Sunteți pe pagina 1din 21

EXISTENTA FEMEII

N BIZAN
Viata sociala casnica si politica
A realizat : Botnari Cristina
Gr.201

Planul:
1. Introducere;
2. Femeia in calitate de: tnr, soie i mam,vduv;
3. Femeia in afara familiei: femeia dincolo de zidurile casei ;
4. Rolul cultural al femeii ;
5. Femeia din familia imperiala;
6. Concluzie.

1.Introducerea
Izvoarele istorice sunt bogate in informatii despre intrigile politice de la
curte, despre afacerile diplomatice, controversele religioase si confruntarile
militare. Femeile au fost mentionate sporadic, cu exceptia celor din familia
imperiala. In Vietile sfintilor femeile detin un rol secundar ele sunt fie
sotii sau surori ale ascetilor, fie peregrine pe langa unele lacasuri sfinte sau
femei inzestrate cu darul vreunui miracol.
Intr-un studiu dedicat femeilor, istoricul Alice Mary Talbot vorbeste despre
societatea patriarhala a Bizantului care avea o atitudine ambivalenta fata de
femeie, atitudine ce se manifesta in modul cel mai explicit prin antiteza
frecvent operata intre Eva si Fecioara Maria cea dintai este denigrata fara
incetare pentru ca l-a ispitit si l-a convins pe Adam sa manance din pomul
interzis al cunostintei, si deci reprezinta cauza pacatului originar, cea de-a
doua, venerata ca Maica pura si neintinata a Domnului al carei Fiu a
pogorat din ceruri pentru a izbavi lumea de pacate si a oferi umanitatii
posibilitatea mantuirii si a vietii vesnice.

Desi femeea a avut un rol inferior barbatului fiind supusa


unor incercari mult mai severe in timpul vietii aflindu-se in
diferite calitati fie sotie, fie fiica ,fie mama ,fie sora sau bunica
ea indeplinea totusi un rol important in societate.
In lumea bizantina desi a existat mereu o tensiune intre
idealul ascetic crestin al fecioriei si celibatului, pe de o parte,
si promovarea casatoriei, pe de alta parte. Casatoria oferea
o solutie legitima a relatiilor sexuale si proceratiei,
indispensabila pentru perpetuarea spetei. Casatoria
reprezenta o taina sfanta a Bisericii si familia nucleul
societatii. Rolul femeilor consta in cresterea copiilor, femeia
bizantina fiind cel mai des elogiata pentru misiunea ei
materna. Sunt frecvente descrierile care ne prezinta mamele
in ipostaza de educatoare tandre si afectuoase, preocupate de
evolutia spirituala a fiilor lor:

2.Femeia in calitate de: tnr,soie i mam,vduv


In Bizant copilaria era scurta si plina de riscuri pentru fetite mai mult decat
pentru baieti care beneficiau de un tratament preferential. Parintii isi
doreau sa aiba urmasi de sex masculin, bucuria de a avea un baiat fiind
dubla, asa cum spunea Theodor Prodomos intr-una din creatiile sale
poetice. Exista documente care atesta faptul ca infaticidul feminin era o
metoda la care se apela in unele situatii fetite sufocate sau abandonate pe
strazi Posibilitatile fetelor de instruire erau reduse, ele nefrecventand scoli
cu program regulat. Incepand cu varsta de sase-sapte ani luau lectii acasa de
la parinti sau tutori. . Cu putine exceptii instructia fetelor din Bizant se
limita la a sti sa citeasca, sa scrie, la memorarea Psalmilor si la studiul
Sfintei Scripturi. . Fetele de origine aristocratica aveau mai multe posibilitati
de a-si continua studiile, printre ele aflandu-se si cateva care manifestau
interes pentru literatura. . Cu toate acestea, dupa cum spune si Alice Mary
Talbot, chiar si o femeie ca Irina Chumnaina elogiata de un istoric din
vremea sa pentru profunzimea cunostintelor si, pentru dovedirea dovedita
in studiul Scripturii si al invataturii bisericesti concepea scrisori
desfigurate pur si simplu de greseli de ortografie si gramaticale.

Irina Chumnaina

Copilaria
Inainte de casatorie fetele stateau inchise in casa, ferite de privirile strainilor
si de orice le-ar fi amenintat fecioria. Cand solii imperiali aflati in cautarea
unei sotii demne de imparatul Constantin al VI-lea au sosit la locuint lui
Philaretos Milostivul, acesta nu i-a acceptat cererea de a-i vedea
nepoatele:Chiar daca suntem saraci, fiicele noastre nu si-au parasit niciodata
iatacul.
Una dintre puinele forme de recreere pe care le avea la ndemn o fat era
s viziteze bile publice, unde se putea opri s vorbeasc i s guste ceva cu
prietenele.
O fat provenind dintr-o familie bun, ca Theophana, care avea s devin
soia lui Leon al Vl-lea, nu ieea din cas pn la asfinitul soarelui; n felul
acesta se reducea posibilitatea ca privirile strine s se ndrepte asupra ei.
Fetelor li se ngduia s-i nsoeasc prinii dac acetia mergeau s vad
vreo biseric, s fac o vizit unui om sfnt sau s contemple vreo procesiune.
Aveau la dispoziie ppui de cear sau de argil; se jucau cu mingea, care era
confecionat din piele moale;

Adolescenta,Casatoria
Pentru majoritatea fetelor bizantine, copilria se sfrea brusc, o dat cu pubertatea,
care, de obicei, era urmat curnd de logodn sau de nunt. Faptul c fetele se
cstoreau la vrste fragede i aveau de timpuriu copii constituia o regul n Bizan;

La inceput legislatia bizantina permitea ca o fata sa


poata fi logodita de la varsta de sapte ani, mai
tarziu limita de varsta urcand pana la 12 ani. Legile
erau insa ignorate, fetitele logodindu-se de multe
ori la varsta frageda de 5 ani. Pentru casatorie
varsta minima admisa de lege era de deoisprezece
ani la fete si paisprezece ani la baieti.
Luand in calcul faptul ca multe femei mureau in
floarea varstei daca treceau de copilarie, media
lor de viata ajungea la aproximativ 35 de ani era
necesar sa se casatoreasca si sa dea nastere copiilor
de indata imediat ce erau apte fizic de acest lucru.

Ceremonia, Casatoria
Ceremonia de logodna cuprindea prezentarea unui dar prenuptial plus echivalentul
acestuia in bani. Daca insa logodna era rupta de baiat, fata putea sa isi pastreze darul (arra).
De regula, femeile acceptau logodnicul ales de femeie, desi nu era exclusa posibilitatea ca
ele sa opuna rezistenta: de exemplu, daca erau hotarate sa depuna legamantul de calugarie,
urmand sa traiasca dupa statutul fecioarelor consacrate sau daca aveau obligatii in legatura
cu tanarul ales pentru ele. Spre exemplu, o fetita de 12 ani din Epir, logodita de la 5 ani
ameninta ca se sinucide in cazul in care va fi fortata sa se casatoreasca, insa familia reuseste
sa anuleze logodna in instanta.

Un element esential al casatoriei consta in obligatia familiei sotiei de a-i prezenta sotului o
zestre. Sotia ramanea proprietara dotei pana la moarte, ceea ce insemna ca dota facea parte
din mostenirea familiei, sotului fiindu-i garantat in schimb uzufructul unui echivalent in ban
sau al unei proprietati, cu drept de admnistrare. Daca sotul murea inaintea sotiei sau
casatoria se incheia cu un divort, sotia redobandea intregul control al dotei.

De regula, parintii erau cei care aranjau


casatoriile, dar aceasta nu insemna ca in Bizant
nu existau si aventuri romantice. La nivelul cel
mai inalt al societatii putem invoca pasiunea
lui Andronic I pentru Philippa, fiica lui
Raymond de Poitiers (cei doi flirtasera in
Antiohia), sau relatia sa cu verisoara Theodora
Comnena, alaturi de care a fugit in Caucaz.
Nunta se desfasura conform ritualului
matrimonial, cu ceremoniile si celebrarile
specifice. Dupa o baie rituala, mireasa imbraca
vesmintele albe si se indrepta spre biserica,
unde cei doi primeau binecuvantarea unui
preot care le aseza pe crestet coroanele de
miri. Sotul si sotia schimbau verighetele si
beau vin din acelasi potir.
Principalul scop al cstoriei era naterea de
prunci; ei erau continuatori ai familiei, i le
revenea misiunea de a transmite din generaie
n generaie bunurile motenite, de a-i ngriji
prinii btrni, de a-i nmormnta i de a-i
pomeni cum se cuvine.

3.Femeia in afara familiei: femeia dincolo de zidurile casei


Cum e i firesc, trncile erau nevoite s petreac mult timp n afara casei: lucrau n grdin,
hrneau animalele de curte.
Orencele de condiie foarte modest, lipsite de ajutor domestic, erau nevoite s mearg la
pia pentru a-i face cumprturile, lucrnd uneori chiar n afara casei.

Dup cum am vzut, principalele ndatoriri ale femeilor


bizantine erau creterea copiilor, prepararea hranei,
confecionarea mbrcmintei. Dincolo de zidurile casei,
multe dintre ndeletnicirile femeilor snt n prelungirea
acestor ocupaii casnice fundamentale. Femeile angajate
ca buctrese, brutrese, spltorese desfoar activiti
feminine tradiionale, dar snt pltite dac le presteaz
pentru alte femei sau pentru instituii. tim c unele
femei confecionau veminte nu doar pentru familiile lor,
ci i la scar mai ampl, n atelierele oraului. Un opuscul
al lui Mihail Psellos (secolul al Xl-lea) descrie srbtoarea
constantinopolitan Agathe (11 mai), celebrat de
femeile care se ocupau att de drcitul i torsul lnii, ct
i cu producia de stofe.

Femeile activau, de asemenea, n comerul cu amnuntul, ndeobte ca vnztoare de produse


alimentare; citim despre femei furnizoare de pine, verdeuri, pete, lapte. Cu siguran,
aceasta trecea drept o ocupaie adecvat femeilor i pentru c ele ncheiau n mod predilect
afaceri cu alte femei (sau servitoare) care fceau piaa. Vnztoarele cu amnuntul ofereau
uneori produsele btnd din u n u, scu-tindu-i astfel clienii de deranjul de-a mai iei din
cas. Nici comerul cu amnuntul, nici producia vestimentar nu se limitau, totui, numai la
mna de lucru feminin
O alt categorie profesional, implicnd contacte mai intime cu femei i/sau copii, era
exercitat n mod obligatoriu de femei: mediator matrimonial, ginecolog, infirmier n
saloanele pentru femei ale spitalelor, moa, doic, bon, servitoare, diaconi, coafez,
responsabil de ncperile rezervate femeilor n bile publice. Izvoarele o menioneaz destul
de frecvent pe femeia-medic, care se ocup nu numai de problemele de obstetric sau
ginecologie, dar poate foarte bine s trateze femei suferind de alte tulburri. Printre medicii
care opereaz n cadrul sectorului destinat femeilor de la spitalul mnstiresc al
Pantocratorului din Constantinopol ntlnim i o femeie; altele lucrau acolo ca infirmiere sau
ca ajutor de infirmier. Ele erau pltite ca i colegii lor brbai

Informaiile pe care le avem la dispoziie n


legtur cu munca rncilor snt srace. Pe lng
cultivarea propriei grdini sau hrnirea animalelor
de curte, ele lucrau la vie, permanent sau numai
ca sezoniere, n timpul culesului; ajutau la
recoltatul griului, aa cum ne sugereaz imaginea
de pe pnza unei pixide de filde, din secolul al Xlea (n prezent la New York), care l nfieaz pe
Adam tind holda cu o secer, n vreme ce Eva
car pe umeri snopii. Un text din secolul al XlIIlea atest, de altfel, c femeile participau la
recoltare, dar numai n circumstane excepionale,
de pild n vreme de rzboi. Biograful lui Kyril
Phileotul menioneaz c soia lui Kyril lucra
pmntul mpreun cu copiii, n timp ce acesta se
retrgea n singurtatea casei. Exist apoi fetele i
femeile-pstorie; un caz neobinuit e cel al
femeilor vlahilor, travestite n brbai pentru a-i
duce turmele la pscut pe muntele Athos, populat
de comuniti monastice i de eremii, i interzis
femeilor. Gestul e considerat scandalos, mai ales
dup ce se descoper c femeile livraser ca i
lapte direct mnstirilor.

Una dintre preocuprile preferate de femei era vizitarea lcaurilor sfinte, unde
se rugau pentru sntatea i mntuirea lor i a familiei, implornd remedii
miraculoase pentru boli sau nedrepti.
Excluse aproape n totalitate din viaa politic, femeile se lsau atrase n
controversele religioase ale epocii. In secolele al VUI-lea i al IX-lea, de exemplu,
cnd mpraii au adoptat poziii iconoclaste, interzicnd venerarea icoanelor,
femeile s-au aflat n prima linie de partea iconodulilor. Femeile venerau icoanele
n biseric, iar acas le pstrau ca pe bunurile cele mai scumpe. Mihail Psellos
descrie cu nsufleire ct a fost de legat mprteasa Zoe de icoana
Mntuitorului, o icoan n ferectur foarte sclipitoare. Zoe credea c icoana era
n stare s prezic viitorul, iar n clipele de nelinite strngea n brae sfnta
icoan, vorbindu-i ca unei fiine vii

ZOE

Multe femei din familia imperial se opuneau politicii soilor i prinilor lor, continund s
cinsteasc n tain icoanele n propriile iatacuri. S amintim numele celor dou mpr-tese
care au avut un rol foarte important n reinstaurarea cultului icoanelor, dup moartea soilor
lor: n anul 787, Irina convoac al doilea Conciliu de la Niceea, care va reabilita cultul
icoanelor, chiar dac persecuiile nu vor nceta; n 832, Theodorei, vduva mpratului
iconoclast Theophilos, i se datorete reinstaurarea definitiv a cultului icoanelor ca doctrin
oficial a Bisericii ortodoxe, n secolul al XlII-lea, femeile au avut un rol important n
opoziia fa de Mihail al VII-lea, determinat de politica de reunificare a Bisericii de la
Constantinopol cu cea de la Roma;
THEODORA

IRINA

Exista o activitate important i acceptat n plan social pe care


femeile o puteau desfura n afara casei: opera de binefacere. Cele
mai nstrite dintre femei puteau veni n ajutorul nevoiailor n mod
indirect, de pild prin donaii de fonduri ctre instituii care, la rndul
lor, prestau apoi servicii sociale: cmine pentru orfani, aziluri i
adposturi pentru sraci i btrni, spitale i mnstiri.

4.Rolul cultural al femeii


Cu excepia unor esturi i broderii fine, documentaia referitoare la femeile antrenate
n activiti de tip artistic e destul de srac. Este atestat exemplul unei femei care
preda lecii de desen n Siria secolului al VH-lea. De asemenea femeile despre care tim
c executau copii dup manuscrise snt puine: una dintre ele, Irina, era fiica unui
caligraf (Theodor Hagiopetritas, care triete n secolul al XIII-lea). Theodora
Raulena, nepoata lui Mihail al Vlll-lea Paleologul, avea s copieze un manuscris al lui
Helios Aristides, care se pstreaz n prezent la Vatican.
Femeile care fceau parte din familia imperial sau din cele aristocrate au jucat un rol
important n viaa cultural a Bizanului, mai ales ca patroane ale artelor. Nu se limitau
s comande manuscrise de lux si odoare liturgice, ci au fondat biserici si mnstiri, ale
cror urme se vd i astzi. La nceputul secolului al Vl-lea, o prezen excepional n
acest sens este cea a Aniciei luliana, fiica lui Flavius Anicius Olibrius, pentru scurt timp
mprat al Occidentului (n 472). Ca unic fiic, ea motenete mari averi i zidete ori
restaureaz un numr nsemnat de biserici la Constantinopol, printre acestea Sfnta
Euphemia en tois Olybron i marea biseric a Sfntului Polynctos, recent descoperit
n urma spturilor arheologice ntreprinse la Istanbul. Anicia luliana comisioneaz i
realizarea manuscrisului ilustrat, numit Manuscrisul lui Dioscoride de la Viena, un
ierbar care face parte astzi din tezaurul de la Osterreichische Nationalbibliothek

Theodora Raulena restaureaz mnstirea Sfntului Andrei din Krisis i


construiete mica mnstire de la Aristines, pentru a-1 gzdui pe patriarhul
Grigorie al II-lea al Ciprului, dup abdicarea acestuia din funcie, n anul
1289. Irina Chumnaina, tnra vduv a despotului loan Paleologul,
folosete o mare parte din averea pe care o motenete pentru a ntemeia
mnstirea Mntuitorului (Hristos Filatropos), a crei stare va deveni ea
nsi. Un alt splendid lca, ce mpodobete astzi Istanbulul,
parekklesion-ul bisericii Theotokos Pammakaristos (Fetiyeh Cami), a fost
nlat de Maria-Marta, vduva lui Mihail Glabas Tarchanistes, ca mausoleu
pentru soul ei. Oarecum atipic rmne mnstirea Cinei", fondat de
Theodora, soia lui lustinian, pentru a gzdui foste prostituate.
Unele femei vor juca rolul de mecena pentru scriitori i filologi. Se pare c
sebastokratorissa Irina, soia lui Andronic Comnenul i cumnata lui Manuel
I, avea o slbiciune special pentru poezie, ntruct a ncurajat creaia
poeilor Theodor Prodromos i Manganeios Prodromos" (Prodromos de la
mnstirea Manganon), pe lng cea a lui loan Tzetzes, autor al unor
comentarii despre Homer i al unor glose n versuri dedicate propriei
colecii de epistole.

5.Femeia din familia Imperiala


Elementul definitoriu pentru mprtesele i uneori pentru principesele bizantine
consta n aceea c ele erau, ntr-un fel sau altul, singurele femei implicate n structurile
de decizie politic, jucnd uneori un rol-cheie n perpetuarea unei dinastii, iar alteori
exercitnd de facto autoritatea imperial, ca regente sau suverane, cu toate efectele ce
decurgeau de aici. Nu de puine ori, acestea i influenau soii, fiii sau fraii.
In cazul n care nu existau motenitori de parte brbteasc si, prin urmare, nici urmai
la tron, mprtesele sau principesele transmiteau puterea imperial pe cale
matrimonial. Astfel, Ariadna, fiica lui Leon I, ncheie prima ei cstorie cu Zenon,
comandant isaurian care domnete din 474 pn n 491; cnd Zenon moare fr s lase
urmai, Ariadna se cstorete cu Anastasios (I), care rmne pe tronul imperial din 491
pn n 518. La fel, principesa Zoe, fiica lui Constantin alVIII-lea, avea s prelungeasc
viaa dinastiei macedonene prin seria celor trei cstorii ale sale cu brbai care vor
deveni, pe rnd, mprai: Romanos al III-lea Argyros (1028-1034), Mihail al IV-lea
Pap'hlagonianul (1034-1041), Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). Trebuie
adugat i faptul c Zoe l va nfia pe Mihail al V-lea Kalaphates (1041-1042).
mprtesele rmase vduve (de exemplu, Irina n secolul al VUI-lea i Theodora n
secolul al IX-lea) deineau regena pe durata minoratului fiilor lor; ct despre Anna
Dalassena, ei i va fi ncredinat regena de ctre fiul ei major Alexios I Comnenul
atunci cnd acesta prsete Constantinopolul pentru o lung campanie militar.

dup o regen de zece ani, Irina refuz cu ncpnare s mai cedeze


comanda fiului ei Constantin al Vl-lea. Lupta pentru putere o va face s
ordone arestarea si orbirea lui, n anul 797. Irina domnete cu titlu
deplin n urmtorii cinci ani, dup care este alungat, n 1042,
mprteasa Zoe, umilit de tratamentul la care a fost supus de cei doi
soi - mai nti de Mihail al IV-lea, care o claustreaz n gineceu, apoi de
Mihail al V-lea, care o nchide ntr-o mnstire domnete cteva luni
mpreun cu sora sa Theodora, dup ce o rebeliune popular l
rstoarn de la putere pe Mihail al V-lea. Zoe va fi convins apoi s
ncheie o nou cstorie, de aceast dat cu Constantin Monomahul.
Dup moartea Zoei i apoi a lui Constantin, Theodora, a treia fiic a lui
Constantin al VUI-lea, urc pe tron n 1055 i domnete singur vreme
de nousprezece luni. nainte de a muri, transmite puterea imperial
csto-rindu-se cu Mihail al Vl-lea Stratiotikos, care-i va supravieui
numai un an la conducerea imperiului. Se stinge astfel dinastia
macedonean, a crei via, graie surorilor Zoe i Theodora, a fost
prelungit cu aproximativ trei decenii: din 1028 pn n 1056.

CONCLUZIA

Atitudinea bizantinilor fa de femeie era ambivalen. Influenai de


dou modele feminine stereotipe Fecioara Mria, care n chip
suprafiresc mbin nentinarea i maternitatea, i Eva, ispititoarea
senzual -, bizantinii au oscilat ntre respectul datorat femeilor ca mame
i critica fa de slbiciunea i infidelitatea lor. Aceasta poate constitui o
explicaie, fie i parial, a marii varieti a sfintelor bizantine - de la
fecioare druite lui Hristos la prostituate ajunse la pocin i la doamne
care au fcut acte exemplare de binefacere. Chiar dac bizantinii
idealizeaz fecioria, considernd-o superioar cstoriei, familia
continu s fie unitatea-cheie a societii. Femeile ndeplinesc un rol
major n ceea ce privete perpetuarea familiei i transmiterea de bunuri
si proprieti de la o generaie la alta. Ele joac un rol important mai cu
seam n momentele critice ale vieii: la nateri ca mame, moae sau
bone, n csnicie ca soii, la nmormn-tri ca bocitoare.