Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dementa 1
Dementa 1
Generalitati
Sus
Toate persoanele incep sa uite diverse lucruri pe masura ce
inainteaza in varsta. Multe persoane in varsta au o usoara
pierdere de memorie care nu le afecteaza viata de zi cu zi. Dar o
pierdere a memoriei care se inrautateste poate fi un semn de
instalare a dementei.
Dementa este o pierdere a aptitunilor mentale care afecteaza viata
cotidiana a persoanei in cauza. Ea poate provoca probleme ale memoriei si ale gandirii si
capacitatii de abstractizare. De regula dementa se inrautateste cu timpul. Durata accentuarii
simptomelor difera de la o persoana la alta.
Unii oameni raman mult timp intr-o periaoda stationara. Altii au un ritm rapid de pierdere a
abilitatilor.
Probabilitatea de aparitie a dementei creste odata cu inaintarea in varsta. Acest lucru nu
inseamna ca toti oamenii fac dementa. Multe persoane varstnice nu vor face niciodata dementa.
In jurul varstei de 85 de ani, aproximativ 35 de persoane din 100 au dementa. Aceasta inseamna
ca 65 din 100 de persoane cu aceasta varsta nu au aceasta afectiune.
In cazul in care partenerul de viata sau cineva apropiat prezinta pierdere de memorie care se
inrautateste, se recomanda consultarea unui doctor. Poate sa nu fie nimic ingrijorator. Daca este
insa dementa, tratamentul poate fi de ajutor.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Cauze
3. Simptome
4. Mecanism fiziopatogenic
5. Factori de risc
6. Consult de specialitate
7. Expectativa vigilenta
8. Medicii specialisti recomandati
9. Investigatii
10. Tratament
11. Profilaxie
Cauze
Sus
Dupa boala Alzheimer, cea mai frecventa cauza de dementa este dementa multi-infarct. Aceasta
afectiune, care mai este denumita si dementa vasculara, se dezvolta in cazul unui accident
vascular cerebral in care se blocheaza fluxul sanguin inspre anumite zone ale creierului.
Pierderea functiilor mentale in cazul unei demente multi-infarct nu poate fi redobandita, in
schimb se poate preveni o noua afectare in viitor, prin reducerea riscului de boli cardiovasculare.
Alte cauze frecvente de dementa care nu poate fi recuperata sunt:
- boala Parkinson, o tulburare a miscarii; dementa apare la pana la 30 % din persoanele cu
aceasta afectiune
- dementa cu corpi Lewy, care consta in formarea de depozite cu proteine (corpii Lewy) in
neuroni. Aceasta afectiune are unele simptome asemanatoare celor din boala Alzheimer sau celor
din boala Parkinson, dar are si unele simptome diferite, cum ar fi halucinatiile vizuale
- dementa fronto-temporala, in care simptomele principale ar putea fi modificari ale personalitatii
sau ale comportamentului
- traumatisme severe la nivelul craniului, cu pierdere a cunostintei.
Cauze mai putin frecvente de dementa care nu poate fi recuperata cuprind:
- boala Huntington, care este o afectiune rara, mostenita
- leucoencefalopatiile, care sunt afectiuni ale tesuturilor profunde ale substantei albe a creierului
- boala Binswanger, un tip de dementa vasculara care poate aparea la persoanele care au avut o
perioada indelungata o tensiune arteriala crescuta sau la persoanele cu rigidizare severa a
arterelor (ateroscleroza)
- boala Creutzfeldt-Jakob, o afectiune rara si fatala care distruge tesuturile creierului
- traumatisme cerebrale datorate accidentelor sau boxului
- unele cazuri de scleroza multipla (SM) sau de scleroza laterala amiotrofica (SLA)
- atrofia multi-sistemica, un grup de afectiuni degenerative ale creierului care afecteaza vorbirea,
miscarile si functiile autonome
- infectii cum ar fi boala vacilor nebune sau sifilisul intr-un stadiu avansat. Antibioticele pot trata
in mod eficient sifilisul in orice stadiu, dar vatamarea cerebrala care a avut deja loc nu mai poate
fi recuperata.
Medicii specialisti pot trata anumite cauze de dementa, restabilind functia mentala. Acestea sunt:
- hipoactivitatea glandei tiroide (hipotiroidism)
- deficitul de vitamina B12 sau de acid folic
- intoxicatia cu metale grele, cum ar fi cea cu plumb
- efecte adverse ale unor medicamente sau interactiuni medicamentoase
- unele tumori cerebrale
- hidrocefalia cu presiune normala, care apare atunci cand lichidul din creier se formeaza in
cantitate prea mare, creand o presiune asupra tesuturilor cerbrale
- unele cazuri de alcoolism cronic
- unele cazuri de encefalita, o infectie a creierului
- infectia HIV/SIDA.
Unele afectiuni care provoaca dementa pot fi mostenite in familie. Adeseori doctorii suspecteaza
o cauza mostenita in cazul in care apar simptome de dementa la o persoana cu varsta mai mica de
50 de ani.
Este important de stiut ca pierderea memoriei poate fi provocata si de alte cauze in afara de
dementa, cum ar fi depresia sau convulsiile si ca aceste afectiuni pot fi tratate. De asemenea,
prezenta de tulburari ocazionale ale memoriei (cum ar fi uitarea numelui cuiva pentru o scurta
perioada de timp) poate fi o parte normala a procesului de imbatranire. Totusi, daca aceste
pierderi de memorie sunt ingrijoratoare, sau se agraveaza, este necesara consultarea unui medic
specialist.
Simptome
Sus
Simptomele de dementa variaza in functie de cauza ei si de localizarea zonei cerebrale afectate.
Pierderea memoriei este de obicei simptomul cel mai precoce si cel mai usor de remarcat.
Alte simptome cheie ale dementei sunt:
- dificultate in rememorarea evenimentelor recente
- nerecunoasterea persoanelor si a locurilor familiare
- dificultate in gasirea cuvintelor adecvate in exprimarea gandurilor sau in denumirea obiectelor
- dificultate in efectuarea calculelor matematice
- probleme in planificarea si in indeplinirea sarcinilor, cum ar fi efectuarea instructiunilor unei
retete, scrierea unei scrisori sau tinerea evidentei unui carnet de cecuri
- dificultati in gandirea rapida, cum ar fi reactionarea adecvata in cazul unei situatii de urgenta
- dificultati in controlul dispozitiilor sau a comportamentelor proprii; depresia este frecventa, si
pot aparea agitatia si agresivitatea
- negligarea auto-ingriirii, cum ar fi toaleta sau dusurile.
Unele tipuri de dementa au simptome caracteristice:
- persoanele cu dementa cu corpi Lewy au adeseori halucinatii vizuale foarte elaborate, detaliate;
ei pot cadea frecvent
- primele simptome ale dementei fronto-temporale pot fi modificarile de personalitate sau
comportamentul neobisnuit. Persoanele cu aceasta afectiune pot sa nu mai aiba empatie fata de
altii (capacitatea de a-i intelege) sau pot spune lucruri nepoliticoase sau rautacioase, sa aiba
momente de exhibitionism sau sa faca comentarii sexuale.
Simptomele de dementa care debuteaza brusc sugereaza o posibila dementa vasculara sau un
posibil delirium - confuzie de scurta durata, datorata unei afectiuni noi sau unei afectiuni mai
vechi care se agraveaza.
Mecanism fiziopatogenic
Sus
Rapiditatea cu care evolueaza dementa depinde de cauza ei si de localizarea zonei cerebrale
afectate. Unele tipuri de dementa progreseaza lent, in cursul mai multor ani. Alte tipuri pot
Factori de risc
Sus
Imbatranirea este principalul factor de risc pentru toate tipurile de dementa. Unele afectiuni care
cauzeaza dementa (cum ar fi boala Alzheimer cu debut precoce si unele tipuri de dementa
frontotemporala) pot fi mostenite.
Sansele de a se dezvolta o dementa vasculara sunt mai mari in cazul in care exista urmatorii
factori:
- sexul masculin
- tensiunea arteriala crescuta (hipertensiune)
- un infarct miocardic in trecut
- ateroscleroza, care consta in depunerea de grasimi si de calciu in peretii arterelor, care poate
Consult de specialitate
Sus
Se recomanda chemarea imediata a unei ambulante (961) sau apelarea la un alt serviciu de
interventie rapida (112) in cazul in care apar brusc semne ale unui accident vascular cerebral sau
ale unui accident ischemic tranzitor (AIT). Acestea pot fi:
- amortirea, slabiciunea sau incapacitatea de a misca fata, bratul sau piciorul, in special pe o parte
a corpului
- tulburari de vedere la nivelul unui ochi sau al ambilor, cum ar fi neclaritate,
intunecarea/incetosarea vederii, pete, vedere dubla, pierderea vederii sau senzatia ca o umbra s-a
lasat peste ochi
- confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti
- tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii
- durere de cap severa fara o cauza cunoscuta.
Este necesara solicitarea imediata a unui doctor in cazul in care o persoana devine brusc confuza,
tulburata emotional sau nu pare sa stie cine este sau unde se afla. Acestea sunt semne de
delirium, care poate fi provocat de o reactie la un medicament sau de o afectiune medicala mai
Expectativa vigilenta
Sus
Uitarea ocazionala sau pierderea de memorie poate fi o parte normala a procesului de
imbatranire. Insa orice pierdere de memorie recent aparuta sau care se inrautateste sau
problemele aparute in functionarea in viata cotidiana trebuiesc raportate unui doctor. Este bine sa
fie cunoscute primele semne prevestitoare ale dementei si sa se consulte un medic specialist in
cazul in care apare oricare din aceste semne la un membru din familie.
Aceste semne sunt:
- accentuarea dificultatii in gasirea cuvintelor adecvate in timpul vorbirii
- ratacirea in cautarea unor locuri familiare
- comportamentul mai irascibil sau mai suspicios decat in mod obisnuit.
Investigatii
Sus
Medicii pot pune diagnosticul de dementa si pot identifica eventual cauza ei pe baza unui istoric
medical si a unei examinari fizice, unei examinari a statusului mental si a testelor de laborator si
imagistice.
Testele pot fi utilizate pentru a se putea determina daca acea cauza a dementei poate fi tratata.
Chiar si in cazul dementelor care nu pot fi recuperate, cunoasterea tipului de dementa pe care o
are persoana respectiva il poate ajuta pe medic sa prescrie medicamente sau alte forme de
tratament in scopul ameliorarii dispozitiei si comportamentului persoanei in cauza, ajutandu-i
astfel si pe ceilalti membri ai familiei.
Istoricul medical
Testele imagistice
Multi experti recomanda ca in cazul persoanelor evaluate pentru suspiciunea de dementa sa se
faca un test imagistic cum ar fi rezonanata magnetica nucleara (RMN) sau tomografia
computerizata (CT sau TC). Aceste teste pot fi utile pentru excluderea tumorilor cerebrale,
accidentului vascular cerebral, hidrocefaliei cu presiune normala sau a altor conditii care ar putea
da simptome de dementa.
RMN-ul poate arata zone de atrofiere in anumite parti ale creierului, modificari care apar in
unele forme de dementa.
De asemenea, RMN - ul si CT - ul pot arata semne ale accidentelor vasculare cerebrale in cazul
dementelor vasculare.
Alte doua teste imagistice - tomografia computerizata cu emitere de pozitroni (SPECT) si PET nu sunt folosite de rutina pentru diagnosticul de dementa. Totusi, acestea pot fi utile in cazul in
care simptomele sunt neclare sau stranii. Aceste teste pot fi utile in identificarea unor forme de
dementa, inclusiv dementa vasculara si dementa frontotemporala.
In unele cazuri, activitatea electrica a creierului poate fi masurata cu ajutorul
electroencefalogramei (EEG). Adeseori doctorii folosesc acest test pentru a diagnostica dementa;
de asemenea, EEG-ul poate fi folosit pentru a diferentia dementa de delirium si pentru a se
identifica activitatea cerebrala anormala din boala Creutzfeldt-Jakob, o forma rara de dementa.
Cel mai frecvent, EEG-ul este folosit pentru a se vedea daca simptomele care par a fi datorate
unei demente nu sunt de fapt convulsii cauzate de epilepsie.
In cazuri rare, se poate face o biopsie cerebrala atunci cand se suspecteaza o cauza de dementa
care poate fi tratata.
Dupa deces, se poate efectua o autopsie pentru a se identifica cu certitudine cauza dementei.
Aceasta informatie poate fi utila pentru membrii familiei care pot fi ingrijorati in legatura cu
cauzele genetice.
Tratament
Sus
Unele cazuri de dementa sunt cauzate de afectiuni medicale care pot fi tratate, obtinandu-se o
restabilire partiala sau totala a functiei mentale. In cazul in care dementa nu poate fi recuperata,
obiectivul tratamentului este obtinerea unei cat mai bune calitati a vietii, atat pentru persoana
afectata cat si pentru persoanele de ingrijire.
Tratament initial
Atunci cand cauza dementei poate fi tratata, doctorul va prescrie anumite metode de tratament.
De exemplu, persoana respectiva ar putea:
- sa ia vitamine in cazul unui deficit de acid folic, de vitamina B12 sau de tiamina
- sa ia hormoni tiroidieni in caz de hipotiroidism
- sa urmeze un tratament chirurgical pentru indepartarea unei tumori cerebrale sau pentru
reducerea presiunii intracraniene
- oprirea sau schimbarea medicatiei care a provocat pierderea memoriei sau confuzia
- sa ia medicamente pentru tratarea unei infectii, cum ar fi encefalita, care a provocat
modificarile statusului mental
- sa ia medicamente pentru tratarea depresiei
- sa ia medicamente pentru tratarea unor afectiuni reversibile cauzate de SIDA.
Dupa administrarea tratamentului pentru afectiunile reversibile, persoana in cauza trebuie sa fie
consultata in continuare de doctor pentru a se asigura ca simptomele nu au reaparut.
In cazul persoanelor cu dementa vasculara, doctorii pot prescrie medicamente pentru scaderea
tensiunii arteriale crescute (inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, cum ar fi
Enalapril, Enap sau Captopril, sau un diuretic) si medicamente care scad nivelul colesterolului
(statine). Aceste medicamente nu pot recupera dementa instalata deja, dar pot preveni aparitia
unor noi accidente vasculare cerebrale in viitor si bolile de inima care pot duce la noi vatamari
ale creierului.
Atunci cand cauza dementei nu poate fi tratata, doctorul impreuna cu persoana afectata si cu
persoanele de ingrijire vor colabora pentru a alcatui un plan pentru ca viata sa fie mai usoara si
mai confortabila. Planurile de ingrijire pot include sfaturi pentru a ajuta persoana in cauza sa fie
independenta si sa faca fata activitatilor zilnice cat mai mult timp posibil si medicamente pentru
ameliorarea dispozitiei si a problemelor comportamentale.
Educarea membrilor familiei si a altor persoane de ingriire este de importanta critica pentru a
putea avea grija de o persoana cu dementa. Persoanele din jur trebuie sa incerce sa cunoasca cat
mai bine aceasta afectiune si sa stie ce expectatii pot avea si cum pot face fata problemelor cu
care se pot confrunta, pe masura ce acestea apar.
Medicamentele nu pot vindeca dementa, dar ele pot ajuta la imbunatatirea functiei mentale,
dispozitiei sau comportamentului. Astfel, medicamentele pe care doctorul le poate prescrie sunt:
- inhibitorii de colinesteraza, precum donepezil (Aricept), galantamin (Reminyl), sau
rivastigmina (Exelon), care pot ameliora sau pot mentine functia mentala. Aceste medicamente
au fost concepute pentru tratamentul bolii Alzheimer, dar ele pot fi incercate si in alte forme de
dementa cu scopul mentinerii sau imbunatatirii functiei mentale. Studiile recente arata ca
medicamentele din aceasta clasa pot fi folosite si pentru tratarea persoanelor cu dementa
vasculara. S-a demonstrat ca atat donepezil cat si galantamina pot imbunatati functia mentala, cu
putine efecte adverse. De asemenea, Rivastigmina poate fi utilizata la persoanele cu dementa cu
corpi Lewy, dar efectele adverse precum greturile, varsaturile si scaderea in greutate sunt
frecvente. In prezent, medicamentele existente pot incetini dar nu pot opri progresia dementei
- memantine (Ebixa). Acest medicament, nou aparut, poate incetini evolutia in stadiile avansate
ale bolii Alzheimer. De asemenea este eficient in dementa vasculara usoara pana la moderata.
Mai multe studii sunt in prezent in desfasurare
- antidepresive pentru tratarea depresiei. Acestea trebuie administrate cu grija intrucat pot
provoca delirium la persoanele cu dementa. Antidepresivele care au cele mei putine efecte
adverse la persoanele cu dementa sunt SSRI-urile (inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei),
precum fluoxetina (Prozac, de exemplu), paroxetina (Seroxat), sertralina (Zoloft) si citalopram
(Celexa)
- medicamente tranchilizate pentru tratarea anxietatii, starii de agitatie, agresivitatii si
halucinatiilor. Aceste simptome se pot agrava pe masura ce dementa progreseaza. Totusi, s-a
afirmat ca unele din aceste medicamente - denumite antisihotice atipice, cum ar fi Zyprexa si
Rispolept - pot creste riscul de deces la persoanele cu dementa. De aceea, inainte de inceperea
tratamentului cu aceste medicamente, este indicat sa se discute cu doctorul pentru a se stabili
daca exista acest risc la persoana respectiva.
Tratament de intretinere
Obiectivele tratamentului de intretinere al dementei sunt:
- mentinerea in siguranta a persoanei afectate la domiciliu, cat mai mult timp posibil
- asigurarea unui suport si a unei indrumari a persoanelor de ingrijire. Medicii si alte persoane
din domeniul medical trebuie sa colaboreze cu persoana respectiva si cu membrii familiei sau cu
persoanele de ingrijire pentru a se imbunatati functia mentala cat mai mult posibil.
Adaptarile din ambianta familiala pot ajuta la cresterea calitatii vietii si a sigurantei persoanei cu
dementa. Se pot instala balustrade la cabina de dus si se pot inlatura carpele de pe jos pentru a
creste siguranta. Calendarele si listele pot ajuta memoria; se pot plasa hartii cu lipici sau semne
cu desene pe ele in toata casa pentru a veni in ajutorul persoanei, ca sa-si aminteasca locurile in
care sunt diferitele obiecte si pentru a o ghida inspre baie sau bucatarie.
Persoana poate lua de asemenea si medicamente, cum ar fi:
- inhibitori de colinesteraza, precum donepezil (Aricept), galantamina (Reminyl) sau
rivastigmine (Exelon)
- mamantina (Ebixa)
- antidepresive
- medicamente pentru tratarea anxietatii, starii de agitatie, agresivitatii si halucinatiilor.
Sunt necesare consultatii regulate la medicul curant - la fiecare 3-6 luni - pentru a se monitoriza
efectele tratamentului si nivelul de functionare a persoanei afectate.
In cazul in care starea persoanei in cauza se agraveaza este necesar sa se ia decizii atat timp cat el
sau ea este inca capabila sa participe la luarea acestor decizii. Acestea includ si formularea unor
documente cum ar fi testamentul si imputernicirea unui avocat pentru luarea deciziilor. Aceste
documente cuprind in scris dorintele persoanei in legatura cu ingrijirea medicala, in special
vizavi de tratamentul de mentinere a vietii.
Ingrijirea unei persoane cu dementa este deosebit de stresanta
Persoanele de ingrijire sunt sfatuite sa solicite sustinerea din partea membrilor familiei sau a
prietenilor. De asemenea este indicat sa aiba grija de propria lor stare de sanatate, luand din cand
in cand cate o pauza pentru ei insisi. Se pot face sedinte de consiliere, exista grupuri de suport si
asezaminte de zi pentru ingrijirea adultilor sau asociatii care pot veni in ajutorul persoanelor de
ingrijire, pentru ca acestea sa poata trece prin perioadele de stres si sa poata depasi episoadele de
suprasolicitare psihica.
Tratament in cazul agravarii bolii
special cele legate de tratamentul de mentinere a vietii, vor fi indeplinite. De asemenea, membrii
familiei trebuie sa se asigure ca toate documentele necesare pentru reglemantarea afacerilor
financiare si legale sunt in ordine. Acestea pot include impozitele, politele de asigurare de
sanatate si de viata, pensia, actiunile comerciale, creditele ipotecare, conturile bancare,
informatiile legate de investitii etc.
Alte probleme ale persoanelor de ingrijire
Multe persoane cu dementa sunt ingrijite la domiciliu de partenerii de viata sau de alti membri ai
familiei si de prieteni. Ingrijirea unei persoane cu dementa poate fi epuizanta din punct de vedere
fizic si emotional, dar urmarea unor sfaturi si alte ajutoare pot sa faca totul mai usor.
- se recomanda sa se asigure un mediu familial sigur. Camerele trebuie sa fie ordonate, cu cai
libere. Cutitele, solutiile de curatat si alte substante periculoase trebuie tinute incuiate sub cheie.
Carpetele de pe jos trebuiesc aruncate si in locul lor trebuie puse covoare mai mari pentru a se
preveni alunecarea. Este bine sa se instaleze balustrade in cabina de dus, chenare in jurul cazii de
baie si alte dispozitive ajutatoare in camera de baie. Este bine sa se asigure o buna luminozitate,
sa se puna luminite in dormitoare, in camerele de baie si pe holuri, care sa fie aprinse noaptea
- se recomanda mentinerea unei bune stari de nutritie. Este indicat sa i se ofere mai des mancare,
inclusiv gustari sanatoase la ora 11 si dupa-amiaza. Daca persoana respectiva nu poate folosi
cum trebuie o lingura sau o furculita, este bine sa i se dea mancarea preparata astfel incat sa
poata fi servita cu degetele. Trebuie ca felurile de mancare sa i se dea pe rand; faptul de a alege
poate provoca confuzie. In cazul in care persoana respectiva pierde in greutate, se pot lua in
considerare alimentele nutritive sub forma lichida
- mangementul tulburarilor de somn. Este indicat ca persoana cu dementa sa fie tinuta treaza si
activa in cursul zilei. Trebuie descurajata atipirea, cu exceptia cazului in care acest lucru ar cauza
si mai multe probleme. Poate fi de folos oferirea unui pahar de lapte cald sau a unui ceai de
plante, care sa nu contina substante excitante, seara, inainte de a merge la culcare. O baie
fierbinte cu putin inainte de ora de somn poate fi utila in obtinerea relaxarii
- managementul problemelor de control sfincterian (incontinenta urinara si fecala). Se recomanda
incurajarea persoanei sa mearga la toaleta la ore regulate, cum ar fi la fiecare 2 ore. Este bine sa
se marcheze clar baia si toaleta cu semne; se pot folosi desene atunci cand persoana respectiva nu
mai poate intelege cuvintele. Se pot folosi si pampers pentru adulti sau captuseli sau lenjerie
intima absorbante. In cazul in care incontinenta este o problema nou aparuta, este bine sa se vada
daca aceasta nu este cauzata de o alta afectiune, cum ar fi infectia de tract urinar.
Persoanele de ingrijire trebuie sa nu uite sa solicite suportul din partea altor membri ai familiei
sau a prietenilor. Apelarea la consiliere si la centrele de ingrijire temporara poate fi de ajutor in
depasirea momentelor de suprasolicitare sau a perioadelor stresante.
Serviciile de nursing (ingrijire) la domiciliu
Chiar in ciuda celui mai bun tratament, o persoana cu dementa progresiva va avea un declin,
poate pana in punctul in care persoana de ingrijire nu mai poate fi capabila din punct de vedere
fizic, emotional sau financiar sa asigure asistarea ei. Persoana cu dementa poate incepe sa
dezvolte probleme de comportament incontrolabile sau poate prezenta alte conditii medicale sau
alte nevoi terapeutice carora o persoana de ingrijire nu le poate face fata. Sunt disponibile
anumite tipuri de modalitati de ajutorare, desi multe din persoanele cu dementa necesita o
ingrijire permanenta (24 de ore din 24) incepand de la un anumit moment. Luarea deciziei in
ceea ce priveste apelarea la un serviciu de nursing la domiciliu este adeseori foarte dificila;
fiecare familie trebuie sa ia in considerare situatia financiara, capacitatea emotionala si alte
variabile.
Tratament medicamentos
Doctorii folosesc medicamente pentru tratarea dementei in urmatoarele scopuri:
- corectarea unei conditii subiacente care cauzeaza dementa, ca de exemplu administrarea de
hormoni tiroidieni in caz de hipotiroidism, de vitamine in caz de deficit de vitamina B12 sau
antibiotice pentru infectii
- mentinerea functiei mentale cat mai mult timp posibil in cazul in care dementa nu poate fi
recuperata
- prevenirea agravarii dementei vasculare prin accidente vasculare cerebrale de mici dimensiuni,
la persoanele cu tensiune arteriala crescuta si nivel crescut de colesterol
- managementul depresiei, insomniei, halucinatiilor, agitatiei si agresivitatii.
Medicii pot prescrie urmatoarele medicamente care sa ajute la mentinerea functiei mentale :
- inhibitori de colinesteraza
- memantine.
Doctorul poate prescrie medicamente pentru tensiunea arteriala crescuta si pentru nivelul crescut
de colesterol, atunci cand aceste conditii sunt prezente, fiind factori de risc pentru dementa
vasculara. Aceste medicamente nu pot recupera dementa instalata deja, dar ele pot preveni
aparitia in viitor de noi accidente vasculare cerebrale si de boli cardiace care pot provoca o noua
vatamare a creierului.
- medicamente pentru scaderea tensiunii arteriale includ inhibitorii enzimei de conversie ai
angiotensinei sau diuretice
- medicamente pentru scaderea colesterolului, numite statine.
Medicamente prescrise pentru controlarea problemelor de comportament sau ale tulburarilor de
dispozitie sunt:
- antidepresive pentru tratarea depresiei, care este frecvente in dementa
- medicamente precum risperidona (Rispolept) sau olanzapina (Zyprexa). Acestea pot fi utile in
tratamentul anumitor simptome, precum anxietatea, starile de agitatie, tulburarilor de somn,
convingerilor false sustinute cu tarie (iluzii) si halucinatiilor.
De retinut!
Medicamentele risperidona (Rispolept) si olanzapina (Zyprexa) sunt utilizate pentru reducerea
problemelor de comportament si a manifestarilor psihotice la persoanele cu dementa. Totusi,
acestea si alte medicamente asemanatoare au unele riscuri cunoscute:
- in aprilie 2005, Asociatia pentru Aprobarea Medicamentelor si a Alimentelor din SUA (FDA Food and Drug Administration) a anuntat in mod public ca poate exista un risc crescut de deces
la persoanele cu dementa care urmeaza un tratament cu antipsihotice atipice. Antipsihoticele
atipice sunt Zyprexa, Rispolept, quetiapina (Seroquel), clozapina (Leponex), ziprasidona
(Geodon, Zeldox) si aripiprazole (Abilify). FDA a cerut firmelor producatoare a acestor
Profilaxie
Sus
Dementa este dificil de prevenit deoarece cauza majoritatii afectiunilor care o provoaca nu este
cunoscuta. Totusi, se pot preveni declinurile ulterioare datorate dementei multi-infarct prin
reducerea riscului de boli cardiovasculare.
Acest risc poate fi scazut prin:
- tratarea sau prevenirea cresterii tensiunii arteriale
- abandonarea sau evitarea fumatului
- mentinerea unei greutati corporale adecvate, fapt care reduce riscul de diabet zaharat si de
tensiune arteriala crescuta, ambele fiind factori de risc pentru dementa
- mentinerea nivelului de colesterol in limitele normale
- efectuarea regulata de exercitii fizice.
La persoanele care au avut deja un accident vascular cerebral, tratarea tensiunii arteriale crescute
reduce riscul de aparitie a unui alt accident vascular cerebral cu 20%. Administrarea de aspirina
pentru prevenirea formarii de cheaguri de sange scade riscul unui nou accident vascular cerebral
cu 17%. Unele persoane varstnice pot dezvolta simptome care par a fi datorate dementei, dar
care de fapt sunt rezultatul actiunii unor medicamente care nu interactioneaza bine unele cu
altele. Se poate evita aceasta problema discutand cu doctorul si informandu-l pe acesta de toate
medicamentele pe care le ia persoana respectiva - atat cele prescrise de un alt medic cat si cele
luate fara prescriptie medicala - precum si de vitaminele, preparatele din plante si suplimentele
nutritive administrate concomitent.
Un studiu de cercetare a demonstrat ca persoanele varstnice care au participat cu regularitate la
activitatile din timpul liber care au solicitat un efort mental au redus riscul de dementa. Cititul,
jocul de sah sau de table, cantatul la un instrumet muzical si dansul, toate pot fi utile, dar cel mai
probabil poate fi benefic orice hobby care mentine creierul in activitate.
Unele studii sugereaza ca un consum scazut sau moderat de alcool (adica 1 pana la 6 pahare pe
saptamana) poate reduce riscul de dementa la persoanele in varsta. Deoarece consumul excesiv
de alcool poate cauza dementa, acest subiect este inca intens dezbatut de catre cercetatori.
Un studiu mai vechi a demonstrat ca persoanele de 50 de ani sau mai in varsta care au urmat un
tratament cu statine pentru scaderea nivelului sanguin al colesterolului a scazut riscul de
dezvoltare a dementei. Mai multe studii mai recente nu au sustinut aceasta ipoteza, ca statinele ar
reduce riscul de dementa. Totusi, aceste studii s-au facut pe persoane de 65 ani sau mai in varsta.
Nu sunt date care sa arate daca inceperea administrarii de statine la o varsta mai tanara ar putea
preveni aparitia dementei.