravietuim. In momentul in care ieseai
de la serviciu n-aveai sanse sa gasesti nimic. Se dadea semnalul, ca au venit alimente, si
toata lumea fugea din respectiva sectie. Fugea si portarul.
Dar cum aflati cand trebuia sa ajunga masina cu alimente?
Cand venea masina, imediat se dadeau telefoane, zvonuri, sunai de la unul la altul. Vestea
ca au bagat pui sau au bagat pulpe nu stiu unde, circula cu viteza luminii, pentru ca in 20 de
minute era acolo o mare de oameni.
La carne stateam mult. Erau sute de personae in fata mea. La tot erau cozile lungi. Si la
paine erau cozile lungi. Si painea se dadea la cartela. La coada la lapte veneau unii cu niste
caramizi, care tineau loc de cineva. Caramizi care, eventual, puteau fi si vandute.
Era dificil, mergeati la munca cum va organizati?
Familia se organiza intr-un mod ciudat, unii stateau peste noapte si unii peste zi. Mergeau pe
rand, cu scaunele, cu ceai, ma rog, fiecare cu ce-si lua. Faceam cu schimbul cu sotul.
Noaptea se ducea el, dimineata se ducea la munca, si ramaneam eu, ca sa luam. Din casa
vedeam un centru de carne, si se duceau oamenii si se asezau de martea, fiindca vineri
urma sa se aduca carnea.
Si copiii? Ii trimeteati si pe ei sa stea la coada?
Nu aveai cand sa te duci sa faci si treaba si sa stai si la cozi la toate, nu se putea. Ii mai
trimeteam si pe ei. Pe copii ii trimeteam, in general, la lapte. Intr-o iarna, copiii erau in
vacant, si ca sa se miste mai usor le-am luat patine, si ei faceau aprovizionarea. Unde era
coada, isi lasau rand acolo, se duceau dincolo, apoi dincolo. Nici nu era o coada, era o mare
de oameni catre un loc.
E adevarata povestea aceea cu pivire la copiii de imprumut?
Copiii si batranii se imprumutau intre familii. Deveneau un fel de moneda de schimb. Al meu
sta la lapte, al tau sta la carne. Era un fel de serviciu contra serviciu. Mai era modelul cu
2

IOSOB GABRIELA
transferul copilului. Imprumutai copilul si cereai voie sa intri in fata la coada. La un moment
dat, vanzatorul, vazand mereu acelasi copil pe care-l tinea in brate cineva ca sa ia ratie
dubla, a zis Fratilor, dar al cui e copilul asta ca prea il vad mereu? .Atunci fetita a invatat si
se ducea sus, isi mai punea o basmaluta, se schimba.
Cum se descurcau copiii cu temele, cand se opera curentul?
Se opera curentul cate 3 ore in fiecare zi, faceau temele la lumina lumanarii. Ultima perioada
a comunismului a fost o perioada de saracie extrema si de restrictii..
Stiu ca iarna n-aveati caldura, cum ati rezistat?
Unde din cele mai frecvente umiline pe care oamenii le-au simit puternic n anii 1980 au fost
nreruperile de lumin i slaba nclzire din timpul iernii. n privina cldurii, umilina era cu
att mai mare cu ct provoca victime. Oamenii recurgeau la tot felul de metode ciudate, cu
crmizi i cu srm, i fceau sobe i scoteau hornurile pe geam au fost i improvizaii de
la care au pornit incendii. n timpul iernii, eu nu aveam mai mult de 15-16 grade Celsius n
cas, stateam mbrcai n cas i de dormit dormeam mbracai ca pe strad, cu cciula pe
cap. La fel se ntmpla i la teatru sau alte spectacole, toi stteam nfofolii ca afara.
Stiu ca era o problema si cu gazul, gateati noaptea..
Da, seara, cnd veneam acas, se ridica problema presiunii gazului. Cum statul fcea
economie, presiunea de la gaz era extrem de mic. Gateam noaptea, n-aveam ce sa fac.
Mai mult dect att, nefiind nici ap suficient de cald aragazul era folosit i ca boiler, ceea
ce ngreuna i mai mult un trai normal.
Ce programe de radio sau tv dinainte de 89 va amintiti cel mai bine?
E foarte simplu.. TVR, care incepea la ora 20 si se termina la 22. Era buletinul de stiri, care
era neinteresant, pentru ca se mintea, nu vedeai decat imagini cu Ceausescu, pe televizor
alb-negru, va dati seama, nici vorba de televizor color. Deci, nimeni nu prea se uita la
televizor.
Cum erau sarbatorile? Craciunul, Pastele?
Cu toate greutatile vremii, parca Craciunul acela era mult mai frumos decat asta de acum.
Probabil si unde eram tineri, aveam copii si il percepeam altfel. Dar era mai frumos, erau
traditii, obiceiuri. Colindele in Ajun rasunau pe toata strada, ne vizitam unuii pe altii mult mai
des, oamenii erau mai buni. Dar, cum regimul comunist era oficial ateu, Pastele si Craciunul
nu erau sarbatori oficiale.
Cum era mancarea de sarbatori?
Masa era cam aceeasi. Bine, noi aveam intotdeauna porc de Craciun, destule gaini in cotet,
butoiul de vin in beci, dar nu stiu cum se descurca toata lumea. Nu am dus-o foarte bine,
erau si lipsuri, insa ce n-a lipsit niciodata a fost bradul natura la Craciun.
Si bananele, potocalele? E adevarat ca le gaseati foarte rar?
Da, da! Craciunul era cam singura perioada din an in care vedem portocale si / sau
banane. Cand le gaseam, erau crude, verzi, le infasuram in ziar si le puneam sus pe sifonier
ca sa se coaca.Pentru un timp, in mintea noastra, astea erau asociate Craciunului, un fel de
simbol al sau.Cred ca mancam maximum o banana pe an, nici nu ii cunosteam bine gustul.
Se gasea foarte greu si un kg de bomboane de pom, cu harte franjurata si staniol colorat.
Mai gaseai si masline, dar acestea mai erau si pe la Paste. Aa a fost, acum sunt cu totul
alte posibilitati, dar nostalgia rmne i lucrurile urte s-au estompat!
Cum petreceati de 1 Mai?
Mergeam la mare, eu, sotul, copiii. Aveam destui bani incat sa traim decent, dar si sa ne
distram. Acum nu ne mai permitem.

IOSOB GABRIELA
Cum erau jucariile pe care le-ati avut in copilarie?
Eu, in copilarie, nu am avut o papusa papusa! Pe vremea aveea, papusile pe care ai mei
si le puteau permite sa mi le cumpere aveau corpul din carpa umpluta cu calti, iar fata era din
mucava vopsita si parul era lipit cu un clei de o calitate indoielnica. Imi amintesc cum, vara,
mergeam la tara si acolo ma jucam cu o verisoara de-a mea, ne faceam impreuna papusi din
stiuletii verzi de porumb, spre disperarea parintilor nostri.
Ce credeti ca ar trebui sa stie tinerii de astazi despre comunism?
Cred ca ar trebui sa stie adevarul. Ar trebui sa stie tot ce a fost, si bun, si rau. Eu mereu le
repet sa stea de vorba cu bunicii lor, sa le spuna totul asa cum a fost.. Inainte de comunism
si in timpul comunismului.