Dreptate Cristina Camelia

AMG II GR. B
Educatia sanitara a pacientului cu infarct miocardic acut
Prin aceasta urmarim instruirea bolnavului asupra modului de viata pe care
trebuie sa-l urmeze dupa externare. El trebuie sa fie lamurit privind modul de
preparare a alimentelor permise, de la ce anume sa se abtina, cate ore sa se
odihneasca la pat si ce fel de eforturi poate sa execute. El trebuie sa stie modul
cum trebuie luate medicamentele, semnele preliminare ale supradozarilor de
medicamente, datele de prezentare la controlul medical. El trebuie sa cunoasca
semnele alarmante pentru care trebuie sa se prezinte la control siin afara de
programare. Se va incerca sa se restabileasca la acesti bolnavi increderea in sine si
capacitatea de munca anterioara imbolnavirii, se va insista asupra nocivitatii
fumatului, programului rational de munca si viata. O buna educatie sanitara in
perioada spitalizarii reduce sansele unei noi decompensari sau agravari.
Pe langa interventiile ce se adreseaza infarctului in perioada sa acuta si
complicatiile sale, tratamentul inchide si combaterea factorilor de risc, prin masuri
ce contribuie ;la profilaxia secundara a bolii, aplicate timp indelungat cu rezultate
bune, indeosebi pentru bolnavii cu risc redus.
Profilaxia primara consta in sfaturi adresate populatiei care desi nu a prezentat
niciodatasimptomele cardiovasculare se incadreaza in grupele de risc ca:
- diabetici;
- obezi sau persoanele cu exces ponderal;
- fumatorii, mai ales daca au peste 40 de ani, au o tensiune mare sau prea mult
colesterol in sange;
- barbatii si femeile intre 40-50 ani care au antecedente cardiace familiale;
Profilaxia secundara se adreseaza pacientilor deja diagnosticati cu boli
cardiovasculare.
Inlaturarea factorilor de risc constau in:
- suprimarea fumatului care constituie cea mai importanta masura de profilaxie
secundara;
- scaderea hipercolesterolemiei si a hipertrigliceridemiei;
- tratarea corecta a diabetului cand acesta este prezent;
- tratamentul hipertensiunii arteriale;
- exercitiul si antrenamentul fizic efectuat cu regularitate prin miscare, gimnastica
si sporturi usoare care combate sedentarismul, au rol insemnat in profilaxia
secundara si amelioreaza evident prognosticul.
Alte masuri cu efecte in profilaxia secundara a IMA sunt administrarea de
betablocante,nitratii, antagonisti ai calciului si antiagregante plachetare.
Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medicul primar, sef de
sectie.

Asistenta medicala va aduna toate documentele referitoare la bolnav, pe care le va

pune la dispozitia medicului de salon, in vederea formularii epicrizei.
Asistenta va fixa impreuna cu bolnavul ora plecarii pentru ai putea asigura
alimentatia pana in ultimul moment. Asistenta va anunta cu 2-3 zile inainte
familia despre iesirea din spital, va explica bolnavului sa urmeze indicatiile
primite de la medic, cuprinse in biletul de externare. Va lamuri, in special
prescriptiile referitoare la tratmentul medicamentos.
De ce trebuie sa ne ferim. Principalii factori de risc, care duc la infarct de miocard,
sunt cei care permit dezvoltarea aterosclerozei: fumatul, obezitatea, sedentarismul,
stresul psihic (tensiuni sufletesti, emotii, furie, frica, griji), diabetul zaharat,
hipertensiunea arteriala, dislipidemiile (cresterea concentratiei colesterolului si
trigliceridelor in sange), varsta mai inaintata (cu mentiunea ca in ultimul timp se
observa tot mai frecvent infarcte si la tineri de 30-40 ani), sexul masculin si
ereditatea (desi prezenta precoce a manifestarilor aterosclerozei la rudele apropiate
nu constituie automat o condamnare, dupa cum absenta bolilor cardiovasculare in
istoricul familial nu este o garantie de securitate).
Ultimii trei factori nu pot fi influentati, dar schimbarea obiceiurilor daunatoare
(fumat, sedentarism) ca si controalele medicale regulate (dozarea glicemiei si a
lipidelor din sange) si tratamentul bolilor sus enumerate pot preveni aparitia
infarctului miocardic acut.
In jumatate din cazuri, infarctul survine pe neasteptate, fara o cauza aparenta, fara
factori precipitanti sau fenomene premergatoare.
La o treime din cazuri poate aparea in conditiile unui efort fizic excesiv, iar la o
cincime din cazuri stresul emotional intens poate determina aparitia infarctului.
Alte situatii de suprasolicitare care pot produce infarct de miocard sunt:
interventiile chirurgicale generale, mai ales la varstnici, afectiunile acute severe
(accidente vasculare cerebrale, tromboembolii pulmonare), consumul de cocaina.
In unele cazuri, infarctul de miocard este precedat (cu pana la 30 de zile) de
episoade de ischemie miocardica mai severa (fara a se produce infarct),
manifestate prin dureri in regiunea inimii la pacienti care nu au fost diagnosticati
pana atunci cu cardiopatie ischemica sau prin schimbarea caracterului durerii la
pacientii cu angina pectorala, aceasta devenind mai frecventa, mai intensa,
prelungita, cu ameliorare mai tardiva si doar partiala la nitroglicerina.
Bibliografie :
Tehnica ingrijirii bolnavului de Carol Mozes, Editura Medicala, 2012
www.referate.com