Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Modurile verbului sunt personale (predicative), cand verbul isi schimba forma dupa persoana si numar si
formeaza predicatul propozitiei.
Modurile nepersonale (nepredicative) nu-si schimba forma dupa persoana si au alte functii sintactice, nu
aceea de predicat verbal.
A. Indicativul exprima o actiune reala sub forma unor timpuri bine delimitate: prezent, imperfect,
perfect simplu, perfect compus, mai mult ca perfect, viitor propriu-zis, viitor anterior.
Actiunea exprimata de un verb la imperfect este situata in trecut, fata de momentul vorbirii,
neterminata: invatam, invatai, invata, invatam, invatati, invatau.
Verbul la perfectul simplu exprima o actiune trecuta si terminata de curand: vorbii, vorbisi, vorbi,
vorbiram, vorbirati, vorbira.
Verbul la perfectul compus exprima o actiune trecuta si terminata. Semnul distinctiv al perfectului
compus este verbul auxiliar a avea: am, ai, a, am, ati, au, care precede participiul verbului de baza (am
cantat, ai scris).
Verbul la mai mult ca perfect exprima o actiune trecuta, terminata inaintea altei actiuni trecute:
Verbul la timpul viitor exprima o actiune care se va indeplini dupa momentul vorbirii (viitor).
Voi fi citit o carte interesanta dupa ce voi cumpara una. (viitor anterior)
Conditional-optativul prezent se formeaza din infinitivul verbului de conjugat si verbul auxiliar a avea
cu formele: as, ai, ar, am, ati, ar.
D. Imperativul exprima o porunca, un indemn, o rugaminte, o urare, avand forme numai pentru
persoana a ll-a singular si plural:
* forma afirmativa:
a) singular: scrie! (tu)
b) plural: scrieti! (voi)
* forma negativa:
a) singular: nu scrie! (tu)
b) plural: nu scrieti! (voi)
Modul infinitiv are ca marca prepozitia a, care dispare cand infinitivul urmeaza dupa verbele a putea, a
sti.
Se formeaza prin atasarea sufixelor modale -and sau -ind, la radacina verbului:
a lucr / a lucr / and
a ven / i ven / ind
C. Participiul indica rezultatul actiunii, este o forma de baza pentru formarea timpurilor si modurilor
compuse la diateza activa, reflexiva si pasiva.
Are valoare adjectivala, cand se acorda cu substantivul determinat in gen, numar si caz:
Cartea citita a fost interesanta.
Are valoarea substantivala, cand este articulat cu articol enclitic sau este precedat de un articol proclitic:
Ranitul s-a vindecat.
Un ranit a fost adus la spital.