O scrisoare pierduta

De I.L.Caragiale

Ion Luca Caragiale este considerat a fi cel mai mare dramaturg roman si unul din cei mai
importanti scriitori romani.
Una din operele sale cele mai cunoscute este capodopera genului dramatic, O scrisoare
pierduta.
Ca specie, piesa este o comedie, incadrata in genul dramatic, prin care autorul incearca sa
satirizeze societatea, imortalizand anumite reactii neprevazute, situatii comice,etc.
Ca urmare a incadrarii in specia de comedie, opera este structurata in 4 scene, singura metoda
de dinamizare a actiunii fiind dialogul, ca mod predominant de expunere alaturi de monolog.
Titlul pune in antiteza aparenta si esenta operei. Lupta pentru puere se realizeaza defapt prin
metode josnice, astfel o lupta atat de importanta e caracterizata de un obiect atat de
nesemnificativa.
Creativitatea autorului este pusa in lumina inca din primele fraze. Acesta descriie prin structura:
in capital unui judet de munte, in zilele noastre faptul ca actiuni ca acestea se petrec chiar si
acum, conferind operei un rol moralizator. Specific acestei specii literare este comicul de
moravuri care vizeaz corupia politicienilor ori viaa de familie;de caracter ce surprinde
numeroasele tipuri umane, dar i de situaie, de limbaj i de nume.
Conflictul apare in urma gestului intrigant pe care, Zoe Trahanache, singurul personaj feminine
din opera il comite, respective compromiterea scrisorii de dragoste dintre ea si prefectul
judetului, Stefan Tipatescu.
Astfel,desi structurata pe momentele subiectului, intriga este consumata inca din inceput,
autorul integrand-o subtil in expozitiune.
Conflictul principal este constituit de lupta pentru puterea politica intre reprzentantii partidului
aflat la putere, si gruparea lui Nae catavencu. Tensiunea operei este mentinuta de factorul
cheie al operei, respective aparenta rezolvare a conflictului, urmata de amplificarea sa brusca.
Aceasta tehnica conduce la randul ei la schimbarea raportului intre personaje, respective
repolarizarea grupurilor. Ca exemplu avem incapacitatea prefectului de a recupera scrisoarea,
fapt ce o transpune pe Zoe in tabara opusa, moment ce are rolul de a orienta intr-o masura
diferita decursul operei.
Personaj ce ajuta la constructia acestei tehnici sunt Cetateanul turmentat , care intra involuntary
in scena, insa are actiuni ce par a fi decisive in derularea operei( Mentionarea hotului scrisorii,
izbucnirea conflictului intre partied,etc). In desfasurarea actiunii sunt prezentate tehnicile prin
care prefectul incearca recucerirea puterii, pe care desi o detinea, nu o putea controla in

totalitate. Scenele component sunt folosite de catre autor pentru a creea portretul personajelor,
in mod indirect, fie prin fapte,gesture, fie prin propriile cuvinte, chiar daca autorul le construieste
ca personaje plate, ce reactioneaza dupa stereotip, in mod involuntar, la impulsurile sale.
Astfel autorul creeaza mai multe tipologii, respectiv Trahanache-personajul batran, incornorat.
Tipul primului amorez-Tipatescu, al femeii adultere-Zoe si tipul demagog-Catavencu. Alaturi de
ei, personajele episodice sunt si ele incadrate in anumite tipologii-Pristanda-tipul
functionarului,tipul cetateanului-C. Turmentat,etc.
Cu toate acestea, autorul pune viata intr-o oarecare masura in propriile personaje, prin
intermediul tehnicii comicului de character. El individualizeaza anumite trasaturi, amplificand
senzatia de realism a operei. Trahanache-tipul diplomatic, tipatescu-impulsiv,violent, Zoefemeia voluntara. Astfel autorul introduce un alt comic, respectiv comicul de nume.(Zahariazaharisit;Nae-pacalitorul pacalit;Nae-Demagogul;Agamenmon;Eroul homeric,Ghita-slugarnic,Tipatescu Stefan-Fanica=Omul puternic, dominant in contrast cu supunerea fata de femeie,etc.
Comicul de limbaj este si el utilizat in portretizarea personajelor operei, acesta individualizandu-i
prin ticuri verbale, erori de exprimare, plenasme, etc.
Exemplul este conferit in mai multe acte(Trahanache este provenient grecesc datorita pronuntiei
incorecte a neologismelor-diputat,docoment,endependant. El e caracterizat prin ticuri verbale ca
un tip ce este viclean, abil, insa datorita batranetii nu reactioneaza la fel cu ceilaltiaveti putintica
rabdare.
Comicul de moravuri vizeaza
personale.

viata familiei, respectiv triunghiul amoros, bazat pe interese

Comicul de situatie reprezinta tensiunea intamplarilor neprvazute, si repetarea acestora pana la

absurd, insotita de rasturnarea statutului, evolutia inversa a caracterelor,etc.
Comicul de intentie reflecta incapacitatea unor personaje de a se face remarcate prin intelect, in
contrast cu snobismul altora(Catavencu), care desi pretinde a fi invatat, el este satirizat in
marea majoritate a operei, utilizand forme inexistente ale cuvintelor.
Si politicienii sunt caracterizati prin intermediul discursurilor, reflectand in mod identic societatea
contemporanta:Scopul scuza mijloacele, a zis Gambetta, insa replica apartine lui
Machiavelli,etc. Catavencu arata manipularea societatii, limbajul fiind punctul sau principal de
reper.
Ca moduri predomnante de expunere, dialogul e mijloc de evolutie si dinamism al actiunii,
alaturi de gesturi si mimica. Limbajul este spontan,putin elaborat, simplificand frazele, Alaturi de
monolog(discursul lui Catavencu/Ghita), cu rol de a conferi amuzamentul piesei.
Cu ajutorul acestor procedee, autorul atrage atentia asupra societatii, intr-un mod ironic,
ilustrand in mod perfect perioada contemporana, si dotand opera cu un rol moralizator, dar si cu
potential comic.