RILE DEZVOLTATE CU ECONOMIE

DE PIA

rile dezvoltate cu economie de pia alctuiesc aa-numita lume

occidental. Este o denumire care a intrat in limbajul curent, dup cel
de-al doilea rzboi mondial. Prin Occident se inelege, mai degrab, o
mentalitate, o filozofie social-politic, un mod de via, decat o
anumit zon geografic sau populaie. In perioada rzboiului rece,
opinia public internaional asocia termenul de Occident (Vest) cu
societatea capitalist i democraia, in opoziie cu cel de Rsrit (Est)
care semnifica societatea comunist i dictatura. Din punct de vedere
geografic, lumea dezvoltat se plaseaz la Nord, in opoziie cu lumea
subdezvoltat aflat la Sud. Toi aceti termeni au un caracter
convenional.
In prezent, in randurile rilor dezvoltate cu economie de pia sunt
incluse oficial 29 de state. Cele mai multe (22) sunt europene. Acest
fapt se explic prin startul mai timpuriu al industrializrii in
Europa. Restul rilor dezvoltate se repartizeaz geografic astfel: cate
dou in America de Nord, Asia i Oceania i una singur in Africa ( SUA
i Canada, Japonia i Coreea de Sud, Australia i Noua Zeeland, la
care de adaug Republica Africa de Sud) . In America Latin nu se afl,
inc, nici o ar dezvoltat.
rile dezvoltate cu economie de pia domin economia mondial. Ele
au ponderea cea mai mare in produsul brut mondial, in exporturi i in
investiiile externe de capital. In acelai timp, populaia lor este mult
mai mic decat cea a rilor in dezvoltare.
Perioada rzboiului rece a intrit coeziunea dintre aceste ri. Ele
coopereaz pe multiple planuri: economic, tiinific, cultural, ecologic.
Asperitile care apar in anumite momente sunt depite pe calea
tratativelor. Rzboiul a fost definitiv eliminat din relaiile reciproce.
rile care fac parte din aceast categorie se caracterizeaz printr-o
serie de trsturi comune:
Inainte de toate, sunt ri industriale. Acest fapt se afl la baza
avansului lor economic in raport cu alte state. Dup cel de-al doilea
rzboi mondial, sub impulsul revoluiei in tiin i tehnologie, factorii
intensivi ai dezvoltrii au trecut pe primul plan, determinand un salt
important in domeniul productivitii i al calitii. Economia courilor

de fabric a cedat locul economiei bazate pe informaie i inalt

tehnologie.
Structura economiilor lor naionale se caracterizeaz prin ponderea
superioar a sectorului secundar i, mai ales, a celui teriar, in
comparaie cu cel primar. Ramurile industriale de varf se dezvolt intrun ritm mai rapid decat cele clasice (siderurgia, textilele, mineritul
etc.). Agricultura s-a industrializat, zootehnia crescand cu precdere in
raport cu producia vegetal.
Graie revoluiei manageriale, economiile acestor ri realizeaz,
comparativ, cea mai ridicat eficien. Ele dispun de competenele
necesare
lichidrii
disfuncionalitilor
inerente
funcionrii
organismului economic.
Nivelul de trai in aceste ri este cel mai ridicat din lume. In structura
cererii individuale de consum se remarc o cretere continu a ponderii
bunurilor de folosin indelungat. Calitatea produselor de consum se
aliniaz la cele mai ridicate standarde.
Pe plan social, problema analfabetismului a fost rezolvat, in linii mari;
se asigur asistena sanitar pentru intreaga populaie.Nivelul venitului
pe locuitor este superior mediei mondiale. El are o tendin de
cretere, la intervale de timp relativ scurte.
Structura exporturilor se caracterizeaz prin predominana produselor
manufacturate cu inalt grad de prelucrare.
Acest grup de ri a determinat transnaionalizarea vieii economice.
Ele sunt, in acelai timp, ri de origine i ri-gazde ale celor mai
puternice Societai Transnaionale (STN).

Potentialul economic al tarilor dezvoltate

Marile puteri
In evoluia lor, aceste ri n-au urmat o traiectorie asemntoare. In
secolul al XX-lea, Marea Britanie i-a pierdut statutul de atelier
industrial al lumii, pe care il obinuse la sfaritul secolului al XVIII-lea,
iar dup dispariia imperiului su colonial a ieit din cursa pentru
supremaie. De la britanici, tafeta a fost preluat de Statele Unite, a
cror economie a avut o evoluie ascendent. Dup prbuirea URSS,
Statele Unite au rmas singura superputere. Un salt spectaculos a
inregistrat i Japonia, dei a fost invins in ultimul rzboi mondial.
Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii se afl in fruntea grupului marilor ri
industriale. Dat fiind potenialul su economic i militar uria,
SUA reprezint o superputere mondial.
Faptul c nu au cunoscut feudalismul, trecand direct la capitalism, a
reprezentat pentru nord-americani un avantaj de prim ordin. Acest

lucru a permis ca, de la inceput, societatea american s se dezvolte

ca o societate civil deschis principalul izvor de for al Statelor
Unite. In acest context, s-a format, dup cum spunea Lincoln an
almost chosen nation.
Dup Hegel, Statele Unite reprezentau pmantul viitorului pmant
dorit de ctre cei care nu mai vor depozitul de istorie al btranei
Europe. Fgduina pe care America o oferea milioanelor de imigrani
nu era o noiune abstract, ci posibilitatea real de a fi tratat ca o fiin
uman i de a beneficia de o via mai bun, nu intr-un viitor
indeprtat. Pan i Marx ii exprima mirarea despre fenomenul
american, despre felul in care un numr mare de oameni se mutau in
mod liber dintr-un loc intr-altul, schimbandu-i ocupaiile aa cum un
om ii schimb cmaa.
Tema de baz a Declaraiei de independen este cea a drepturilor
inalienabile druite de Creator tuturor oamenilor. Esenial este c
aceste drepturi nu erau acordate unor categorii de indivizi, unor
clase sociale, ci direct indivizilor.Instituiile create s-au dovedit
capabile s le intruchipeze i s le ocroteasc. Dintre toate contractele
sociale pe care le-a cunoscut lumea, cel american Codul
constituional a avut cel mai mare succes.
Intr-un timp relativ scurt a fost creat o pia uria, care a stimulat
puternic creterea economic. Standardizarea i producia de serie
mare au aprut, astfel, de timpuriu, fiind impuse de talia pieei
americane. Atrai de ideea de a da o dimensiune cat mai mare rii lor,
americanii n-au ezitat s recurg la metodele pieei libere, cumprand
cu plata cash Louisiana de la Napoleon (1804), Oregon de la Anglia
(1846), California de la Mexic (1848), Alaska de la Rusia arist
(1867).
America a reuit, astfel, s-i adune energiile i s realizeze o intrare
nu numai spectaculoas, dar i hotratoare pe scena istoriei. Treptat,
i-a fcut loc credina in excepionalismul american, in faptul c
Statele Unite s-ar abate de la acea lege a istoriei conform creia marile
puteri, oricare ar fi ele, dup ce cunosc o perioad de glorie, intr in
declin i chiar dispar.
Sentimentul excepionalismului a fost cultivat la americani de liderii
politici. Orice s-ar spune, ins, secolul al XXI-lea gsete Statele Unite
in fruntea lumii. Ele au rmas singura superputere, iar credina in
excepionalism este mai vie ca oricand. Sistemul i modul de via
american exercit o puternic influen asupra noilor generaii din
intreaga lume. Din acest punct de vedere, modelul american nu are
contracandidai. Superputere sau (dup unele opinii) doar statleader, SUA conduc plutonul marilor puteri.
Japonia

A doua putere economic a lumii este Japonia , distanat, la randul ei,

de celelalte ri industriale.
Modelul economic japonez este diferit de cel american. Dac Statele
Unite au srit peste etapa feudal de dezvoltare, nu acelai lucru se
poate spune despre Japonia. Astzi, economia ca i intreaga via
social sunt puternic impregnate de vechile tradiii. S-a ajuns la un fel
de simbioz care s-a dovedit, totui, profitabil pentru aproape toat
lumea.
Srac in resurse naturale, Japonia a mizat pe resursele umane, pe
disciplina secular a populaiei, pe un orgoliu naional deosebit care a
generat un asemenea spirit de sacrificiu.
Modelul japonez se caracterizeaz prin rolul jucat de stat. Dup rzboi,
in condiiile distrugerii celei mai mari pri a capacitilor industriale,
au fost puse bazele unei stranse cooperri intre stat i intreprinderi, in
scopul edificrii unei strategii de refacere i relansare. Ministerul
Industriei i Comerului Internaional (MITI) s-a dotat cu instrumente
legislative foarte puternice pentru a controla orientarea capitalului spre
sectoarele prioritare i pentru a filtra oferta i cererea de tehnologii
strine. El a contribuit din plin la realizarea unei noi industrii. A avut
ins prudena de a restrange partea intreprinderilor publice i de a
incuraja iniiativa particular.
Treptat, Japonia a ajuns s posede o extraordinar for fondat pe
sistemul su de organizare a firmelor in cadrul unor reele
faimoasele Keiretsu, ale cror firme sunt legate prin participaii
financiare incruciate sau prin relaii privilegiate clieni-furnizori.
Aceast structur asigur o stabilitate in relaiile dintre firme, un climat
de cooperare.
Numeroase firme japoneze au adoptat un model toyotist, opus
modelului fordist (american). Firmele toyotiste sunt transnaionale
industriale inconjurate de un foarte mare numr de mici firme
subcontractante, in timp ce firmele fordiste sunt transnaionale
integrate pe vertical. Pe liniile de producie japoneze, salariaii (avand
un statut stabil) cumuleaz un maximum de operaiuni, rmanand
polivaleni; de partea american, o ierarhie strict vegheaz ca sarcini
foarte fragmentate i repetitive s fie efectuate, in condiiile unei
ambiane de nesiguran a locului de munc; in cazul modelului
fordist, oferta este aceea care ii impune logica, prin standardizare,
pentru a facilita fabricarea i a reduce costul. Aceste dou modele de
gestiune sunt, aadar, opuse radical.
Pe msur ins ce in economia japonez dereglementarea financiar a
progresat, puterea MITI s-a redus in favoarea sectorului privat. Reculul
statului a insemnat o alocare a capitalului care a privilegiat sectoarele
imediat rentabile, in detrimentul celor cu rezultate vizibile pe termen
lung. Capacitatea intreprinderilor de a prevedea i a se pregti pentru
evoluiile pe termen mediu i lung (simbolizat de viziunea MITI) i
care constituia un avantaj comparativ esenial s-a diminuat. Legturile

privilegiate cu subcontractanii autohtoni au cedat pasul in favoarea

furnizorilor strini, mai competitivi.
Cu toate acestea, experii consider c modelul nipon nu i-a epuizat
posibilitile care vor permite Japoniei abordarea secolului al XXI-lea cu
anse reale. Modelul japonez se va adapta noilor date ale mediului
intern, cat i ale celui extern. El nu va disprea i nici nu se va alinia
total modelelor occidentale.
Grupul celor 7
Statele Unite i Japonia, impreun cu Germania, Frana, Marea Britanie,
Italia i Canada alctuiesc Grupul celor 7 al marilor ri
industrializate. La reuniunile acestui grup, statele sunt reprezentate de
efii de guvern sau de minitrii economiei i finanelor. Scopul urmrit
este coordonarea politicilor macroeconomice i, in mod special, a
politicii ratelor de schimb intre rile respective. rile membre ale
grupului sunt cele mai puternice din lume, ele fiind acelea care
determin raporturile de fore pe plan internaional, ordinea economic
mondial. O comparaie a potenialului lor economic punte in eviden
un important gap intre SUA i ceilali membrii ai G-7.
Evoluia economiei japoneze, din 1996 pan in prezent, a fost puternic
afectat de criza asiatic. Aceast criz a reprezentat un seism de
mare magnitudine pentru sistemul bancar nipon, angrenat in speculaii
foarte riscante.
Este de prevzut ins c economia japonez va depi dificultile pe
care le intampin i c ii va relua ofensiva pe piaa mondial. Dac
aa vor sta lucrurile, va aduce oare secolul al XXI-lea o rsturnare a
actualei poziii a Statelor Unite? Exist o serie de factori care, luai in
calcul, conduc la concluzia c SUA vor putea rezista presiunilor noului
secol, indiferent de unde ar veni ele:
Statele Unite au, fa de Japonia, un avantaj comparativ dat. SUA
posed unele dintre cele mai mari resurse naturale din lume, Japonia
aflandu-se la polul opus.
Pe planul cercetrii tiinifice fundamentale, SUA dein un avantaj
substanial. Revoluia tiinifico-tehnic a pornit din Statele Unite. Cei
mai muli deintori ai Premiului Nobel in tiin sunt americani i nu
japonezi.
Rolul internaional al dolarului SUA continu s fie mult mai important
decat cel al yenului. Faptul c dolarul este principalul instrument de
plat i de rezerv ofer agenilor economici americani un cert avantaj.
Poziia economic a SUA este consolidat de marele lor potenial
militar, cel mai ridicat din lume. Pe acest plan, Japonia nu conteaz.
Globalizarea limbii engleze reprezint un atu major al firmelor
americane in tranzaciile internaionale. Limba englez, ca vehicul de
cultur, faciliteaz expansiunea modului de via american pan i in
ri cu vechi tradiii, cum este Japonia.

In perspectiva secolului al XXI-lea, poziia SUA de lider mondial ar

putea fi pus in discuie nu atat de Japonia, cat mai degrab de
Uniunea European. Principalul atu al acesteia va fi moneda unic
euro lansat la inceputul anului 1999, i infptuirea uniunii monetare,
realizat in prima parte a anului 2002.
In prezent, euro are un curs de schimb superior fa de dolar i mult
mai mare decat al yenului. Rmane de vzut in ce msur va crete
rolul monedei unice europene, ca moned de schimb i moned de
rezerv, pe plan internaional. Totodat, nu va fi simpl coordonarea
politicii monetare unice cu politicile bugetare naionale. Apoi, s nu
uitm c UE nu a realizat, inc, uniunea politic, ceea ce reprezint un
handicap fa de SUA. In fine, intre Europa i America mai exist un
decalaj tehnologic.
De la G7 la G8
Din luna iunie 2002, in grupul marilor ri industrializate a fost inclus
i Rusia. S-a trecut de la G7 la G8. Rusia are un potenial economic
foarte ridicat, dac ne raportm la resursele sale naturale imense, la
numrul i valoarea oamenilor si de tiin. Din punctul de vedere al
potenialului valorificat ea se afl, ins, mult in urma celor 7. Se
poate spune c acceptarea sa in acest grup s-a fcut in special, din
considerente de ordin politico-militar.
rile mici
Statele industriale mici alctuiesc grupul cel mai numeros i viguros
al rilor dezvoltate. Cele mai multe se gsesc in Europa.
Aadar, chiar i intre rile dezvoltate mici, exist diferene notabile de
potenial.
Olanda s-a aflat printre primele ri care au pit pe calea
capitalismului. Ea a dominat piaa mondial in epoca manufacturier,
avand totodat i unul dintre cele mai mari imperii coloniale. Este
foarte avantajat de poziia geostrategic, ieirea la mare acordandu-i
un mare beneficiu. Dup ultimul rzboi mondial i-a refcut rapid
economia. A dezvoltat electronica, petrochimia, industria alimentar,
dar i o agricultur foarte intensiv. Handicapul pierderii coloniilor a
fost depit.
Elveia este una din rile care nu au beneficiat de nici un avantaj
comparativ dat. Succesul ei se datoreaz exclusiv efortului i
inteligenei proprii. Lipsit complet de resursele necesare dezvoltrii
industriei, izolat, fr ieire la mare, ea import circa 90% din
necesarul alimentar. i totui, Elveia a ajuns in topul mondial in
diverse industrii (alimentar, farmaceutic, mecanic fin), dar i in
afacerile bancare i in turism.

Francul elveian este una dintre cele mai puternice i mai stabile
monede din lume. In aceast ar, care a reuit o centralizare politic
timpurie (1291), rolul religiei a fost deosebit de mare in formarea
spiritului de intreprinztor.
Fora unei ri mici cum este Elveia este dat de societatea sa civil
prima din lume. Elveia a aplicat cu mult timp inaintea Uniunii
Europene principiul subsidiaritii, instaurand o diviziune a muncii in
luarea deciziilor politice, economice i sociale, intre cantoane i
Consiliul federal (guvern), care s-a dovedit benefic pentru toi. Ea a
dovedit lumii posibilitatea coexistenei unor culturi diferite cum sunt
cele german, francez, italian i retroroman. Politica extern
neutr a Confederaiei Elvetice s-a dovedit extrem de productiv.
Suedia este una dintre rile dezvoltate mici, a crei experien
merit de asemenea s fie cunoscut. Referirile la modelul suedez se
fac atunci cand vine vorba despre o cale de mijloc intre capitalism i
socialism sau o a treia cale. Inc din anii 30, socialistul american
Marquis Childs, in cartea sa Suedia: calea de mijloc, susinea c
nivelul pcii sociale, atins in aceast ar scandinav va servi ca
model pentru naiuni mai mari. Este semnificativ c adepii cii a
treia sunt, in majoritatea lor, socialitii occidentali, care ins nu se
confund cu partizanii comunismului. Ei sunt adepii unei societi
capitaliste reformate, in care accentul s cad pe protecia social.
Numai c, in cazul Suediei, acest accent a fost exagerat, inclcandu-se
cerinele fundamentale ale economiei de pia, mai ales corelaia
dintre producie i consum..
Socialitii suedezi au fost i au rmas adepii economiei de pia. Ei au
acordat ins sindicatelor i statului un rol sporit. In Suedia, accentul a
fost pus pe marea proprietate capitalist, in timp ce intreprinderile mici
i mijlocii n-au fost sprijinite. Statul a colectat impozite, din ce in ce
mai mari. In cele din urm, Suedia a devenit ara cu cele mai mari
impozite din lume. Sistemul de asisten social component
esenial a modelului suedez asigura drepturi pentru toi cetenii
rii: asistena medical gratuit de inalt nivel, concedii pltite de
boal, de maternitate, ca i pentru creterea copiilor (inclusiv tatl) i
mai ales ajutor de omaj care se ridica la 90% din salariu. Statutul
femeii a devenit fr egal pe plan mondial.
In Suedia a funcionat i un aa-numit sistem central i solidar de
salarizare. Salariul era determinat, la nivel central, de sindicate,
impreun cu statul i patronatul. Se realizeaz, astfel, o nivelare a
veniturilor la un nivel mereu superior. Ceea ce conta nu era atat
randamentul, cat solidaritatea, pentru ca bunstarea s fie general.
Sindicatele urmreau in acest mod s nu mai existe diferenieri sociale.