i

srAruitfTfiS+,rurrE,
,j. .. . .

g. I. Nofiunea.destat
institufionali a srarului .
..
l"9"io

-G'Burdeau i'i incepe cursur de'trrept

constituffonar citind rruro iui
' Chesterton,
in care a_cesta
spunea:,,Osocictate chiar dac!
._o,
numai
. dinHanibali
gidin.Nap"r"iri, *J tr"",r" .-,
a"ffiirrl,"ompune

"

canutofisa
comandein aceragi
timp"r.Fira "r'n
indoiari.necesitatea
,rn"i autorira{ipotiticein
stinul unei societifi si simte
rnai, ales in *o*Lnt"le de grea
' ' curnpini, sublovitura
"" "*i,ii"
de bici a unui
p"ri"orimrliat,'cu;;;;;;;r"ard
gicum
lisa sd sein;erbagd
'chesterton.
,ft-":l3rar a" pi"fti"i tui
Aceasri
ncce.sitate
esteirisi tot at6t de'viditi
" de5inu
p"",r,i u""ie[te,
tot at6t de rrnperiuasir,in
clipele'nerurburate.d..ar*r"n*;
ril;;;;. Intr-adevir, in orice corectivitate
umani' chiar atuncic6nd nici un p"ri"oi
membrii gi'sunt iruirfle$giadeseoiia" .dinafari nu o ,amenin4{,faptul ci
i,rt"r"r" divergdnte,este
dg nahrri a
provocafricfiunitr
nu pot,fi impiedicatesr"duci ra desrab'izare
.decit p1int1-tacfiune
:i-yrle"_!:^re
coordonari a unei voinfe care eomancli].
Iatd de ce in orice societateurirann.o
ditereilier;-i;;il-;"fnangi
qi
progy":, diterentiere
tb;,," ;:-;;;;;'r'e;"r"
fll1T1il_t"
de carc
olspunguvernanfii,
""'",-p.in
face-sifie cu'putinld'ca
indivizisi asrfetei sesia6'easci."n'""niiit* ei sd-sii*p""n ,"in1a cerorrarli
i in cart.
coexistdinter6sediverse.Aces.tiair"r.;ii"r" in s6nui*";;;;';";;niLif
inrr" g,rrr"rrronii
-in acestchipca un
aparc
5ig*r"rnngi
'constatflndfenomeninerenta"-otterii istoriceo io"ilugii umane.
biist"ngou""tr*-i-o-ir"r"n1ieri
inrre,guu.,p"riigi guvernali,
Lion Duguit credea'cipoate.vedq^
r"-"-"
caracteristiid
ttinoamentarirr
!$egi
statuluis.

Aceastropinie-a
mareluiconstitu[ionalist
tiancezcuprindedesigurmrrrl
adevir' dar ea n,i
;'"ta, il;;e
adevflr.Aceastnpenr^r ca dac;r
""nip^a"
cste neindoierniici o diferengi";"ir[rr
g"r"."."ti sj ]rr";;i;"
'i
observir.r,
paris,.1942,
| !.Buldeou, Coun do.droitcoutitutiorrrjel,
p.3.
la
rteViileneuve,'Tmitd
g6n6mt
de l,Etat,-paris,l9?9, p.66.
fiene
Yit:
r: LDuguit,
Tmitdle ,roii constihttionncl,ed.Ill, pari1,
vol.I,
i92g, p,655gi urr,,
lll

ncccsitatqr.
in s:inuloricdrcisocietirli
ajunse
intr-unanumitstncriu
creorganizare,
estc ror atar de adevirar insi ci
no lrt" suticientiprin ea insrgi si
caracterize:le
"o
nofiuneade stat.
Intr-adcvdr,o bandl de-gangsteri,
ilr celrcun Al.Caponecomandicu
maimulti autoritate.
Doate,ctecdi
uriregesupugilor
sii, mr esteun stat,pentru

'casii poariifi vorbade .xiitcnrpunui.itil, irn necesnr

ca in sflnurgrupurui
socialrespectiv
sr senaspiideeacaintbiairi;*'i"al"irli
;;J-"*e
se mirginescsi exercite.
""r"giveinalilor,'ci
o contringerecorporariiasupra
",
procedeazi.
dupdo'anrrryitd
ordinellgarnsaucutumiari,carefhceca intre
indivizii
nl"iruie-sc
aceasfig.u!ar" sd stiruie.regdturi,
chiar daci
"ar"
persoanele,
carearcituiesc
raun'moirent
datcategoria
socilt[
gur.rnunlitor,
a
ar inceta sii existbsi argiile-arruaro.ut.lton
iil-";;;;G;f;;,
u'-'*o'
decdro
y
lntre guvernangi
4iferentiere
5i gou.ffi, li'"st. o institugier. ,
Dar ceeste.oinstilutiei
Acestei
nofiuniilc iirhuie in doctrina
ju.ridicr
,.
douirsensuri
'. Ea
priniipare,
,
esteufilizatlin prinul ,ana,aia.
a.m_arltat
deja,
, .,
pentru
a
.
"um
:
f::*:-^::-:,Til-ly
9* ::.T" o"-Jna'ui,nsociali,infre careexistdo

cii o1'ngetotiobiect5i acetea,situncgii.

' "' it:"^::i:''j:1"_t:il,optul
Asrrcl,propne.tatea
e.steo institu{ie,in misurain cire ea presupune
exrstentaunui numrr de nornic,caretoate
segnrpeaziin jurut ideiiunui drept
exclusivde utilizare a unui bun. Acebt
anranrbtude norme este eeeil ce
' constituie.institutia
proprietrfii,iar nu t'aptuici un anumitinctivid
exerci* sau
ol"f
tytendi,
ftuendi et aLureneti",
;;nrj-a".rut
::J:^r_""Ti"1.
:i:f
nina
substflnfaproprietitii. Chiar daci tofi
"or";r;"
"oto un
indiviziiOintr-un
rtot"oirliunqr,
moment dar si mai exerciredreptuiire
ror a":fi.p.ti"i"
p.rr;-ia, ateasti
instihrfiear continuasi. existein Joruiii
normele.care
o
reglementeazd
'nu ar Ii ;ibrogate.
"lre
!'Iotiuneade instituffeestbinsi utirizatdgi intr-'n nrrsens.
rn via[asociari sepoateobserva.iirt.nlo.o,luir,ri"igrrpurr
'
umane,B
ciror nctivitateestereBl.elrelta$piin
n"rt* ju'(lce in vedercareariziriiunui
scopdererminat
gi dur-abir.
futfet, o irni";rtit^r" .rj. gryplre de protesorigi
studenli,ln carese alitur[ un numflra,
?.
t*.gronori gtiingitici
gi administrativi,
'i;'-;-;o;,it:^iromo,rarii
organizati printr-un,.complexde
norme' t.grl";
in'rfim&ntului de grad superior.in u*a"r"n
realizf,riiscopuruiei, acestei
gruprri urrranei se pun

t
t
t
I

ri dispozilieon"rl,.-niir:r."*"ill"rr.rrr criairi,
laboratonre'
biblioteci.etc.
c..n!" .lro"'i"iil".rn aceasrigrupare
estefaptut
r-i
asrfelorgar.rizatf
inc6t
;;
existe
:i
::1.:
chiar
arunci
citnd
ceicare
au constihrrit-o
"""ri;;i
initrialau.incetat
cte
a mait'*" p.rt. din ea.?rofesoriisepot

t
I
I

$
r$

I coucel:gia
instituliouaristia staturuic,ste.
rnsugitEde foI.Hnurrou
dtolt constit.ttionnel,
, pricis dc
parjs,.tbZ:l C.n*rror.tl;
ir'iirrt,
doltbtstltrrtlonrparis, 1930,vol.l.
:'

1"14

I
t

...[..
.-..

.sau
potr1i^e.11i,onari,
"J':;''','ill:Tt rnuri
srucrenrii
pot,i-5i
::||",1,.|:irilii,""

HTsrii:l'ni:*:d'ril$F:$ili:ti
i,11';iT.1l::ff
,'i$:':,isa"il;;';il:'in,isi,*

sffiTJf*l"'iffi
*re,i.,q,-t
::ffi::ltjf
r"iii#LHl":::'.';"fi
:;,'ffiff..f;T:,#i::"ilir=ll*:
"rri
t"q ;"'i t''"#,iion*noutd nicicu oameniit;;;';"r:
orspozifie,
nicicu
illciltuicsc la un
mol

oo'goii'o;t'jl:':l:#:1il,13"iffi;:
peirtru
;':l::i"
r':X*;ii i
:::::,.."decitatit.eu ";;';J,Ti:l;f
maimrjlt i
:l',H'ltfi:'P..1l.1ntu"'-r,"*'iir?
n"rJ^:l'-

tnrr_un
"1t.
idee
tdeede'ordine''concretizati
numirde
de,ordinij,.co
norme
i,,"ijill.;::_".1n"31ra
e^Ji'riaic;,
i;;;;t;#itt'
,r*11", se tlesrrsoard

soc,are
vederea
deterrninare
redrizirii
i:H','Jjll;i
alf#l;;;;"ji1,;;1{Ifr'T::il#lL?,*
:::H';J::Tru*1.{:lriu'iffirin
al"Stuiesc
"T: '1"Fi
instirr:;ia
!'att
poi 'si
oir"ti"' iit;ri1i,
pot.saseplirnbe,
*dJt:,t-t:
n9t*;;;;""',h;1
yli'5"=::
crintre
acterJ
:?#X*ill*,
l"lr"oi
F.i3?ili::

;
r
i

i
::=;;:;:T.trxi#;[:'tr'#i,iT[{g{!rt+

s"gnuluit'ir'tit
'f];;i."":"*rea
cdnd

tormelorprevdzute
Ei i"

rearizdrii

i:

,,ri
t;-^*in
ft:nci
; _^. , . _. , ,
uritizar
^ instirufie,
a" o a;.o.o?ffffiTT il{" U,elo
acesr
rermen
este
"uo
.pglgcterur

se. spune. clst at ul. lf esi . l

".a...i

i:

instifuf,*if'ji,r",,l,,u,

.._,

*,
in fhli[ul.ci el constiruie
din acesrpuncr de
T-o"t"
o oro,hi,.+..^r..111nit1sti
'Ti;"j-"'"1?nstit"i;q+rgr+!+!s-sruqan
a;."e"rr,ff
j

fii""j#

ffi

' l'!

.i:ti
;:r:

cu aceleasi
ciEiEJ
cter,ege
g"
Iratura, s

i-.i

inei+lqgqtqllleJ&numdr

;:i
t::l

i
ii

'
il deosehp"r.
96|6;egeEue
i- *-!-.-, ^ . :
de alte
altejns
instl.hrrii
o"rtitu6iies
te
*#iT{:&S!te

ij

il

su.nt
desernnate
prinGmenul de

,,runcfii;r{e
statului,,.
statul

s
il
ouo,uio.-*.ilr,,
'"*"'o',)ffiF.?,f-,.",:l{T'.x;in'i:,1T:lTiJ.*,
- a)Funcfia
resistatifi::;#
statutui,

a" n".,n."a"
"fi;ii"r"..
ilr"Jffi:"""1#'i'j:1,:
SliTti_.."".
I

carearecaotiieci

.r

lfeapricapic
ii
::ff,Ti*.":19:.,*f.ilil':lT:#'fn'."JT"fi:Tiij:?i:r
;i,i

surucprrDue
de-iL"fisanc{ionare
statutui'.--'*' bcru
pri, niri.-|"
llllltllryre.a
sauregurr
reguti
de
conduiti"re
conduiti
drepr),edrora
drept),
Ie sunt
s;;.ffi;,#Ji:e
*ru"raiiri.E
ilr"-nn"rri*
a"
"a."i, "ri""
"ri""dll," nnr* J"
t V.
E.Spemntln,.Elnolorro
d3 socio,logie
genaruld,Cluj, 1947,
p.350.
:

rr

, ii.i

*t

;ii::ii
. 115

$'i

' b).Func[iaexecutivilare ca obiectsl asigurebunul mers al ierviciilor

legilor.gi.p-unereilor in aplicarela cazurile
publice,brganizarea
l.r ;rdininistraliaunui
'pii"itii
toraIirarea
concreredc clre "rg"J;;;;;"-"?*liti,irjin
a..st,rtyl1i''careare'ca
i) Funcfiajurisdic[ionala"t-b acea a'ctivitatg
de aflevir.lcg'il5i in {e.plinnlndependenfi'in
obiectsolufionarea
a conflictelbrjuiidiie, ailici a
";.;;;;;
si
cadrutunei proceduri;ff;;
"""t.oai"tirii
indivizi
*J
Prlfind :"j:i1r1,o*toriu'cu
ti'iirlo'i
acelorsitualii ir,
senumesc
"ur"
1ifenomene
situatii
-"rii
t*i'ii1"tl'
orepl1
;iift;ila'{e
+"::*
(a
lupta)
5i este
a"tiua din verbullatin ,,contendere"
cuvflnt
contencioaso,
unei
lupte
caracterul
"'oi"t
aveau
p""""""a h romaniprbceselc
utilizatin acestse.ns
care avla ioc.in
'li iagaqagistratu.luir'
il;"t"
".irt.:'i;,itu$i - care desfiSoari unele activitili
;;;;
.'*-"'-';;;il
organele
otJsurului' Astqel'o comuni'poate faceprin
asemlndtoar"iu
orsane'sunt
aceste
cum
""t"
tocuitoriiei, dupi

i l .:'

\'.i
j .i

i:
i:i

::::
i:i

:i",iffiil";t[;rrtii;."r::

:,1

iitai"iduale de executare a.legilor' Totugi-activitatpa

ioinperente si faci gi
""i"
.tgane se dlosebegte de cea a.statului'
aceasti activitdte
pot sd.desfzr5oar6
""*i"a
-iori
.
Intr-ad"rir, o"rgun"i"cornunald nu
de.organulIeeislatival

ii:

:;
:.ii

decir in limita **'psi."i'"i;;;;: il:; puteastitittn

;iliii-i*p"tiL"5i toxtin sarcina'
o comuninuva
De exemphi,
statului.
liniitete flrate de ea' FdrI

:1

,i
..i
a;
:i

: ..
.

i:,:.
.n';
:.',i..
iiL

si in
locuitorilorei decfltdaci legeao uutorrrgoiil
activiingi g'xecutivea
la
exeicitir.ea
participi
car6
indoiald,.in masurain
a statului.
compo.n'enti
pa*e
o
..";"iiie
srarutui,comuna,* sihi"i"r,"p;;i;'fi
acesta'
cu
' Ea nu se confundl insl
. .- .
singurprdpriasacompeten!fin sensul
. Dimpotrivi':^#ttliqft;;imind
plq 1=i:':9,::-i ":t!:1j:t
pi.i'*
affi
a "
il;;h-'
tate
cl activi
sa
"iE'lte
a-5ideterminl^t:"fft proprla
"g"
statillui-de
a
A"Jurti
*p;;i;^i;.
definitit
fost
a'9i
""i""Liirtl"l
iuveranitirtca
comoetenti," nurn#" tuu"'*itot"' De aceea'
competenla competenfci
;lii.h
;;,iJi^;i;;i
crirind se consideraci ideea de
Trebuie .i S;;r;i;;.ipe"Ii"
ar ti
superioard;'oricare
un.i
suveranitatenu admite.recnnoagtere^ ^iioiitifi
stdrului'
a
a-c!1u'e
. ea. invesriti cu dreptutde.a.mdrginia"pii"a-fil"tiut" h"
astlzi 5i se
Aceastl concepfie;6;;i"E; iJeii?c suve';;it;i;-;dinsepniasiti
pulin in
cel
pot,
internafiona[
recunoa'tei* e"q"l"i'l;-t;g"lii"
freptului a statdlor.Pede aiti parte'azl
. .. anumitedomenii,.f,
deteiminare
filii"re fibera
gi^indivizii,
.ir"ttli" Se'resd;;, intocmai ca
esteindeob$r.
"d;i;;.t"r"f
regulile^{rePtuluiobiectiv
de mai sus,statulva puteafi fgfinit ca o institulie
fn lnmrna
"*tt"tii
ot*zoiape ui spaYiu-(tinityt' capabitdde
avind ;';;;;;
s,i';;';;';;;iiii
o'soiiiatd in vederea*'rcitdrii
comfet-eia'$
sa
p'rppria
d-Eiderermina,ing;ii
*ecuti.vdSiiurisdiclionatd'
;;tp]"t"itii[fiU:'tegisldt,rvd,
unoractivitdli**;';i

,.':;:
. .,r.
: ;:.
I

:::i

S 2. Ale coueepfiicti privire la stat

'' Adoptdnd"aceasti <Jefinigie,

c'are vede in slat o institulie,. ni-am
.
indepirtat de concepgia.luiL.Duguit. dupi care caracteristicastatului
ecte o
diferenliere intre guveinanti gi guverna6i.l
iritr-adevi i. piod,.,"L.eo"rrn"i *!*"n*
dit'cren lieri nu insearnnd cii
statul s-a'niscut. Astielr.bunioar6. in inpJriut g"r*or,o-ro^4n al lui carol cel
Mare exista tErn indoiald acea'clit'erenlicre intre gunvernanli gi 'guvernali.
despre.carevorbegte'L.Duguit. Un stat germano_roman,in inteleiulpe care_l
atribuim astiizi ace.stuicuvint, nu a existat totLgi. Abeasra pJnrru
in h""o
"e existir
vreme incd nuse ajunseselaconcepfia ci deasuprapersoaneimonarhului
' o e.ntitatede valoare pgrmanenti:
statul; care continui si. diinuiasci chiar dagir
. monarhrrla incetat de a nrai exista.Dimpotrivi, puterea publicn era socotitdun
atribul persoral al monarhului, iar terltoriul
lirii,.propiietatea lui de drept
privat..ca,st[pin al terjtoriului girii,'suTeranui aaaea inrr*nnt." por{iuni aic
.'
acestuia_(feude)seniorilor, care, in schimb. ii'datorau'eredinli. aiutoi_militar
Si.material.Fiind proprietatea privati a-suzeranului,teritoriul pute a ti impir(ir
la mgartea acestuiaintre succesoriilui (astfel, imperiul lui'iarol cel Mare .
fost-impir;it ta moirtea acestuiaintre;ci tr;i fii'ai sdi): p" ir"*"n"c"r,,
posibil ca suzeranul si dea ca zestie o parte din teritoriul
{6rii (o asemeneir
ntireasi t'ericita a tbst Eleonora de Aquitariia,atuhci cind s-n clsa'rtoritcrr
Ludovic al vll-lea, iar, apoi, eu Henric alil-lea plantagenetul).Din acesrpunr:t
de vedere, evul mediu reprezinti un neintloielnie r-egresin cornparafie ,,.,
realitifile.societigii antice, Dac[ in antichitate ideea Existengeipe deasppr,,
girvernanfilor temporari a unei entitifi colective s-a putut contunain sintagirrr.
capolis (in grecegte = cetat), res publica, resromctna.sau cjvitas (in latini
cetate),,inschimb,atunci cind omenireapnge5tEinintunereiul'evului
meclirr.
aceasti idee se estompeazd5i raporturile.ai"iri.irr"ron giseniorii feutlali surrr
conceputein parametrii specitici dreptuiui privat.
.
-Primul pas care se face in evul nrecliu spre consacrarea conccp[ir.r
moderne a statului, potrivit cireia acesta6ste o entitate distincti cleguvernnrrlil
temporari, i[ constituie t'aptul ci no[iunea d9',,coroani'incet-eazi de a nr:ri lr
.utilizatlin scopul de.a desemnasirnbolul puierii,de{inute,.de.regq,impdratsr.r
pr.iig Ei incepe sd,desemnezeinstitu{ieimbnarhiia insngi.
A:eT!1 gvolufie este caracteristici pentru numer6aseitzrte mecliev;rlr.
t _
Ea este intehiH in primul rind'in Angria, unde personificarea instirrrli,.i
'monarhice in coroand e-.ste
consacratl in documente incepAnd din secolrrl ,,1
Xrrr-lea gi al xrv-trea- in Franfa se poate observa de asemenea
inci firrrrr,
purind o evolufieanalogi a noqiuniide
,coroani',. $i in aceasti,fari nr,(ir,rr,,
d"
personi.fica.re
d-instituliei monarhice esro pe depiin..tbrrnlr.i, r,
"tolo111--c-a
secolul al XIV-lea, deEi originiie ei sunt mult mai vechj. ' / '

I C,GRnrincescu, Ctrrs ile ilr.eptconstitulional'lito' Bucureqti' 1940' p'68'

_ tl o

tl

Fa cra d..:llir-U
si clobAndcasci
o marein.senrnirate
in ,

illl';1i;lJii:J
Tj:ff:f,ii:l?":,TTTr
1tj::ilt:J,l?
li'j:f*:i::i#':"f
n" puteafiinsriinat,
el nu-aparf
inearcgelui,
darfiindca
ci i"rii*ti"ir"fi'11'
ae.ltjaparre,degi*t

diitrncJie

,olii
setacein orqon;t_1'-11
f9
.1":To,,o":easi
.institu;ia
insaii
r;ir"
sia"lii'atorui
el;;;;ffi1T;fji"tt"';.o.uno-.o,o3*
y"n'"rid;;":illl
,0,,,u;,|,TJ'i?f;
cugindirca
*-l"t* r,miriarizati

t
I
I

t
I

t
I
I

irezistibir
rupteipentru
risturnarea
vechiului
regirn-.$i
noasrre'
maiapro.pea* timprrit"
frium-fur
ideiroro.,no"roti"""o
ou,
ro,upnriliu
constiruite
port,t"Irrioritice,
pe bazd-de
unele
"turi-'o"ioiariui uirrr"pe ci'iierii,"t,giJn*"sadcrrinr

o'" uilina'ii,",",ron,t,
f;iJ#,"j|111;
l,:,!:",Xli:'":J[ili,T
Jr p,og,
partide
"
poiitice
calrruzite.JJ
considerat
ci
statul
un
a"
insiiument
;
.*
.li'"
p;;;;
ixis
de dominafi"o ul:illl^cvident
tenraune
XiLiffi:'iil:fi:Xi:l
T-T":'
i
i
Iiince
I'jlllryy,*"
"
a
rcarsi si.on,J
r.pr"rint,f ,i;:; ffi;: I,'Jf;
si .ll"i'E'","rrd
:i,r#:,fff
ii#ij ;l,,",li[lil
".
",,u,
fi: i,ftf ::*I I
t
!i:il#1,,H::l,TXT,':i*
este
as
tre
"t:Y
r
e
ira
;;;;';ft'"":"I-;'.d#-,ti?i6'#!1j",*,lXH;;#in#!i'"
rii
lu
ga1"".1,,tifi ,1:
nea
i:r::.T#
",1'i*,,"siu
mai
ti soc,ltit;;;;;i:""i?'ii|; outn'*:|ifli1"ol"t"'ito,iui'i'n"
marxist'leninisti asupra
eteaza
dea
sta.tu.lujge gi marea
a nu. fine ,"o*o dL',o
iciderc de
pr"tiriae"iiilJ:,tT",i,T#!',f
:ir,Hlit,"#,,1,,Xiffi
:x:::;:;;T#:ltii}""i:il:'::'H:H'il:$
n,HTJif;
h,':::iltl"qff
:::
prima
datd cle*i;ff
j,T,t"":f,;::fr"n,.'ii
.i?a
Macnraveli(146g-tsz7\.T:-".::1-t1t"fiina utilizota'p"niiu
fi?J:T
creamaiexisra
in
. interese
$iideoloeii
.a**ri'f"ilil;:;r,1un-or

I,j;:jipT:U#*4;;r;;;;;#'i,;{:il"llii,!,}'..i",iTili#iuil
tranq
reraidil;;ilLiffi d,ig'::iiii ff"ry":oouguu",,,o
nffi pentruari

al XVI-lea'
;;;#":;:1',:"::.:,:*"$'"
".'J";n
Apropiati

desuporlIncepand
iriott.Jui

"""ri1in"e1"-*"1

deIapureredeo alti ;i;A

srat,celat
;ffi;if
pfetuat
puterea,
sefo11e1zr
"tur"i
c_onctuzie
"n.*'lTrnati..
este
tnsi
u"a
"""";;i;;;;.'o

clioa

cdunnou
ur"n.,"n"o.

tr'#r*i*
J,?ii#ft
Titr,fx;ll.:l'"ffi
FfrFtrr;:ff

rnainte
deaceasti
o.Tu,
, rasturnar
:u ;;;;;,"d:iti:'i"1#1fir"ff,::::,TJ1,J
dictatura
"
$1il#i;llijll'"i::%::,,",f,',xl,i,"i'lX?trffi::,'iii'i,t"o","rHi'"T::^1ft,"#gl
sr" r"r"Jrro- uo regimplurarisr.
""r:::ri
t
dominatio
n
Aceasti ultin
i
utuoto
r"'.o-,in=
f
nun,Ta J ir i"r'ir'.1i. r,Aceasra
ffi'Hn
'crasr'in
",
*T
"t'u
"^
oun"r",
desrr$urareail.itlTgrt;:;-.u;;SFttste
ffi
'oli"tlgii
"-i,
in,timf
,r'ffi ffi",jfi
.

rjl'j,'ilil::-":t:},|u'

i*:f m#^:';:"d1tr:!ff':""'$*"ll#

sclavi,ci_gipiebea,rie prin
i"t"r-.ai"i'#i:::::1fi1
lorrT.atedin stipanii de
exerciratide frdm[ntirile
ei,.fie
direct prin piesiunea.
ei ;;-;;;..;r"mtor
economicesau potitice.
luarei unor.misuri
i" p"ri."a""i;;;,::l:tminat
impdragiau luatrruter

;Jil ;;;';'i"#
scravi.
Fs
reo,o',
l
1
Il'
:,',,1
*
#lfi i:
:i$ild !,:,1
"
istoric,'oi.r'iiX1"o'Ji'.?,1ii,ll,i,#ilft:fl:"'
^T
drEi
un
lj:*:
"'"!-r;H"Jui,

tmperiului
r:n" dincauzele
rornan.'pedeala p;;^#"*'it
prebu
girii
l,tot f.""o-",
cortegiu
IJuideexcese,
enuI retigits,il;;
*o. ;;rffi
;#i
r:fj
111]"',
uis
tg
e'i.a-,

1-u1!a.
.r1io "" n"lf,l;"TT.$jilTi"i:i?fl :,f"

societigii-Mai tirziu.

Ju'air'll
catoricrsi -.

rasrariiruiilfi;i:"l"llll'*"[#x#,f
T{liiJffi:l!,H;yl':;
monarrric
nunumai
o:ig!^.:,lr"x,

ru
n:i:n:.'s'H*
;tLTflT
T
#n#:rF
:*jll'fft
fljlTil;r

SecfiuneaI[
|
pERsoNA,LrrarsA
.
n;pJDrcl a sTATULUT
Dupi
,_ro.,1y^,",1^i". ._T:"lil.,.conceptut
,ruana$tere
t..:g.r*,
in"u*
desrara pufur
accenriunea
tu.iaituai;
il; iin
in
t..ilriut En.iinu
t".lff;lk|;Ty
"tipa
"o."nionarhurui,,
ilHit't,'if.';',",':'":i
privare-a

l,i:t,1";r
;';r. -"i,t. nrnn*r ..j^u_.
a'"ptu'i.ilil"i'J'rpl#:'.H,

Asrfel, chiar de rn in".p*;i;ffi

.-.
rnzestrat
cu anumife

ci,ia

|JllJl,,liL,ti;il;Xii:
""1

persoanr
i".,t'"0?'l,r,ilH:i"r,:T.*X1ilH,,.r,["j],:
juridicd.
Ioerreprogresiste,
ipspi;"r" l;-;ifuro"dj"ifrnu*ratistd,
;;.;il,il
faceinslnecesard
impuls
llmurirea
racare

prearabiri
aunornotiuni

' oY,.ci1',
P'17'
1iB

fifi'Ji:ft*agie
re
lmpunesi seprecizeze
in primul,el-O-ijr.*consti
subrectiv5i care este
nofiuneade drept.
a"'os"uirp-a
r"iiJ'jrgiriil suLriectiv
gi cerobiectiv.

119

impunla un moment dat respectului generalintr-o colectivitateumani-datfi qi

care sunt susceptibile'dea fi sanclionate prin forfa de constrflngerea statului.
Prin acestereguli de drept se prevdd'He anrtmite obligalii in sarciria
- indivizilor (de exemplu, cea de a. pinti impozite), fie se garante.azl unor
:persoaneputerea de a desllgura anumite activitXli (de exemplu,chiriaqulpoate
si locuiasci ih apartamentul inchiriat), de a cere altora. indepiinirea unor
.
. ac[iuni (de exemplu, creditorului i se recunoasteputerea de a cere restituirea
" sumei imprumutate) sau o abstenfiune (de exemplu, propfetarul unui teren
poate cere terlilor sI nu-l tulbure ?n posesiune).
Dreptul.subiectiv eslg toomai puterea garantari de lege,voinEeiunei
persoane,in tOmeiulcireia aceastaestein misuri, in vedereavalorificirii unui
interes personal direct, si dcsEsoare o conduiti determinati. sau si cear[ unui
terf indeplinirea unei acfiuni sau abfinereade la o anumitf, activita]d.Garanlia
legali a dreptului subiectiv constd in posibilitatea de a se pune in migcare la
.. nevoie, rdcurgindu'se la organele de stat competente,frlrfa de constrAngerga
i'
Starului in Vederearesthbilirii ordinii juridice incilcatet,
Numai puline limbi au cuvinte diferite pentru cele doui concepte: drept
obiectiv gi drept subiectiv, Limbile francezi, germani qi romin[ nu cunosc
. decit cuvdntul ,drepf'. in schimb, limbile engJezdgi arabi au termeni diferiEi.
Limba englezi ard cuvintul olaw" pentru dreptul obiectiv $i cuvhntul ,,right"
pentru dreptul subiectiv;lir.nbaarabi desemneazijrrin cuvA.ntul;kanun" dref tui
i
obiectiv gi prin-,hak", dreptul subiectiv?.'
d

rea unel

," o arru*i,a

runl sau

ac-livitalLgesupunepentru exercitarealgi-ur
irirprumutatlui Y o sumi de bani. Potiivit

:!.

'l.i

;:l

.,putereade a cere de la debitorul Y, lb scadenfi, plata sumei imprumutate,

Creditorul este liber in.si sd nu ceard.p1ata.Exercitarea acestei puteri de a cere
este astfel lisati la liberaalegere a cre(itorulu.i.Pentru ca el si,exercite aceasti
putere este necesar uq act de voinfi din partea sa- Iati de ce, in coacdpfia
tradifionali, tecunoaEtereaunei anumite puteri de ir cere este indisolubil.legati
de existenfa unei persoane inzestqatd cu voingi, a unui subiect de drepl Acesta
este, de altfel, faptul care'erplicd de ie aceasid nogiune a fost desemnati prin
I
'
termenul de drept subiectiv.
in acEstecondilii, este limpedc ci indivizii avAnd o vointh proprie vor
. putea fi subiecte dd drepturi gi obigagii, adici persoane din pnn"tri de vedere

I R.Bonnarrl,Conlrilejuridlctionnelile l'admiilstration,Paris,
1934,p.36gi urm,
L.Duguit,Legorcdedroitpublicgefiml,Paris,1926'p.40.

' al dreptului, termenul de lpersoani" fiincr'utilizat

in accst cazpentru n aesemna

cae;citltlade a aveaai"pt"'i subiective

utilizarea
"ga cuvintului
si
l:::ii"_
rn acestsens
"fr;"irr.
,,persoana,,
igi arebrigineriin dreptul
;;;"n.
fiil;
l^11ri*'cuvintul ,,pbrsona"a desemnit ta
inceput **"o .,, ,rur" actorii igi
:' acoperetru
fafa cind juca.utragediisaucomedii.'pii" ;;;;;",
iiiiuirilo,
joacd sn.rol.in viaga,jurioica,"aua"J
gi obrigoiir ;r-pil roman"u.*
fu"pluri
re_a
ficut aplicafiacuvAntului,,pers[nglrr.' ^
' r
Dar, in afardde diferili indivizi;,persoane
fizicq,viala socialacunoaste
un foartemarenumi.rde gruplri u-orrJ,
runt, statul,;;f"n* llOffitJI
'scoppulturalsaude binefaceie,societl-fi-cornerciale,
"o.
sindicateetc.DeEilipsite
de 'o voinfi proprie, acestor.gruprri Ii
se _r-ecunoagte,
r'r
in condigiile legii,
capacitatea
de a.avezidrepturi iubiective obfigaiii.-r--'
Si
Acestaeste'sicazurltatului,cnniia;- agaqum
'
s-aaritat mai sus,- i s-.,
i'Bcunoscut
inci din orimor*o*"oir"
l'.]p, u*rpro teritoriuruisiu, iar.astizi
i se atri buie p^'n p ifcrite
;6#"'t""fu
ria i.i' roarte ampli,
.rdiconceput
Intrucat statur este
ca persoani juriai"a--isorr,intr-o art;r
terminologie,
capersoanimorala),'intr;;#i" cares--apusa
fdst aceeade a $ri
c*m se expricitaptur el, cregin., are trinla
pioprit":si;r"#i;:a^re.curgu,
".i
"
Pentrua-girealizi scop"rit.,.ta
inL*"ai"i-"no,
persoanefizice,esrernzesrraI
totugicu drepruriEi oblieatii.
'pentru
Mai multe teorii iu fost formulate
.a rds$urrdeIa acea.sr:j
intreb;rre.
't

S f. Teoriaficfiunii

sus[initorii acesteiteorii
irleaci de la^id.eea,cd_numai
'considerafipersoane
indivizii pot ri
in adeviraiuir*r
ur-""uanturui, cicitrunrai ei au voiririi
.proprie^reali.
in yederea inftptuirii unor'scopuri,
indiviziiatc*uiesci*i,1goJi"gii:+";5#.l care,pr"r,_lp,rnun eforr coruun,

a pirteatuncfiona,
esreadesco,
i
necesar
si{ie tiatatedinpunclurdevihereal raporturilor
iorj'ridice curerri i
cao singuri.entitare,dis.iincte
d-"i"a-ilirii;,re o compun
'
Pentru a rrspuncre acestei n""oi, irsr aceste-asociagii,
printre carc sr.
numiri sisrarul, ;iiTj:{1i1d;;girig-;rioprie,
etesunrtoru5i.,consider;rrr.
ca qi cind ar ti adevirate
"'
persoane-Dad ffind

insi ci personilitatea acesr()r

asoeialii
nuareniruicrealf" b;;';;;H;i;
ii'."*ii["i",il1?.fiourul
u,,,,
ficgiuni,
eanuestdin urtimdanarize
d""efi; r"iJ" .""*tili*!Jrmir" .i, .,
evite lungi
gi plicticoase circurnloculiuni;,'-'

I C.G.Rnrincescu,
Curs dc ilrept cottstilttfional, p,6I_62.
= V.
M. rle In Bigne de yillcneuve,op.cit.,vol,l,
p.s|L.

1,20
l

I
I
I

t
I
I

I
I
I
I

I
T
li

'

g 2. Teoria-personalitifiinrurolo,re:rlitate
naturaLi
Aceasti teorie,in singuravarianti caremeritl sirtie discutati,afirmi
cf,din combinareavoinfelorindivizilorcarealcdtniesc
asociafiasc fbrmeazno
noui,
care
are:caractere
distincre
de
cele
ale
voinletor particulare
Yging
(Zitelmann,Gierke).Pentru a se puteapune'denccira,voinlele'indivizilor
- rrebuiesftsemocleleze
uneledupi celelalte.Ele pierdastiblparticularitlgilelor
q*ljry a se topiintr-o singur[unitatecu caracterecorlune,intr-o voinfl nouir.
. Astfel, diferitele asociafii nu nu, aga iu.m sus{ine teoria anterioari.,o
persolalitatejuridica tictivl, ci sunt p'ersoanereale,lnzestratecu.o voinfd
propriel.
'

$ 3. Teoria personaliiifii nnorale,realitlte juridicl

i
Aceastirteorie,cares.e'inEifi5eazd
la rdnclgl.ei
in mai'multevariante,a
tbst sustinuti de G. Jeltinek'Michouagi Carr rje'Malberg:.
DupI Michoud, atunci cAndcercetlm aceastlproblernl,'trebuieilsi
pllc3;nde la.constatarea
ci.drepturisubiecivepot sdaibi gi.indivizii'lipsili
oe
voinld. Astfei, un minor sauun -demeiitpbi riv'bri
ardpturigiobligafii,dar ei 4u
le pot exercitadecit prin intermediulunor tergiinsircinapiia-ir#"rinr*. in
acesteco.ndigii,
esteevidentc5,elementul,yoinqf,"nu esteatat cleindispensa{:il
personalitilii juridice,.pecit se afirml in teoriafic]iunii.De aceea,nu existi.
' nici o piedici
de a isereiunoagtecapacitaten
de a aveadrepturigiobligagiiunor
' grupiri umane,care nu au voin(i proprie,ori de cite ori aoumitJinlerese
colectivecer caeles[ fie-tratateca osin]rri persoand.
Bineinfeles,.*"riitor"o
'drepturilor.acestofpersoane
morile nuie vaputeathcedec6tprin intermediul
-unorpersoinbfizice,inzestratecuvoinldproprie.Aceastap.niru ci, dupi.cum '. s-aardtat,in fapt exercitarea
unui dreptsubiectivpresupune
intotdeaunaun act
de vointil.
In conformitate cu aceastii teorie, statul nu are o voinfi proprie, cum
sus!ine teoria realitifii naturale-Numai persoaneletizice,ohemateii reprezinte
statul, au voingd.De aceea,statul nu existl ca persoanl reald, ci.personalitatea
sa e.steo crealie a ordinii juridice care a dqs la tbrmarea statului. Nu este rhai
pu[in adeviratc[ aceastEcria;ie juridiciare labaziorealitatelbsrteccincretii
existen[a'unei grupFri umf,ne detenninate. Astfel, ideea de personatitate.

't fiirl., p.5-16.

5i 40.

: Cnrrr! rte
Matbei"g, Contribuliort i une thloria g,inirule de l,Etat,vol.l,p.35, 37

,]
1 Mlchnrrd,

Thdoriitdo Ia ltersonndnmnrlu,vrsl.I.

,,

::

Acestprocecreu
tehnic-juridii

-ihce.aperla ideeade personnritat":r-i':

morati,
"ur"
se adapreazd
foartetin" neuoit"r
r".ir,f_'",.ffi;; fi';;*r"irj,1,:,.
pentrun p"r*ii" *ii;;+"
unorerorruriin schimbrjriie
,r.,..
3::**::Jrivat

'

,l

juridicaa staturui
nu esrcdecirun pro"u.r::..r""!nic-jlrjdic
juridiceqte
acesrt'aprcdmitioaneaeiiii"r;i nu formedzr menir,,a,.-0..i.iil,'
.gi'i*ir""na decari.i,*,.
o fiinir organicunificati' (cair6
lrort"rgy.p.rroJiiot""'rirrnrn ste.j:oj,i,,,:.:::
a.
realitate
juridic[ pentruci eaarerriuorn'o
gr"pareumani,caredinpunct
vederejuridic,constituie
deritrrj,r
o uir,6nun
entlioi.; persoan[distinctrde indivizii,rili.:
car'eo compun.
Drrpilcumnrinorur
"
sub14 oni,a"gi n,r.i"'"^po"itutea.de.i+l:.
exe'rcifiu,
esteo reariiate
gi,de.a"ee.,
rlgrr ii anqr'epi"ra"
a$agruparea
umanii,caresti Ia bazapirsoane.i
.
^iir"pi.ru"rat,,rotl.ri,;.i
1'uiiJr"tai"
ii""rao ,rotitnte;,;r,ji
,
Printr'unprocedeutehnic-juridi.,
o.Jrt.i-r".riit+i';;;;",-.a-"s]"rip.iticre,q,,r:ji
:..
voinfiproprie,i serecunoa!te
posibiritat*o
a, * piiti"il;;;;rLri
juridiceii:r;ri.
prininterntedi-ql
unorpersoine'tizice,
snvoiasciin nuni"t* {r pentru.:,:r!:r:i
ea'
^uiril"ir
",
--. ri l .

'
6ee?i*l

.*::

. .,.t..t

{. leont care_neagripersonalitateam.orali
a

- spredeosebire
de teoriirecercetate
mairinainte, autorica.vareiles_, ,ir,,
Sornmi.res
sauL Duguitconsiderice
.
,,"ilr
r*
p";;;'; l"*";;;ffi
i.
juridici, inrrucdracei.tdidee.nrignt.st"
...i
ni"i';;il;r6;#;ffi".
'
In opiniaacesroraurori,.lon,i,,orlopoziiiva
;;il"b;;
ne arati
,
existenfauneivoin{e
comune
a indivizilor
carearciiuier";;iil. i;ffir"
:.:
il;;
numaivoinfeteqi interesele
singuraticiioi
inaiuiri..o*;;;;;;ll^t
i
statutui,.
ca gi in cel al celorrarte_asocialii"ritnon.,
l,

fi vorbaa" o p"frooni noui,

",rpoate
' 'suprapusdindiviz'or care o formeazi.
p'o.nini- ;; i; ;;l;i
consratare,
Vareiltes-sommiBres.crede.

c{.nu

;;

bunurilor sociale,ci'asociagiisunt_gqgt-g;$g$*ii_-acestor
"i""i"ii" "r" .uilofi#1"'ili"r"r. asqpra
bunuri. Ei nu_gi
exercir' insd acestdrept coniorm
dffiiiff;bi$fi;;*
i, materiede
anumireregufisp.cialq. "pLr""uir"
. proprietatg,ci respecth.nd

ii

i,

;.i
i:
i.
it,

,::ni:'ilffi ;Ti":{i"'i:ilinf;lflrff}#,1*l*
"";i"ii'il'5lli,ffi

despre
personaiitatea
juridi"e it",ii"i;;pl
.r* i;;;;; iri-sevorbeascr
de drepturisubiectivi.
"
";
singull;;itr;;;:,usfine
el, via;a
socidlddi nagteretrnorregr-rri
"ri".-trptrt.ci
ae conauite
a"iii
i""r"il'r.rpecrate,
provoacd,
o reacfiecorectiv{organizati
""I",
in scopul
violate.Acesrereruriobrigip" i;fii;;i"'onu,nlr" restabiliriiorriiniide clrept
ac{iunir"" r" 6irtrureaunei
atitudini
deabsteitiunei
r,c"steourigaiir:
createderegesuntsingura
rearitate,
astfelincitndtiuniiede dreprs"bi";ti"';i;;
p-ersoand
juridicndevincu torrrr
inutile.un actal unuiinciivir,
nina"n
unuidrept
"., "rt"'r"iit"irn
"ri;';;;;;
:

172
1,)'t.

;l

r,i
ii
,i';
ui
irr
iri
j,'ri
lt
ii

' :i:::
i:..i
l

r',i
!:i
!ti

:ii

i,:i
i:rl
l;ii
iii
i::i

ii.
:1::

::::
i:i
:i

:.
de drept
drept''C-ongepiul
regula'de
de
xutorizat
subiectiv,ci fiindciieste
de a se
i"1rt*. decit ca p_rltereaunei voinfe individuale
;;il;i"'";putinrj.fi
Aceasta
de
vedere
din punct
Stiintific'
.i*pur,",uttti voinfe t,t poo* fi admis
grup social surtt egale 1nele cu
nenrru cd vointele inOi"Lifot care apar{in unui
.

i:1

ffi;;il1;"';;ti;;*tt,
.""u"oo."n:puterla

o.titt incetnu existiniciun motivcauneiasiri se ,

de a se impune alteiat'

:::l

$ 5' Consideragiitritice

:'
r

'i*

care este $olulia ce

.
pr"r"rrio acestof teorii al:frtde contradictorii,
t r nie a z i a fi a d o Pta td ?
ci in nici un cAzteorii' cilre
ln aceasti privinfir, trebuie sir consiaiim
Argumentele in acestsens
vede,iri Stat o persoanl rLali, nu poate fi.acceotati.
singurarealitate,
tntr-ale"dr,
.alerliferi{ilor autori ;t;;;;,ir-*.,far"irive.
diferitelor
e.ste
gtiinlific,
vedere
p'unCt-de
din
care poare fi yerincatd
-existenga
amalgamarea
ci
din
Niot"iri Ei nimic nu 'poate dovedi
"oi"f!-i"aitiduale.
pezultd
o voin;I noui: voingaunitilii statale'Astfeldi!*Ig$g
uointe
uc"iior

",:i#.jffi
j,Xl"jfi
',ili",ffi vedereaceast.'
f
masitle oameni.
punctede

il#,

.;'dr; uh.rmire
S"j"6ril"rr.ti
teritoiiudetermina!si fie tratatrca o singuri
il;
Gareesteorganrzara
unitate.
*i'^":'-:tntlebarea

este
cc se purie cste insd daci acestprocedeu tehnic-juridic
'
;
oportun 5i necesar ?
cazul
cd'
in
sit
ob''servdm
trcbuie
'. .
iritrebare
aceasti
Pentru n rdspundela
' in
o persoani moralir, in mod firesc se ajunge Ia
.fri"i"r"rt"
;;t;i;
care pot ti
"or"
ci'aceastl persoani este titulara unor drepturi sutiective,
concluzia
statul se
cdrora
cadrul
tn
subiective
o" ooun categbrii: pJ J"lo parte,'.drcpturi
de a
lege
de
recunoscuti
posibilitatea
arii
cum
manifestl ca putere public'i,
drgpturi
pe de alt6parte,
comanUaindiviziloi.{S"i^ti pd teritoriul'na{ionat, iar,

condiliica un simplu
ili;;dt* p.ir"i", p"-*ri ioiir" exerciiiin acelea5i
a staruluiasuPra
de pildn; dr@iu'l'de'''proprietate
particular,'crl*'"ri",
-domeniului

siu Privat,
r!
prin
apare.caordon6nd,indivi4ilor
;ri*n'ipoiezn, ceain carestatul
ci
credem
manifestiri ae voinll unitateraleanumittiacliuni sau-abstenliuni,
pentrusimplul
.nimicnu fuceo.""si, cael sdfie considerato persoan[mbrali,
de pe
*otv ci, neputxndIi vorbade un drept al lui de a comandaindivizilor
de
punct
acest
din
stat9l,
concepe
de-a
teritoriul siu, nu otta u"i o utilitate
-vedere,.casubieQtde drePt.
:""'"'^'fr

I L.Duguit; op.ciL,vol.{' p,Zl-s gi urnt'

1n ,l

tntr-adevdr, ccrcetareapoaitivnEistrict gtiinliliri a realitifii nu ne arat;r

,
unui asemeneadrept subiEctival statului, degi unii autori 3e referi iii
existeng'a
mod curbnt la el, Ceea c realitatea ne.arati estq faptul c5.unor organe akr
statului li se incredinfeazi diferite funcgii(reprezentanfei na]ionEle, bunioar;-r,
i se atribuie tunclia lelislativi; tribunalelor, funcfia jurisdiclional5 etc.). Nrr
statul ca ansarnbluorganizatestechematsi exercite acesteatribulii, ci diferitch,
lui organd constituite in acest scop. Dacl este a$4, se Poate sustine oate t::l
statul qr6 un drept subiectiv de ? conranda indivizilor agezali pe teritoriul slu '/
ESte evident cd nu.-Cel inult s-ar putea iusfne ci un'asemeneadrept subiectiv
aparline acestor.singuraticeorgane' care ai deveni asttel fi6care o persoatt,,
juridicd- de drept public.
"
, in a"esi" condilii, va trebui sd spunenl ci nu poate fi Vorba de un drc 1rt
subieciiv al stah'rlui.dea comanda, ci numai cd prin. anumite regpli de drept r;t'
atribuie unor organe'alestatului func;ia de a legifera, de a aplir:alegile sau rlc
a {istribui justilla. Aceste organe nu au urf diept subiectiv de a comanda, ci r,'1,'
exlrciti numai anuinite funcfii.cele-aufostincredinfate de dreptul opiectivsrrrr,
mai precis; numai o competenli..De altfel, cea mai buni dovadl cil este a,r;r,'
constituie faptul ci, .atunci cind reglementedzi organizarea ;1i funclionalt:rr
diferitelor autoritAgi publice, nici Conqtittigia, nici legile in vigoare nu vorbc::;r
deEpre drepturile lor, ci despre atribuliile ce li dau in comBetenta. ' '
Dar concepfia care vede in stat o persciani morali inzestrati cu trrr
.
' drept subiectiv de corirand5 nu poate fi acceptatl Ei pentru faptul cd ea estt.'| |
simpli cdnstrue[ie tecjreticd, f6rd nici un sprijip in realitatea legislativ;i n
diferitekir state. Nici o constitufie in vigoare nu concepe suveranitateacl url
dreptsubiectiv al statului, ci ca o prerogativi inalienabili a nafiunii- Asllcl,
Conititulia noastri din 1923, coutinudnd tradigiafrancezi transmisi noui pr ru
intermediul Constitufiei belgiene din ].831, declara ci suveranitatea apnrt ir rr
nafiunii, care o exeiciti prip delegafie. Aceeagi idee sti la baza articolului 'l al
.. Constitutiei Eariinoastre din 1991, care prevede ci: ,suveranitatea nafion;rl't
. aparline pOporului r6m1n, care o exerciti prin organele sale reprezentativc ,11
prin referendum".ln acestecondifii, estE.evident'ci concepgiacilre vede irt :rl;rl
o persbani rnorali inzesirati. cu un drept subiectiv de suverarritate cslt' ,,
' ':. ' --''
nici o valoare practicd,
simplE coustrucfie teoretici'firi
feoria
personrrlitillit
care
se
prim
sub
inflgigeazl
un
aspect
este
Acesta
inorale a statului;
,
Cum se purie aceasti problemi insa'atundicind statul se infdfiEcltz:r, ,r

, :r
private,in,cadrulcfiroranu se maniflcr;tji
titularal unordrepturisubiective
deiinitor al puterii de a emite pe baleunilaterali actd obligatorii,adiui ;rt,rr,,i
cind el se coboard din sfera dreptului public in cimpul dreftului privat :;i I'r, "
I acte in care nu apare ca pdtere suvgranS,ci acte analoge cu cele ale sitirlilil,,i
particulari ?.

I
I
I
I
I

Dar tiind cirsistemele

de dreptprivarale <jit'critelolsiatc'au
la hnzi
nbliuneacle,clreptsubiectiv",
esteevirlentcd,subacestaspect,conccp,tia
care
vede
.in.stat o pcrsoanl.iuridicn nu poate ti inldt.rat[ pur gi simplu,ea
sonstituindo realitate-legislutivi.
La noi in lard,ea esteconia"raidprin ait.zs
al decretuluinr.31/1954,
careprevedecir:
,,statulestepersoandjuridicii in raportirritein careparticiirnnemijlocit,
innuntepropriu,casubiectdedrepturigioblign1ii',.-.|'
participdin astfelde raporturi prin MinisterulFinanlelorafari dc
',El
I
cazurilein carelegeastabile5teanumealte organein acestscop,,..
.
l" de alti parte,serecunoastein generalca statul,ca subiectde drept
internalional, are anumite drepturi Ei obligafii. Acest aspectal dreptului
internafionalmodernse co,ntureazd
tot mai piecisin documinterecente,cum
sunt,de exemplu,DeclarafiaAdunirii Gencralea o.N.u. nr.1514ffV din 14
decembrie1960; Carta drepturilor-gi indatoririloi economiceale statelor,
adoptatS.
prin rezolufiaei w.2312 din 12 decembrie1974etc.
Dupd cum se vede,conceptelede ,,personalitate
juridicn a smtului'1,gi
de ,,drept subiectiv",adffncinridicinate in legislagia
giclocirinadreptuluiprivai,
nu pot ti nesocotitenici in dreptul public.
. considerind problernnsub acestaspeit,concepfiacarevedein stat o
persoandmorali i$i pistreaza utilitatea. Este evident ci., avind in vedere
argumentele.
eryusemai sus, nici mrcar din puncful de vedereal dreptului
privat,statul nu va putea fi.socotito persoanlr.eali.personalitatea
juriiici a
statuluiva trebuiconsideratE
numai un procedeutehnic-juridi",crrat de lege,
in scopulde a facecu putinqi ca,in raporturitqcu terlii, colectiviiatea
caresti
Ia bazastatuluisdaparf,,in raporturilede drepfprivatgi?nceleinternafi<inale,
ca o unitate. '

trLE
h,,r
E$1"$
L"iq!+!"uLU{
Definitiiledatede doctrini.siatului
suntpe cit de,numeroase
pe atit
de "conrraaidto'rii.
De aceea,.rb;i;;l;';;phB;;fftily
bred
ci
;i'pouibu.r'
estepret'erabil
sd se describstatul,in il snse oerrneasca.
Procedind ra aceasti descriereo iuiirt"i,'^utoiii
in noci
obignuitc5, pentru a vorbi ae iioi, ett"'ecesar si
"onsia"ri
existe:
un teritoriu,.o
popuiagi:.Si
o ,,autoritate
publicd,,!.sau
uputereclesiat,,i,
yrJerr;trautoris.untde acordcdnu poaieexistaun stattird pooulatie.
Aproapeaceeagi
unanimitateexistiin do'ctrinajuriilici
u"t"
-"
vorbade.irn ai doilea.it"*rnf ol-ii"tui"i. t"rit";iri:'-r-"-^*' otun"i"arnJ
. Dup5.cum arita M. de la BigneJe Villene
uveonatuncicdndaceste
elemente
sbvor glsi.r",rnite,-ai"n"T'*oiur"r .a;a ;"*i;Ji"-pJr*un"nta cloui
seva
stabili.intreo po-puralie
si i"ritoiiu,'"irr"iit,rr"r ;.:;;iil 5i'se nas"a.rire
indoiali, er nu va'fi cdnstituit-pri il;;i;i*;hr_f&;;'i-##;
rri n" va apare
'cntugideputincao consecinln'obrigatorie,'fntuh,
a situalieiastfelcreate$i,diir
acestmotiv, noi vedernin'popuia;ie spaliu
9i
a" orai.
";;"i-;.i;Jnte
' extrinsec,erementecondiEie,
ini prtteaiict, a constituirii.statutui,,a.
Pentruca statulsi'se formeze,estenecesar,_in aceasti.opini", _
si fie
dat un al treiteaeremenr,care nu esteo simpri ;iliii"
;;iin"L"r, necesari.
nagteriistatulbi,ci esreelimenrul c"re detlrm'i"airr"si *"riia
iui. a"*st a"-ot
treilea elenieni este ceea ce unii autori numese,,autoritate6publicfi,,
sau
.
eiement-- -,J"l-t*
"putereade stat', iar altrii,,suveranitatea";
i'n doctrinnla --""".'
' controverse
a "ur".
deosebitde ample,
'

SecliuneaI
POPULATIA

$ 1. Nofiunende populofle

i
t'.
I

t.

Statulesteo grupareumani i*titirtionalizatd.

sociarl cunoagtenumeroaseEi variate grupSrirle indivizi.De
-via;a
aceea!intrebarea
c6 se pune est*: careeste regdiura;".; ;;;;"-pe indivizii
unei colectivititiatar de stri,nsincdtgrupurgulo1.q!.<tga
qa$fgre*SlptUlUi
?_...._....-..
se considerflin g'eneralci, ii-jadiur aiiuai ;r=;;ilii;f'unianitdfii,
. suportulstatuluiestejgtMre4r prin glg:,infeleg{ndu-r" .,li on*orbtu
de.
I Tmiti
du droil constihitionnal,paris. 1937, p.Z4g.

'1

M.Eauriorr
6l6metaire.dedroit cowtihttionrrel, paris. 193g, p.l0 qi
uun,
! ILBoitu,
.I/a/a/, vol.I, Consideralii teoretice, Cluj, t9-19,
p.g3.
'{ M.
de Bigne de Vitteneuve,.op,cit,,
p.193. :
1lo

1,.27