Agatha Vasiliu-Bacovia

(... - ...)
Furtuni de primavara
Declin
Lumina din amurg
Reculegere
Furtuni de primavara
O balta grea, de smoala e cerul
Si furtuna mi spulbera gradina
Cu fragede zambile...
Sunt singura...
n suflet am numai amintirea
C-am tors din furca vremii
Un trist fuior de zile...
Simt cum se stinge visul
Sub feerii de raze,ce se topesc n neguri
Ramase din trecut...
Durerea mea-i asemeni
Cu moartea din petale,
Pe care vijelia
Se frnge-ntr-un sarut...
O, cine se strecoara cu ispitiri desarte
n jurul meu sa creasca a plnsului vorbire,
Pe umeri sa-mi anine
A deznadejdii manta
Si-n mni
Sa-mi furiseze
Potirul cu suspine!
Vieata noua, XIX, numerele 11-12, 1 ianuarie - 1 februarie 1924

La inceputul paginii
Declin
ntr-un interior de sera,
Se stinge un parfum divin
De flori de snge,
Flori de ceara
Si violete n declin...
Privind decorul trist si rece,
Asemena unui covor,
Un gest, o umbra,
O tresarire, un ecou...
Nu e nimic...
Tacerea-adnca domina
Tragicul declin,

n care trist si-ncet se stinge

Parfumul straniu, dar divin...
Se schimba florile-n fantome
Cu tainice priviri de mort,
Si nu stiu:
Florile sunt moarte?
Ori poate sufletul ce port!
Din volumul Armonii crepusculare

La inceputul paginii
Lumina din amurg
Lumina din amurg, lumina noua,
mi amurgesc si mie anii
Ca si tie,
Cnd te-nfasoara-a noptilor
Magie...
Lumina din amurg si viata mea,
Cu nici o stea,
Cu nici o izbndire...
Dormi peste sesuri largi de nea,
Esti rece si te stingi,
Lumina mea,
n trista haosului risipire...
Lumina din amurg,
Lumina grea!...
Inedita