Programul 4 Parteneriate in domeniile

prioritare
SIMS
Acronimul Propunerii
Programul

Formular B
Tipul proiectului
PC
Numrul Propunerii

B - DESCRIEREA A PROPUNERII DE PROIECT

1. TITLUL COMPLET AL PROPUNERII 1. TITLUL COMPLET AL PROPUNERII

1.1 Titlul complet al propunerii i acronimul: Sistem integrat hard/soft de monitorizare in timp real
a comportarii componentelor constructiilor hidrotehnice la actiuni seismice si dupa
producerea acestora. (SIMS)
1.2 Rezumatul propunerii: Avand in vedere tendinta principalilor detinatori de constructii hidrotehnice
(Hidroelectrica, ANAR) de a echipa aceste constructii cu statii automate de masura a AMC-urilor din corpul
acestora precum si uzura constructiilor (prin imbatranire, exploatare sau solicitari cauzate de fenomene
naturale seisme, viituri, etc), apare ca necesara si oportuna completarea statiilor automate destinate activitatii
de UCC cu sisteme de tipul celui propus in prezentul proiect.
Proiectul propus reprezinta prima tentativa la nivel national de realizare si integrare intr-un singur produs
hard/soft a tuturor instrumentelor utilizate in activitatea de UCC, in toate regimurile de functionare a
constructiilor hidrotehnice. Fata de stadiul actual de dezvoltare se impune includerea de AMC pentru
inregistrarea semnalului de input si a raspunsului dinamic al structurilor hidrotehnice masive, de tipul barajelor.

Domeniul de cercetare: Materiale necesare si produse inovative

Directia de cercetare: Tehnologii avansate de conducere a proceselor industriale
Tematica de cercetare: Sisteme integrate hardware si software de conducere in timp real a
proceselor
Obiectiv general: cresterea competitivitatii cercetarii-dezvoltarii, prin realizarea in parteneriat a unui
produs inovativ care sa rezolve problema masurarii solicitarilor la care este supusa o constructie
hidrotehnica in timpul unui seism.
Obiectiv derivat: dezvoltarea unui produs nou, cu inalta valoare adaugata

2.SITUATIA PE PLAN NATIONAL SI INTERNATIONAL LA NIVELUL DOMENIULUI PROPUSE:

Stadiul realizarilor in domeniu

La nivel national nu exista o abordare sistematica a urmaririi comportarii constructiilor hidrotehnice in
timpul si imediat dupa producerea unui seism. Detinatorii de constructii hidrotehnice au obligatia
legala de a efectua transe suplimentare de masuratori si observatii vizuale intr-un interval de ordinul
zilelor.
Prin aparitia in activitatea de UCC atat la Hidroelectrica cat si la ANAR a statiilor automate de masura
a AMC-urilor din corpul constructiilor hidrotehnice s-au creat insa premizele abordarii sistemului
integrat propus de proiect.
La nivel international, arhitectura hardware a statiilor automate realizate dupa 2000 include
accelerometre interconectate cu data logger-ele de control ale sistemului, asadar efectuarea de
masuratori in timp real pe durata unui seism este pe cale de a deveni practica curenta.

3. OBIECTIVE

Obiective generale si specifice proiectului

Obiective generale ale proiectului:
Furnizarea de informatii corecte, rezultate din masuratori in timp real, asupra solicitarilor la care sunt
supuse constructiile hidrotehnice si raspunsurile la aceste solicitari, in timpul si dupa producerea unui
seism, in scopul de a:
- determina siguranta in functionare a constructiilor hidrotehnice monitorizate
- utiliza aceste informatii in activitatea de proiectare a noilor constructii hidrotehnice
- recomanda echiparea cu AMC-uri adecvate a constructiilor hidrotehnice deja existente
Obiective specifice ale proiectului:
a. Analiza tipurilor de AMC-uri utilizate in constructiile hidrotehnice din punctul de vedere al vitezei de
raspuns al acestora pentru efectuarea de masuratori in timpul unui seism astfel:
a1. determinarea caracteristicilor de raspuns a AMC-urilor cu coarda vibranta
a2. determinarea caracteristicilor de raspuns a AMC-urilor rezistive
a3. determinarea caracteristicilor de raspuns a AMC-urilor cu raspuns in frecventa
a4. determinarea caracteristicilor de raspuns a AMC-urilor cu raspuns PWM
a5. determinarea caracteristicilor de raspuns a AMC-urilor cu traductori optici pentru deplasari
a6. determinarea caracteristicilor de raspuns a AMC-urilor cu traductori inductivi
a7. determinarea caracteristicilor de raspuns a AMC-urilor cu traductori capacitivi
a8. in cazul pendulilor se va elabora modelul elastic de raspuns a acestora (functie de acceleratii si
caracteristici constructive) pentru determinarea intervalului de valabilitate a masuratorilor
b. Definirea regimului seism/postseism functie de tipul constructiei si zonarea seismica astfel:
b1. determinarea acceleratiei, pe fiecare axa, care produce comutarea de regim pentru baraje de
beton in dublu arc
b2. determinarea acceleratiei, pe fiecare axa, care produce comutarea de regim pentru baraje de
greutate
b3. determinarea acceleratiei, pe fiecare axa, care produce comutarea de regim pentru baraje de
arocamente cu miez de argila
b4. determinarea acceleratiei, pe fiecare axa, care produce comutarea de regim pentru baraje cu
masca de beton
c. Proiectarea arhitecturii hardware a sistemului (Figura 1)
c1. definirea caracteristicilor tehnico/economice a accelerometrelor si identificarea furnizorului
c2. proiectarea data-loggere-lor pentru masurarea acceleratiilor pe 3 axe si a data-logger-ului de
comanda si interfatare
c3. analiza si proiectare module comunicatie intre componentele sistemului (prin fir, GPRS, radio,
fibra optica,etc)
c4. analiza si proiectare modul sincronizare prin GPS a ceasurilor de timp real (sincronizare la 1
msec)
c5. analiza si proiectare alimentare cu energie (pentru independenta functionala) a punctelor de
achizitie
c6. analiza si proiectare interfata cu statia automata UCC
d. Proiectare arhitectura software a sistemului
d1. proiectare software achizitie acceleratii localizat in DL achizitie (Figura 1)
d2. proiectare software de comanda si interfatare achizitie localizat in DLCI (Figura 1)
d3. proiectare program supervizor localizat pe calculatorul de achizitie seism
d4. proiectare baze de date acceleratii si masuratori (in regim sism si postseism) localizat pe
calculatorul de achizitie seism si in statia automata UCC
d5. proiectare BD regim seism/postseism pentru o statie automata UCC
2

d6. proiectare comenzi de comutare regimuri pentru statia automata UCC

d7. proiectare componenta seism a software-ului de analiza a comportarii constructiei, localizata
pe calculatorul de achizitie seism si in statia automata UCC
e. Realizare model functional hardware al sistemului
e1. achizitie calculator seism, achizitie accelerometre, module de comunicatie si sincronizare
e2. realizare DL de achizitie acceleratii si DL de comanda si interfatare
f. Realizarea software pentru modelul functional al sistemului
f1. realizare programe pentru DL-uri
f2. realizare programe pentru calculator achizitie seism
f3. realizare programe regim seism pentru statia automata UCC
f4. realizarea de programe dedicate pentru calculul raspunsului seismic al lucrarilor monitorizate
g. Implementare sistem pentru o constructie hidrotehnica semnificativa
g1. analiza amplasare senzori acceleratie
g2. analiza AMC-uri utilizabile in regim seim/postseism
g3. configurare si particularizare sistem (echipamente, zonare seismica, amplasare functii software,
etc)
g4. achizitii echipamente
g5. lucrari C+M
g6. integrare statie automata UCC, PIF, documentare, instruire personal utilizator
h.Verificare functionala sistem integrat
h1. definire proceduri de simulare seism
h2. verificare functionala AMC-uri in regim seism/postseism
h3. elaborare documentatie tehnica sistem si instruire personal utilizator
h4. receptie model functional de catre beneficiarul implementari
4. PREZENTAREA TIINIFIC I TEHNICA A PROIECTULUI:

Economicitatea si siguranta sunt cele doua elemente fundamentale de care se tine seama la
proiectarea, executia si exploatarea barajelor si a constructor hidrotehnice in general, in faza de
proiectare se fac numeroase ipoteze simplificatoare si se accepta o serie de aproximatii pentru a se
putea efectua calculele, iar in execute intervin numeroase modificari si fenomene noi ale caror
efecte nu mai pot fi determinate prin metodele de calcul. Observabile si masuratorile din pe rioada
de constructie si din timpul exploatarii sunt singurele capabile sa redea o imagine a situatiei reale.
Constatand cum sunt efectiv solicitate materialele si diferitele parti componente ale constructiei se poate
verifica corectitudinea proiectarii precum si siguranta lucrarii respective. Cit de importanta este
siguranta barajelor spre exemplu, o dovedesc urmarile catastrofale ale cedarii unui baraj in exploatare
pagube materiale foarte mari si uneori victime omenesti, ireparabile.
Supravegherea barajelor urmareste deci doua objective:
- comportarea in ansamblu a lucrarilor si gradul lor de siguranta in diferite
conditii de solicitare;
- cunoasterea fenomenelor care se petrec in corpui lor si in terenul de fundatie, in vederea verificarii ipotezelor de calcul si a urmaririi proprietatilor materialelor de constructie in
scopul fie al unor interventii corespunzatoare, fie al folosirii datelor pentru proiectarea altor lucrari
similare.In functie de scopul urmarit, de importanta constructiei si de experienta acumulata in domeniul
respectiv, masuratorile de control au o extindere mai mare sau mai mica.
Pentru a avea date asupra sigurantei unui baraj sunt necesare masuratori asupra solicitarilor exterioare
si interioare, asupra deplasarilor absolute si relative, asupra rotaiei sectiunilor orizontale si verticale,
asupra deschiderii rosturilor, asupra marimii subpresiunilor si presiunilor interstitiale etc.
Observatiile si masuratorile cu caracter de studiu privesc temperatura si umiditatea betonului din
corpui barajului, deformatiile specifice, eforturile din baraj si din terenul de fundare, starea de
3

fisuratie etc.
Functie de pozitia pe care o ocupa aparatele in timpul masuratorilor, se deo sebesc masuratori
exccutate din exteriorul lucrarii sau din interiorul ei. Pe baza acestui criteriu si functie de
fenomenele urmarite, se pot diferentia aparatele si dispozitivele de masura si control.
In cazul elementelor masurabile din exteriorul lucrarii;
- factorii exteriori se urmaresc cu mire si liranigrafe, care servesc la deter- minarea
nivelurilor apei, si termometre simple sau cu transmitere la distanta (tele-termetre), care permit
determinarea temperaturii mediilor exterioare;
- deptasarile absolute se masoara cu teodolite si nivele de precizie, insotite de repere si
borne in punctele urmarite sau de stafie;
- deplasarile reciproce ale unor puncte ale aceleiasi verticale, axa deformata
a barajului, deplasarile rocii de fundatie se determina cu instalatii pendulare; o
asemenea instalape poate fi cu pendul simplu, cu pendul invers cu plutitor, sau
cu pendul diferenpal; masuratoarea efectiva se face cu coordimetrul sau coordiscopul;
- miscarile rosturilor se urmaresc cu cleme dilatometrice, bolturi deformetrice si micrometre de rost, iar in punctele inaccesibile ale rosturilor, cu teledilatometre;
- inclinable si rotatiile planurilor (seqiunilor) verticale sau orizontale se
masoara cu clinometre si fleximetre;
- starea de fisuratie se determina cu indicatoarele de fisuri, cu emitatorireceptori de ultrasunete pentru microfisuri si cu microcomparatoare pentru urmarirea deschiderii fisurilor.
In cazul elementelor masurabile din interiontl lucrarii:
- temperaturile interioare se masoara cu ajutorul teletermetrelor rezistive sau
electroacustice; aparatele sunt plantate in punctele sau sectiunile urmarite, iar masuratoarea
se face de la distanta (coronament, paramentul aval sau galeriile de vizitare) prin intermediul
unor cabluri electrice;
- deformatiile specifice se masoara cu extensometre electroacustice (cu coarda
vibranta) sau rezistive (cu rezistenta electrica);
- starea de eforturi interioare sau in fundatie se determina cu telepresmetre,
bazate tot pe transmiterea la distanta a unor marimi electrice; in cazul presiunilor
reduse care apar in barajele din materiale locale se utilizeaza doze de presiune
electroacustice sau rezistive;
- presiunile interstitiale si subpresiunile se masoara cu dispozitive piezometrice,
celule electrice sau cu celule hidrometrice;
- umiditatea betonului se masoara cu telehumetre si umidimetre; ele se
asociaza cu teletermetre, pentru corectarea citirilor.
Compexitatea ridicata a proiectului propus rezida in faptul ca:
- realizarea lui presupune utilizarea de cunostinte si expertiza din:
- proiectarea si analiza comportarii constructiilor hidrotehnice
- fizica pamantului
- electronica aplicata si automatizari
- software de aplicatii in timp real
- inglobeaza senzori si unitati de achizitie distribuite si interactioneaza cu un sistem deja existent
(statie automata de masura a parametrilor UCC) caruia ii comanda comutarea de regim de
functionare
- pentru implementarea lui trebuiesc definite prin calcule in regim neliniar regimul de functionare
seism/postseism pentru fiecare tip de constructie hidrotehnica si implemetat in statiile automate
UCC
4

Prezentam schematic arhitectura si amplasarea echipamentelor sistemului SIMS, constand din:

a. Componente ale sistemului propus:
- aci, avi, afi puncte de masura acceleratii pe 3 axe, constand din:
- DL data-logger de achizitie acceleratii
- MC modul de comunicatii
- MS modul de sincronizare
- Sursa independenta de energie
- DLCI data-logger de comanda si interfatare
- Calculator de achizitie seism
b. Componente existente, interconectate cu sistemul propus:
- Senzori (AMC) montati in constructie
- Statie automata UCC pentru masurarea AMC-urilor
- Server utilizator pentru software specializat UCC

5. JUSTIFICAREA PROIECTULUI:

Contributia proiectului la dezvoltarea cunoasterii in domeniu, noutatea, originalitatea si complexitatea

solutiilor propuse
In lipsa masuratorilor sincronizate cu acceleratiile de input si de raspuns din timpul seismului,
solicitarile la care sunt supuse componentele constructiilor hidrotehnice si raspunsul acestora este
apreciat doar dupa rezultatele generate de modele matematice si calcule teoretice. Modul si viteza
de reasezare a acestora fata de pozitia initiala sunt astfel apreciate intr-un timp foarte lung fata de
viteza de derulare a solicitarilor in timpul seismului. In aceste conditii, cunostintele furnizate de
sistemul propus pot genera recomandari pentru evaluarea sigurantei la seism a lucrarilor existente,
proiectarea de noi constructii hidrotehnice sau reechiparea cu senzori adecvati a celor existente.
Printre elementele de noutate ale proiectului enumeram:
- urmarirea comportarii componentelor constructiilor hidrotehnice si a interactiunii acestora
(versanti, incastrari, zona de fundare, coronament, etc)
- introducerea notiunii de regim seism/postseism in cerintele functionale ale statiilor automate
UCC
- analiza AMC-urilor utilizate in constructiile hidrotehnice din punctul de vedere al vitezei de
raspuns in regim de seism si recomandari de echipare adecvata
- asocierea de modele matematice deterministe pentru evaluarea on line a rezervelor de
siguranta.
Ca element de originalitate mentionam utilizarea modelelor elastice de tip functii de raspuns sau
modele deterministe asociate pentru pendulii directi si pendulii inversi (cele mai importante AMC-uri
din corpul constructiilor hidrotehnice) pentru a determina momentul intrarii acestora in oscilatie,
functie de acceleratiile in plan orizontal a constructiei si de caracteristicile constructive ale pendulilor.
De aici obtinem intervalul de corectitudine (credibilitate) a masuratorilor la penduli, pe durata
seismului.
Viabilitatea si riscurile proiectului
Din caracteristicile functionale ale sistemului deducem ca acesta:
- va functiona in stand by majoritatea covarsitoare a timpului (99,9%)
- va functiona in regim de achizitie reala timp foarte scurt (durata unui seism plus citeva zile in
regim post seism)
- momentul achizitiei reale este aleator si nu poate fi ratat
Deducem ca viabilitatea functionala a sistemului trebuie sa fie foarte mare, de ordinul zecilor de ani.
Pentru aceasta se vor lua masuri speciale de autotest, redondanta si functionare degradata a
componentelor sale, inca din faza de proiectare model functional.
Tot in aceasta faza se vor prevedea masuri si tehnici de reducere a riscurilor de nefunctionalitate
astfel:
- masuri speciale antiefractie
- masuri speciale privind alimentarea continua cu energie
- masuri speciale de protectie a cailor si resurselor de comunicatie
6

6. SCHEMA DE REALIZARE A PROIECTULUI:

Propunem realizarea proiectului in 4 etape, prima la 3 luni de la semnarea contractului, iar

urmatoarele la 6 luni distanta fiecare fata de etapa precedenta, total realizare proiect = 21 luni
Etapa 1: Elaborare studii
- Activitatea 1.1 Elaborare studiu pentru definirea raspunsurilor AMC-urilor din corpul
constructiilor in regim de seism:
- Activitatea 1.2 Elaborare studiu pentru definirea regimului seism/postseism pe tipuri de
constructii hidrotehnice:
Etapa 2: Proiectare model functional
- Activitatea 2.1 Proiectare model functional
- Activitatea 2.2 Elaborare documentatie model functional
Etapa 3: Realizare model functional
- Activitatea 3.1 Realizare model functional
- Activitatea 3.2 Demonstrare functionalitate model functional: realizator UTCN
Etapa 4: Implementare sistem
- Activitatea 4.1 Realizare sistem integrat
- Activitatea 4.2 Verificare sistem integrat
- Activitatea 4.3 Diseminare rezultate

Detalierea activitatilor in corelatie cu obiectivele propuse

Pentru atingerea obiectivelor propuse este necesara realizarea urmatoarelor activitati:
- Elaborare studiu pentru definirea raspunsurilor AMC-urilor din corpul constructiilor in regim de
seism: obiectivele a1a8
- Elaborare studiu pentru definirea regimului seism/postseism pe tipuri de constructii hidrotehnice:
obiectivele b1b4
- Proiectare model functional: obiectivele c1c6 si d1d7
- Realizare model functional: obiectivele e1e2 si f1f3
- Elaborare documentatie model functional
- Demonstrare functionalitate model functional
- Realizare sistem integrat: obiectivele g1g6
- Verificare sistem integrat: obiectivele h1h4
- Diseminare pe scara larga prin comunicarea nationala si internationala a rezultatelor
Rezultate S/T estimate, corespunzatoare activitatilor prevazute
- Activitatile de elaborare studii vor avea ca rezultat cate un Raport de cercetare si un Memoriu
tehnic care raspunde cerintelor din obiectivele propuse
- Activitatea de proiectare model functional va avea ca rezultat un Raport de cercetare si un
Proiect tehnic, in care se vor definitiva:
- Caracteristicile tehnice ale echipamentelor componente ale sistemului si modul de
interconectare al acestora
- Specificatiile soft de realizare a programelor si structurile de date utilizate
- Pentru echipamentele realizate in cadrul proiectului, se vor prezenta schema electrica,
cablajul, echiparea si tehnologia de realizare
7

- Activitatea de realizare model functional va avea ca rezultat un ansamblu functional hard/soft

compus din:
- Doua puncte de masura acceleratie echipate complet
- 1 buc. DLCI
- 1 calculator de seism
- Pachete software aferente
- Documentatia de model functional va consta din:
- Raport de cercetare
- Memoriu tehnic de realizare
- Manual de utilizare
- Demonstrarea functionalitatii modelului se va face pe baza:
- Raportului de cercetare
- Buletinelor de validare software
- Rezultatelor verificarilor functionale in format electronic si listat
- Realizarea sistemului integrat la partenerul cofinantator si verificarea acestuia se va face pe
baza:
Raportului de cercetare
Procesului verbal de receptie a sistemului incheiat cu cofinantatorul
Manualului de utilizare a sistemului
Manualului de operare a sistemului
Rezultatelor verificarilor in format electronic listat

7. REZULTATE / BENEFICII I SCHEMA/ PLANUL DE VALORIFICARE/ DISEMINARE

In afara de implementarea prevazuta in proiect, se estimeaza 14 implementari certe in Hidroelectrica

SA (exista 14 statii automate UCC in functiune) si inca 2 implementari certe in ANAR, precum si inca
6 implementari in Hidroelectrica si 4 in ANAR (conform numarului de statii automate UCC planificate
spre realizare in 2008-2009)

8. IMPACTUL TEHNIC, ECONOMIC SI SOCIAL

Implemetarea solutiilor oferite de proiectul de fata, pe langa elementele noi pe care le aduce in
UCC, sporesc gradul de intelegere al fenomenelor care se petrec pe durata structurii hidrotehnice.
Astfel prin studiul datelor obtinute modelarea matematica si fizica a fenomenelor poate fi facuta mai
detaliat si astfel aproximarile care duc la neconformitati intre modelare si practica sa die drastic
reduse. De asemenea prin urmarirea atenta a lucrarilor pe care se fac implementarile se mareste
gradul de siguranta al amenajarii, si astfel se pot evita dezastrele provocate de cedarea unei
asemenea structuri.

9. MANAGEMENTUL PROIECTULUI

Schema de realizare cu rol/responsabilitati partener

Etapa 1: Elaborare studii
- Activitatea 1.1 realizator UTCN
- Activitatea 1.2 realizator UTCB
Etapa 2: Proiectare model functional
- Activitatea 2.1 realizator UTCN+UTCB, responsabil UTCN
- Activitatea 2.2 realizator UTCN+UTCB, responsabil UTCN
Etapa 3: Realizare model functional
- Activitatea 3.1 realizator UTCN
- Activitatea 3.2 realizator UTCN
Etapa 4: Implementare sistem
- Activitatea 4.1 realizator UTCN+ANAR (cofinantator), responsabil UTCN
- Activitatea 4.2 UTCN+UTCB+ANAR (cofinantator), responsabil UTCN
- Activitatea 4.3 UTCN+UTCB+ANAR (cofinantator), responsabil UTCN

10. DESCRIEREA RESURSELOR NECESARE PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI

Resursele umane pentru realizarea proiectului se constituie din personalul Catedrei de Constructii
Hidrotehnice al UTCB, al Catedrei de Electronica Aplicata din cadrul UTCN, personal tehnic calificat
din cadrul ANAR
Resursele materiale sunt asigurate de achizitiile ce se vor face in baza proiectului SIMS, dar si din
dotarile materiale ale partenerilor dupa cum urmeaza: laboratoar de informatica (UTCB), laborator de
electronica aplicata (UTCN), sisteme de AMC existente in cadrul Amenajarilor Hidrotehnice (ANAR)
In cadrul activitatii 3.1, dupa ce s-au executat proiectarea si elaborarea studiilor de implementare se
vor achizitiona resursele materiale specifice proiectului si se compun din:
- Doua puncte de masura acceleratie echipate complet
- 1 buc. DLCI
- 1 calculator de seism
- Pachete software aferente (baze de date si software de interpretare si compilare al datelor)
- Conectica aferenta sistemului
- Sisteme de transmisie date wireless
- Sisteme de securizare si protectie a retelei astfel formate

Plan de realizare
Programul 4 Parteneriate in domeniile
prioritare
Acronimul Propunerii
SIMS
Programul

Tipul proiectului
Numrul Propunerii

PLAN DE REALIZARE A PROIECTULUI

Sistem integrat hard/soft de monitorizare in timp real a comportarii componentelor constructiilor hidrotehnice la actiuni seismice si dupa
producerea acestora
- Structur cadruRezultate
Anul

Etape/ Activiti/
Parteneri sau
domenii neecsare

2008

1. Elaborare studii

2008

1.1 Elaborare studiu

pentru
definirea
raspunsurilor AMCurilor din corpul
constructiilor
in
regim de seism

2008

Indicatori

Necesar resurse financiare

(Valoare exprimata in lei) din care:

Durata
[luni, zile]

3 luni

TOTAL
Raport
cercetare
Memoriu tehnic
Raport
cercetare
Memoriu tehnic

Manopera

Deplasari

Materiale
si servicii

Dotari

190000

10000

200000

95000

5000

100000

95000

5000

100000

3 luni

UTCN
1.2 Elaborare studiu
pentru
definirea
regimului
seism/postseism pe
tipuri de constructii
hidrotehnice
UTCB

2009

6 luni
2. Proiectare
model functional

Raport
cercetare
Proiect tehnic

350000

350000

10

2009

2009

2.1 Proiectare
model functional
UTCN
UTCB
2.2 Elaborare
documentatie model
functional
UTCN

2009

3 luni

Concepte
model
functional

3 luni

Proiect tehnic

6 luni

Raport
cercetare
Documentatie
model
Buletin validare
Raport verificari
Model
functional

5000

3 luni

Probarea
modelului

5000

6 luni

Raport
cercetare
Manual utilizare
Manual operare
PV Receptie
Dezvoltare
experimentala

70000

2 luni

Manual de
utilizare,
operare

25000

25000

1 luna

Diseminare pe
scara larga prin
comunicarea
nationala si
internationala a
rezultatelor

25000
10000

25000
10000

10000

10000

3. Realizare model
functional

2009
2009

3.1 Realizare model

functional
UTCN
3.2 Demonstrare
functionalitate model
functional
UTCN

2010

3 luni

4. Implementare
sistem
2010
2010

2010

4.1 Realizare sistem

integrat
UTCN
4.2 Verificare sistem
integrat
UTCN
UTCB
4.3 Diseminare
rezultate
UTCN
UTCB

3 luni

200000

300000

100000
50000

50000

1000

400000

460000

400000

400000

1000

5000

50000

120000

50000

50000

11

12