Alimentatia nou-nascutului

Prima luna de viata a oricarui copil este considerata vitala pentru dezvoltarea lui
ulterioara. Alimentatia naturala este foarte importanta, avand in vedere faptul ca rata
mortalitatii la sugar este cea mai mare in perioada de nou-nascut.

Dr. Gabriela Katona

Medic primar medicina generala, pediatrie,
chirurgie si ortopedie pediatrica
Centrul Medical Plus

Prin nou-nascut intelegem sugarul intre 0 si 30 de zile. Alimentatia sugarului este foarte
importanta pentru evolutia sa ulterioara deoarece cresterea si dezvoltarea nu se pot
realiza normal fara o nutritie corespunzatoare. Un aport alimentar dezechilibrat sau
incorect poate duce la aparitia unor carente specifice. La copil, in general, si pentru
nou-nascut, in mod special, aportul alimentar adecvat este necesar pentru a asigura:
- intretinerea: nevoia/ratia de intretinere pentru metabolismul bazal (mentinerea masei
corporale) si activitatea fizica;
- cresterea si dezvoltarea: nevoia /ratia de crestere.
Necesitatile nutritive sunt dependente de varsta, sex, greutate corporala, greutate la
nastere, starea de sanatate sau de boala. Toate acestea explica particularitatile
nutritionale la sugar, in general, si la nou-nascut, in special, si anume:
- nevoile calorice (pe kg corp/zi) sunt foarte crescute la nou-nascut si sugar;
- exista o fractie proteica minimala necesara cresterii, care trebuie sa fie prezenta in
alimentatie;
- nevoi crescute de apa;
- nevoi crescute de proteine (kg/zi) cu o marja ingusta intre aportul minim si cel
excesiv.
Necesitatile nutritive ale nou-nascutului
Particularitatile nou-nascutului:
- apa la nou-nascut reprezinta aprox. 80% din greutatea corporala totala;
- implicarea apei in castigul ponderal, pentru crestere fiind necesari 5 ml apa/kg/zi in
primele saptamani de viata;
- imaturitatea capacitatii de concentrare a rinichiului;
- suprafata corporala mult mai mare ca la adult.
In concluzie, necesitatile de apa sunt determinate de aportul caloric si de solviti, de
pierderile insensibile (sudoare si respiratie) si de pierderile sensibile, in principal
diureza.
Nevoile energetice
Aportul energetic trebuie sa acopere nevoile pentru: metabolismul bazal, actiunea
dinamica specifica a alimentelor, crestere, activitate fizica si pierderi fecale. Avand in
vedere ca nou-nascutul trebuie sa creasca in greutate cu aprox. 800 g in prima luna de
viata, nevoile energetice pentru metabolismul bazal sunt foarte ridicate, in jurul a 70
kcal/kg/zi in primele 4 saptamani, explicate si prin dimensiunile relativ mai mari ale
organelor cele mai active din punct de vedere metabolic.
Cresterea metabolismului bazal legata de ingestia si asimilarea alimentelor defineste
actiunea dinamica specifica (ADS), aceasta fiind importanta pentru proteine si mult mai
mica pentru lipide si glucide. La nou-nascut, ADS reprezinta 10% din consumul energetic,
iar la copilul mare aprox. 5%. Cresterea corporala antreneaza nevoi energetice foarte
importante: 1 g de crestere ponderala necesita 5 kcal. In primele 4 luni de viata, cand
cresterea ponderala este de circa 30 g/zi, nevoile de crestere sunt de 35-40 kcal/kg/zi,
adica un total de 100-150 kcal/zi numai pentru crestere.
Activitatea fizica necesita in medie 15-20 kcal/kg/zi. Este foarte important ca aportul
energetic global sa fie echilibrat intre diferiti constituenti alimentari. Astfel, dupa
varsta copilului, ponderea macronutrientilor la realizarea aportului caloric cotidian
trebuie sa fie:
- proteine 10-15%;
- lipide 30-45%;
- glucide 40-55%.
Aportul energetic global nu poate fi utilizat corect decat cu un aport suficient de
vitamine si oligoelemente. Valoarea energetica a alimentelor (macronutrientilor) este: 1
g proteine=4 kcal; 1 g glucide=4 kcal; 1 g lipide=9 kcal pentru acizii grasi cu lant mediu
8,3 kcal pentru acizii grasi cu lant scurt. Nevoile energetice sunt exprimate in kilocalorii
(kcal) in sistemul englezesc de masuratori si in kilojouli (kj) in sistemul metric. 1 kcal -
unitatea de caldura/ cantitatea de energie necesara pentru a creste temperatura unui
kilogram (1 kg) de apa de la 15 grade C la 16 grade C. 1 kcal=4,2 kj1 kj= 0,24
kcalSubstratul energetic este asigurat de substantele calorice/macronutrientii care sunt:
lipidele (grasimi), hidratii de carbon (glucidele) si proteinele.Lipidele reprezinta o sursa
majora de energie si o forma aproape nelimitata de rezerve energetice sub forma de
grasime. Ele dau gust alimentelor si asigura senzatia de satietate. Lipidele din dieta in
majoritate sunt trigliceride (ele contin acizi grasi specifici, unii esentiali), dar si
fosfolipide (din membranele celulare), steroli, sfingolieline s.a. Acizii grasi esentiali
(linoleic si linolenic) sunt necesari pentru crestere si pentru formarea pielii si fanarelor.
Lipidele reprezinta aprox. 50% din valoarea energetica a laptelui de femeie si deci ele
trebuie sa aiba aceeasi pondere in regimul alimentar al nou-nascutului si sugarului.
Necesarul de lipide nu este bine stabilit, in general el fiind apreciat intre 3,5 si 6
g/kg/zi la sugarul la termen. Nou-nascutul la termen absoarbe pana la 90%. Excesul de
lipide (9 g/kg/zi) produce steatoree importanta si este potential aterogen.
Hidratii de carbon (glucidele) au urmatoarele functii:
- dizaharide (cu 12 atomi de C): zaharoza/sucroza (glucoza si fructoza), lactoza (glucoza
si galactoza), maltoza (doua molecule de glucoza);
- ologozaharidele;
- polizaharidele (amidon, glicogen, celuloza).
Glucoza este principalul hidrocarbonat folosit in timpul vietii fetale si in perioada
neonatala precoce. Lactoza este principalul hidrocarbonat al laptelui uman, al laptelui
de vaca si in formulele infantile bazate pe lapte de vaca. Nevoile de hidrocarbonate sunt
inscrise in tabelul de mai sus. Glucidele reprezinta o sursa importanta de energie (prin
oxidare); ele trebuie sa furnizeze 40-45% din ratia calorica a nou-nascutului. Nou-
nascutul la termen necesita hidrati de carbon ca o sursa sigura de energie in perioada in
care gluconeogeneza poate fi limitata. Gluconeogeneza fiind si mai limitata la
prematuri, acestia sunt si mai dependenti de o sursa exogena de glucide.