Vegetatie diversificata:padure deasa pe coasta Malabar si in Assam (NE), jungla in piemontul himalayan,

savanain Campia Bengal, stepe cu plante xerofite, desert (in NV

Fauna deosebit de bogata, ocrotita intr-o importanta retea de zone.
Variate resurse minerale. In 1994, pe teritoriul Indiei se exploatau: huila (254,4 mil. t., locul 4 pe glob,
cca 100 miliarde t de rezerve), lignit si carbune brun (19,3 mil. t.), minereu de fier (60,7 mil.t., locul 5 pe
glob; peste 20 miliarde t. rezerve), mangan (1,8 mil.t.), cupru, plumb, zinc, magneziu, tungsten, uraniu
(200 t.), bauxita (5 mil. t.), cromite (1,1 mil. t.), pirite, aur, argint, diamante, petrol (26,1 mil. t.), sare (11
mil. t.), fosfati naturali, ilmenit, cianit, grafit, azbest, dolomita, mica, gips (1,9 mil. t.) s.a.Exploatari
forestiere (bambus, teck, santal282,4 mil. m lemn). Industria prelucratoare este foarte diversificata
(impreuna cu ind. miniera realizeaza aproape 1/3 din Produsul National Brut (PNB)), plaseaza India intre
primele 10-12 state ale lumii (1994): energie electrica (350,5 miliarde kWh, locul 9 pe glob), cocs
metalurgic(10,74 mil. t.), fonta si feroaliaje (13 mil.t., locul 8 pe glob), otel (13,9 mil. t.), plumb, cupru
rafinat, zinc, cadmiu, cositor, aluminiu (480,8 mii t.), locomotive si vagoane, utilaj energetic ( motoare
electrice, transformatoare ),nave, avioane, biciclete (8,9 mil. buc.) si motociclete (2,2 mil. buc.),
autoturisme (238,2 mii buc.,1994) si vehicule utilitare (141,6 mii buc., 1992), aparate radio,televizoare,
masini de scris si de cusut, tractoare, ingrasaminte chimice (11,4 mil.t.), derivate petroliere, coloranti,
mase plastice si rasini sintetice, acid azotic, clorhidric si sulfuric amoniac si suflat de amoniu, soda
caustica, cauciuc sintetic, anvelope, hartie si celuloza, fire si fibre sintetice, ciment, fire si tesaturi din
bumbac si lana, tesaturi de iuta si matase, confectii, cherestea, pielarie si incaltaminte, produse
alimentare; ind.cinematografica (910 filme de lung metraj, 1991, locul 2 din lume); artizanat

Terenurile agricole ocupa 55,1% din suprafata tarii (cele arabile:cca.50% ); irigatii pe 43 mil. ha
de teren.Agricultura concentreaza peste 60% din populatia activa si contribuie cu cca. 1/3 la
PNB. India este al treilea mare producator de cereale din lume (211,52 mil.t.). In 1994 se
cultivau: grau, orez, mei, porumb, sorg, orz, cartofi, seminte de in, fibre de canepa, rapita, ricin,
soia, floarea-soarelui, trestie de zahar, seminte si fibre de bumbac, ceai, cafea, manioc, batate,
arbori pentru cauciuc natural, arahide, iuta, chenaf, tutun, naut, nuci de cocos, copra. India este
mare producatoare de legume: fasole uscata si verde, mazare uscata si verde, linte, tomate,
usturoi, ceapa, conopida, varza. India este si unul dintre marii producatori de fructe: mere, nuci
de acaju, papaya, banane, citrice, in special portocale si lamai, ananas, mango, vita de vie,
castane.
Se cresc: bovine, bubaline, caprine, ovine, cabaline, asini, camile, porcine. In India se practica
sericultura, apicultura si vanatoarea, pescuitul este intens.
neda:1 rupee(rupie)=100 paisas
Export:produse textile din bumbac si iuta, confectii, produse agricole(ceai, cafea, fructe,
tutun),peste si produse din peste, diamante, perle, pietre pretioase si semipretioase, produse
chimice, masini si utilaje industriale, min. de fier, otel, piei, covoare, furaje s.a.
Import:utilaje si mijloace de transport, petrol si derivate petroliere, fonta si otel, produse
alimentare si chimice, hartie, min. de cupru, produse semifabricate s.a.

India este o tara minunata, prin oamenii si monumentele ei.

India se afl n ecozona Indomalaya i conine trei centre de biodiversitate.[10] Una dintre cele
doar 17 ri megadiverse din lume, ea este casa a 8.6% din totalul speciilor de mamifere, 13.7%
din toate speciile de psri, 7.9% din toate speciile de reptile, 7.9% din toate speciile de reptile,
12.2% dintre toate speciile de peti, i 6% toate speciile de plante cu flori din lume.[11][12] Gradul
de endemism este ridicat n rndul plantelor, 33%, i ntre ecoregiunile cum ar fi pdurile
shola.[13] Habitatul lor se ntinde de la pdurile tropicale din Insulele Andaman, Munii Ghats de
Vest, i India de Nord-Est pn la pdurile de conifere din Himalaya. ntre aceste extreme se afl
pdurile de foioase (Shorea robusta) din zonele umede din estul Indiei; pdurile de foioase (tec)
din zonele uscate din centru i sud; i pdurile de xerofite dominate de arbori de gum arabic
din Deccanul central i din Cmpia Gangetic de Vest.[14] Mai puin de 12% din suprafaa Indiei
este format din jungl deas.[15] Planta medicinal neem, de folosit pentru fabricarea de leacuri
n zonele rurale, este un arbore important n flora indian. Luxuriantul smochin indian, care
apare pe sigiliile civilizaiei Mohenjo-daro, i-a inut, conform legendei, umbr lui Gautama
Buddha n timp ce cuta iluminarea.

Zone muntoase Shola din Parcul Naional Kudremukh, din Munii Ghats de Vest.
Multe specii indiene se trag din specii ale Gondwanei, continent din care placa Indian s-a separat
acum circa 105 milioane de ani.[16] Micrile tectonice ulterioare ale Indiei peninsulare ctre
continentul Laurasia i coliziunea sa cu acesta a declanat un mare schimb de specii.
Vulcanismul i schimbrile climatice de acum 20 de milioane de ani au produs o extincie n
mas.[17] Mamiferele au ptruns atunci n India din Asia prin dou trectori zoogeografice de cele
dou pri ale Munilor Himalaya, aflai n plin nlare.[14] Astfel, dei 45,8% din reptile i
55,8% din amfibieni sunt specii endemice, acelai lucru este valabil doar pentru 12,6% din
mamifere i 4,5% din psri.[12] Printre ele se numr maimua-langur Nilgiri i broasca lui
Beddome din Muni Ghats de Vest. India conine 172, sau 2,9%, dintre speciile ameninate cu
dispariia clasificate de IUCN.[18] Printre acestea se numr leul asiatic, tigrul bengalez, i
vulturul pleuv indian cu gt alb, care era s dispar din cauza consumului de cadavre de vite ce
conineau diclofenac.
Factorul uman aflat n expansiune n ultimele decenii a pus n pericol flora i fauna slbatic din
India. Pentru a contracara fenomentul, s-a extins sistemul de parcuri naionale i arii protejate,
nfiinat n 1935. n 1972, India a adoptat Legea Proteciei Plantelor i Animalelor Slbatice[19] i
a ntreprins Proiectul Tigrul pentru a proteja specii aflate n pericol; Legea Conservrii Pdurilor
a fost adoptat n 1980 i amendat n 1988.[20] India gzduiete peste cinci sute de sanctuare
pentru specii slbatice i treisprezece rezervaii ale biosferei,[21] dintre care patru fac parte din
Reeaua Mondial de Rezervaii ale Biosferei; douzeci i cinci de zone mltinoase sunt
nregistrate n cadrul conveniei Ramsar.[22]

Sectorul industrial este foarte diversificat i include att industria grea, ct i fabricarea unor
produse de nalt tehnologie. Principala regiune industrial se afl n est, cu zcminte de
crbuni, minereu de fier i centre sidelurgice, centre industriale diverse; tot aici se afl centrul
industrial i urban Calcutta. Alte concentrri industriale sunt localizate la Mumbai, Bangalore,
Madras, Delhi.
La nivel mondial, India este un important productor de crbuni, minereu de fier, bauxit,
diamante i sare. Este n cretere producia de petrol i gaze naturale. Industria prelucrtoare
plaseaz India printre primele unsprezece ri ale lumii ca valoare a produciei. Predomin nc
ramurile tradiionale: textil (ndeosebi prelucrarea bumbacului; locul 2 pe glob) i alimentar
(este cel mai mare productor mondial de zahr i unt). S-a afirmat puternic industria
constructoare de maini, care produce o gama variat: de la tractoare, locomotive i vapoare pn
la satelii artificiali, India fiind una dintre puinele ri care au dezvoltat industria cosmic. India
are i o puternic industrie cinematografic. Ocup locul 2 pe glob n domeniu, dup S.U.A.,
oraul Mumbai fiind supranumit Hollywood-ul Indiei.
Agricultura este de mare randament, fiind principala ocupaie a populaiei. La unele produse
agricole ocup poziii foarte bune, cum ar fi vorba de gru, orez i zahr(locul 2 la fiecare pe
glob), bumbac(locul 3), minereu de fier i soia(locul 5). n privina produciei de ceai, ocup 1
loc pe glob. Are, totodat, cel mai mare efectiv de bovine.
ns, India se confrunt n drumul spre dezvoltare economic cu o rat a srciei mari i cu o
corupie mare
Fauna Indiei este cu totul remarcabil prin diversitatea speciilor. Pe lng leopardul zpezilor, un animal
intrat deja n legend, unul dintre cele mai interesante animale de pe teritoriul indian este panda roie.
De asemenea, putei vedea n libertate i antilope tibetane, oi slbatice i albastre, iaci, api slbatici i
ibex, iepuri de cmp, marmote, uri negri i bruni, tigri, cerbi, rinoceri, elefani, lupi, acal i gazele. n
India triesc i cteva specii de maimue, mai ales macaci i languri. n deltele rurilor sunt psri de
balt, rae i gte slbatice, crocodili, n ape diverse specii de peti i crustacee, crabi, n unele locuri
chiar i delfini. Pe teritoriul indian triesc 240 de specii de erpi, dintre care 50 sunt otrvitoare. Cele mai
rspndite specii sunt cobra, pitonul, vipera Echis multisquamatus i Vipera lui Russel.
Ca i n cazul florei, fauna Indiei este extrem de ameninat de modul n care localnicii neleg s se
poarte fa de natur i de bogiile acesteia. n ultimul timp, n ciuda adoptrii legii privind protecia
animalelor slbatice, situaia n acest domeniu s-a nrutit simitor. O lege similar a fost adoptat i n
cazul pdurilor, dar ncercrile de protecie a naturii rmn n continuare fr nici un rezultat. Avnd n
vedere enorma bogie de specii vegetale i animale aflate astfel n pericol de exterminare, aceast
situaie constituie o pierdere enorm pentru ntreaga planet. India este una dintre cele dousprezece
ri din lume, pe al cror teritoriu s-a constatat aa-zisa mega-diversitate a florei i faunei. n plus,
India e i singura ar n care mai triesc dou specii de feline extrem de ameninate, i anume leii i
tigrii. Tigrul este animalul-simbol naional al rii. Din pcate, braconajul intensiv a dus la o reducere
semnificativ a numrului de exemplare. Cu acelai pericol se confrunt i alte specii rinocerii i
elefanii. Organizaiile de protecie a naturii reproeaz guvernului indian c aloc mult prea puine

fonduri pentru conservarea bogiei naturale a rii, ceea ce nu permite o paz eficient a rezervaiilor,
dotarea paznicilor i nici o protecie adecvat a speciilor de animale i plante celor mai ameninate.
Suplimentarea fondurilor ar putea facilita i o serie de rezultate palpabile n lupta mpotriva comerului
ilegal specii vegetale i animale rare sau cu pri ale acestora coarne, oase, piele sau carapace.
Fauna Indiei este cu totul remarcabil prin diversitatea speciilor. Pe lng leopardul zpezilor, un animal
intrat deja n legend, unul dintre cele mai interesante animale de pe teritoriul indian este panda roie.
De asemenea, putei vedea n libertate i antilope tibetane, oi slbatice i albastre, iaci, api slbatici i
ibex, iepuri de cmp, marmote, uri negri i bruni, tigri, cerbi, rinoceri, elefani, lupi, acal i gazele. n
India triesc i cteva specii de maimue, mai ales macaci i languri. n deltele rurilor sunt psri de
balt, rae i gte slbatice, crocodili, n ape diverse specii de peti i crustacee, crabi, n unele locuri
chiar i delfini. Pe teritoriul indian triesc 240 de specii de erpi, dintre care 50 sunt otrvitoare. Cele mai
rspndite specii sunt cobra, pitonul, vipera Echis multisquamatus i Vipera lui Russel.
Ca i n cazul florei, fauna Indiei este extrem de ameninat de modul n care localnicii neleg s se
poarte fa de natur i de bogiile acesteia. n ultimul timp, n ciuda adoptrii legii privind protecia
animalelor slbatice, situaia n acest domeniu s-a nrutit simitor. O lege similar a fost adoptat i n
cazul pdurilor, dar ncercrile de protecie a naturii rmn n continuare fr nici un rezultat. Avnd n
vedere enorma bogie de specii vegetale i animale aflate astfel n pericol de exterminare, aceast
situaie constituie o pierdere enorm pentru ntreaga planet. India este una dintre cele dousprezece
ri din lume, pe al cror teritoriu s-a constatat aa-zisa mega-diversitate a florei i faunei. n plus,
India e i singura ar n care mai triesc dou specii de feline extrem de ameninate, i anume leii i
tigrii. Tigrul este animalul-simbol naional al rii. Din pcate, braconajul intensiv a dus la o reducere
semnificativ a numrului de exemplare. Cu acelai pericol se confrunt i alte specii rinocerii i
elefanii. Organizaiile de protecie a naturii reproeaz guvernului indian c aloc mult prea puine
fonduri pentru conservarea bogiei naturale a rii, ceea ce nu permite o paz eficient a rezervaiilor,
dotarea paznicilor i nici o protecie adecvat a speciilor de animale i plante celor mai ameninate.
Suplimentarea fondurilor ar putea facilita i o serie de rezultate palpabile n lupta mpotriva comerului
ilegal specii vegetale i animale rare sau cu pri ale acestora coarne, oase, piele sau carapace.

Vegetaia
Vegetaia reflect marea etajare n altitudine a reliefului i diversitatea regimuli precipitaiilor:
1. pdurea tropical deas, n deosebi pe Coasta Malabar (vestul Peninsulei Indiene) i n
extremitatea nord-estic (Assam);
2. pdurea de conifere (n Munii Himalaya);
3. savana (ndeosebi n Cmpia Gangelui);
4. stepa cu maracini (mai ales n Podiul Deccan);
5. vegetaie deertic (Deertul Thoar).

Corypha umbraculifera este o specie de

palmier, nativa din sudul Indiei (Coasta Malabar) si Sri Lanka, care infloreste abia dupa ce ajunge la 30 80 de ani ...
Mai puin de 12% din suprafaa Indiei este format din jungl deas.
Planta medicinal neem, de folosit pentru fabricarea de leacuri n zonele rurale, este un arbore
important n flora indian.
Luxuriantul smochin indian, care apare pe sigiliile civilizaiei Mohenjo-daro, i-a inut, conform legendei,
umbr lui Gautama Buddha
http://dop.ucoz.ro/publ/india/mediul_de_viata/10-1-0-31

India-caractere umane si economice

India este un stat federal compus din 28 state (Andhra Pradesh, Arunachal Pradesh, Assam,
Bihar, Chhattisgarh, Goa, Gujarat, Haryana, Himachal Pradesh, Jammu and Kashmir, Jharkhand,
Karnataka, Kerala, Madhya Pradesh, Maharashtra, Manipur, Meghalaya, Mizoram, Nagaland,
Orissa, Punjab, Rajasthan, Sikkim, Tamil Nadu, Tripura, Uttaranchal, Uttar Pradesh, West
Bengal si 7 teritorii unionale (Insulele Andaman si Nicobar, Chandigarh, Dadra si Nagar Haveli,
Daman si Diu, Delhi, Lakshadweep, Pondicherry).
POPULAIA
Cele mai vechi urme de locuire apartin oamenilor paleolitici care se ocupau cu vnatoarea,
culesul sau pescuitul. n timpul neoliticului (mileniul V .Hr) oamenii au nceput sa cultive
pamntul (cereale, pomi fructiferi) si sa domesticeasca animale (boi si capre). Descendenti ai

acestor oameni primitivi se ntlnesc si astazi n unele locuri ale Indiei: santalii (la vest de
Calcutta), khonzii (Orissa) sau gonzii (India Centrala).
Aici a aparut una dintre vechile civilizatii ale omenirii - Civilizatia Indusului (sau Harappa)
dezvoltata n mileniul III .Hr., n valea fluviului Indus. Orasele Harappa, Mohenjo-Daro (astazi
pe teritoriul 242g624c Pakistanului), Lothal (cu activitati portuare) sau Kalibangan, aparute aici
n mileniul III-II .Hr. erau printre cele mai nfloritoare centre urbane ale vremii. Aceasta
civilizatie, aproape necunoscuta pna la nceputul secolului XX, cuprindea orase nfloritoare cu
strazi largi si drepte, dotate cu sisteme de drenaj, bai publice si cladiri construite din caramida
arsa.
n a doua jumatate a mileniului al II-lea .Hr patrund din Asia Centrala populatii indoeuropene (indo-arienii) care cuceresc, pna n secolul V .Hr., partea nordica a Indiei devenind
elementul etnic principal. Acestia introduc sistemul castelor si religia brahmanica.
n antichitate s-au remarcat doua formatiuni politice care au reusit sa controleze cea mai
mare partea a Indiei: Imperiul Maurya (sec.IV-III .Hr), care a impus budismul ca religie oficiala
si Imperiul Gupta (sec.IV-V) cnd se raspndeste hinduismul.
Invaziile continua n India si n secolele urmatoare, venind, n special din Asia Centrala,
populatii diferite din punct de vedere etno-cultural (populatii turanice, afgani, arabi, mongoli)
care raspndesc, printre altele, religia islamica.
Primii auropeni care ajung n India sunt portughezii, care prin Vasco da Gama ating coasta
Malabar n anul 1498 iar ulterior pun stapnire pe mare parte din aceasta coasta, monopoliznd
comertul cu Europa si Africa.
La nceputul secolului al XVI-lea se nfiinteaza Imperiul Marilor Moguli (cu capitala la
Agra si apoi Delhi), care unifica mare parte din India si impune ca religie de stat islamismul.
Dupa mai multe confruntari ntre puterile coloniale europene, n special ntre Anglia si
Franta, n a doua parte a secolului al XVIII-lea Anglia devine principala forta de influenta din
India, devenita din 1858 coloniei britanica (Perla Coroanei britanice).
Miscarea de emancipare nationala are ca principal lider pe Mahatma Gandhi (1869-1948),
parintele natiunii indiene care joaca un rol marcat n independenta Indiei (1947). nsa,
disensiunile dintre hindusi si musulmani, soldate cu numeroase victime, face ca India sa fie
divizata pe criterii religioase n doua state distincte: Uniunea Indiana (cu populatie hindusa) si
Pakistanul (cu populatie musulmana).
n prezent India are o populatie de peste 1,08 md. loc.(15% din populatia planetei), cu o
densitate de peste 310 loc/km2. Cele mai mari densitati de populatie (peste 500 loc/km2) se
ntlnesc n Cmpia Gange-Brahmaputra (statele Uttar Pradesh, Bihar, Bengalul de Vest, Assam
si teritoriul national Delhi detin aproape 40% din populatia statului). Alte regiuni bine populate
sunt cmpiile Coromandel si Malabar precum si partea de sud a Indiei. Desertul Thar are cea mai
redusa densitatea a populatiei (sub 5 loc/km2).

La nceputul secolului XX (1911-1920) att natalitatea ct si mortalitatea aveau valori

ridicate, de circa 48 . Valorile mari ale mortalitatii se datorau epidemiilor, dezastrelor naturale
si saraciei. Progresele realizate n domeniul medical, social, educational au dus la reducerea
semnificatava a mortalitatii (sub 9 ) nsa natalitatea a ramas ridicata (23 ), fapt care
favorizeaza cresterea populatiei (n anul 1950 erau circa 360 mil.loc). Daca n intervalul 19011911 cresterea populatiei a fost de 5%, iar ntre 1930 si 1940 de 14%, n prezent ea este de peste
23%. Populatia este tnara, circa 31% avnd sub 15 ani, iar rata de fertilitate este de 2,78
copii/femeie.
Speranta de viata la nastere este de circa 64 ani, valoare nu prea ridicata (Japonia are peste
75 ani) datorita dificultatilor socio-economice, fapt reflectat si de mortalitatea infantila care este
foarte mare (56,2 ) (sunt nca foarte raspndite malaria, holera, pneumonia, tuberculoza etc.).
Nici gradul de alfabetizare nu este foarte ridicat, aproximativ 60% din populatia de peste 15 ani
stie sa scrie si sa citeasca, din care 70,2% masculin si 48,3% feminin.
Structura populatiei. Indienii sunt divizati din punct de vedere etno-rasial n indo-arieni
(72%), dravidieni (25%), mongoloizi si altii (3%). Din punct de vedere religios cei mai multi
sunt hindusi (81,3%) urmati de musulmani (12%, peste 120 mil.), crestini (2,3%), sikhisti (1,9%,
n Punjab) si budisti.
Esenta hinduismului se bazeaza pe 3 dogme fundamentale: nvatatura despre inegalitatea
sociala initiala a oamenilor; credinta n metempsihoza si rencarnari succesive; Karma-nvatatura
despre datorie si rasplata, adica despre normele de comportare care asigura omului posibilitatea
de a trece pe o treapta sociala superioara numai n procesul rencarnarilor de dupa moarte.
Budismul si jainismul au aparut n sec. VI-V .Hr ca protest mpotriva sistemului de caste
prin promovarea egalitatii oamenilor si plasarea acestora n societate n functie de meritele
personale. Sikhismul apare n sec. XVI-XVII ca o reformare a hinduismului sub influenta
islamismului si a altor religii. Printre credintele Indiei se mai adauga parsismul (forma specifica
a zoroastrismului, religie a vechilor persi, aproape disparuta din Iran) dar si numeroase credinte
animiste specifice unor popoare tribale.
Limba cea mai vorbita este hindi (limba materna pentru circa 30% din populatie) dar mai
sunt recunoscute de Constitutie alte 14 limbi vorbite n statele federale: bengali, telugu, marathi,
tamila, urdu, gujarati, malayalam, kannada, oriya, punjabi, assameza, kashmira, sindhi si
sanscrita. Pe lnga acestea se mai vorbesc peste 200 limbi si mii de dialecte. Engleza este nca
importanta n comunicare. Cea mai mare parte a populatiei (73%) vorbesc limbi indo-europene
(hindi, urdu, assameza, punjabi, rajasthani) n timp ce populatia din sudul Indiei vorbeste limbi
dravidiene (kannada, malayalam, tamila, telugu). O serie de limbi care apartin grupului munda,
vorbite n partea centrala a tarii, sunt considerate a apartine celor mai vechi populatii ale Indiei.
Religia, castele si limba sunt factori majori n organizarea sociala si politica a Indiei de azi.
Diferentele etno-culturale sunt foarte mari n India, singurul element de unitate poate fi
considerata religia hindusa mpartasita de majoritatea populatiei. Sistemul castelor (traditional
sunt 4 categorii de caste-Brahmani, Ksatriya, Vaisya si Sudra, dar fiecare cuprinde mii de caste si
subcaste), cu o vechime de 2000 ani, sta la temelia civilizatiei indiene, chiar si n conditiile n

care promoveaza discriminarea. Cea mai defavorizata categorie sociala din India este PARIA,
oamenii fara casta, cei aflati la periferia societatii, care practica meseriile cele mai dispretuite.
Casta (din latinescul castus - pur, curat, neamestecat) este o grupare nchisa, formata din
persoane care au aceeasi origine, aceleasi ocupatii, un anumit tip de profesiuni, cu drepturi,
ndatoriri si traditii bine precizate, pe care le respecta cu mare strictete.
n ciuda modernizarii economiei si legilor care interzic discriminarea de casta, acest sistem
ramne o importanta cale de identificare sociala pentru majoritatea hindusilor.
Circa 8% din populatia Indiei, adica 86 milioane loc., au un nivel de organizare tribala. Cea
mai mare concentrare a populatiei tribale se afla n regiunea himalayana. n state precum
Arunchal Pradesh, Meghalaya, Mizoram si Nagaland peste 90% din populatie este tribala. Tamil
Nadu si Kerala au o populatie tribala de circa 1%. Sunt si grupuri tribale primitive, care traiesc
n izolare, n locuri greu accesibile, care se caracterizeaza printr-o agricultura de subzistenta si un
grad redus de alfabetizare.
ORAsELE
Cele mai vechi orase dateaza din perioada antica. Pe lnga orasele Civilizatiei Indusului
(Harappa, Mohenjo-Daro, Lothal, Amri, Rupar, Kalibangan etc.) mai pot fi amintite:
Indraprastha (pe teritoriul actualului oras Delhi) este mentionat n epopea indiana Mahabharata
ca oras din mineniul II .Hr (circa 1400 .Hr.), Ptaliputra (actualul Patna) era un oras important,
capitala mparatului Chandragupta (sec.IV-III .Hr), creatorul unui mare stat n partea de nord a
Indiei, Ujjayini (actualul oras Ujjain) din Madhya Pradesh, unul dintre cele 7 orase sacre ale
hindusilor, a fost n secolul III .Hr resedinta mparatului Aoka (ultimul domnitor Maurya),
Varanasi este unul dintre cele mai vechi orase din lume, continuu locuit din mileniul II .Hr.
Reprezinta prima asezare a indo-arienilor pe cursul mijlociu al Gangelui, fiind n acea perioada
un nsemnat centru cultural-religios dar si mestesugaresc (produse textile, parfumuri, prelucrarea
fildesului) si comercial.
Multe orase apar sau se dezvolta n perioada medievala (Agra, Delhi, Hyderabad,
Bangalore) sau n cea coloniala (Calcutta, Bombay, Madras, Nagpur, Bangalore) ca centre
administrative, comerciale, portuare sau industriale.
Chandigarh este unul dintre cele mai noi orase ale Indiei (oras planificat), fiind situat la
poalele Colinelor Siwalik din nord-vestul tarii. A fost ales pentru a nlocui orasul Lahore, cedat
Pakistanului n 1947, drept capitala a statului Punjab si a fost construit dupa planurile arhitectului
elvetian Le Corbusier n colaborare cu arhitecti indieni. Coceput ca un simbol al modernitatii,
constructia orasului a nceput n anul 1950 fiind mpartit n sectoare rectangulare. Orasul are
peste 500 mii loc si mpreuna cu regiunea nconjuratoare formeaza un teritoriu unional.
Dupa 1960 s-a constatat o urbanizare accelerata (Delhi, Madras, Bangalore, Hyderabad)
bazata att pe cresterea naturala ct si pe migratiile din mediul rural. Orasele mari se
caracterizeaza prin mari densitati de populatie (New Delhi-peste 6000 loc/km2), trafic aglomerat,

zgomot, poluare si mari disparitati n dezvoltare (la periferia marilor orase sunt cartiere foarte
saracacioase-bidonviluri).
Populatia urbana este de circ 28%, valoare forte redusa n conditiile n care India are orase
foarte populate: Bombay (9,9 mil.loc. si 16 mil.loc. aglomeratia urbana), Delhi (7,3 mil. si 8,4
mil.agl.urb.), Calcutta (4,5 mil. si 11 mil. agl.urb.), Madras (3,8 mil. si 5,5 mil.agl.urb.),
Bangalore (3,3 mil. si 4,2 mil.agl.urb.), Hyderabad (3,1 mil. si 4,3 mil.agl.urb.), Ahmedabad (3
mil loc.), Kanpur (2 mil.loc) etc.
n ciuda progreselor socio-economice nregistrate n ultimii ani India ramne o tara cu un
grad ridicat de ruralizare. Exista nsa diferente vizibile ntre state, cele mai ridicate valori fiind
ntlnite n statele Sikkim (91%), Himachal Pradesh (91%) sau Assam (88%).
New Delhi, capitala Indiei, este un oras nou n partea de sud-vest a orasului Delhi, n partea
de nord a statului (Cmpia Gangelui) pe malul drept al rului Yamuna (afluent al Gangelui).
Ocupa circa 20% din suprafata orasului Delhi si are circa 500 mii loc. Din 1911 se ncepe
constructia orasului New Delhi care n 1947 devine capitala Indiei independente. Nu este un
mare centru industrial (ind. usoara, materiale de constructie, farmaceutica) nsa se remarca prin
activitatile financiar-bancare, de transport, cultural-stiintifice si politice.
ECONOMIA
Activitatile economice se practica n India din cele mai vechi timpuri. n antichitate,
dezvoltndu-se aici o mare civilizatie, activitatile economice erau reprezentate de agricultura,
comert si mestesuguri. Agricultura se baza pe sisteme de irigatie (canale), ngrasaminte naturale,
rotatia culturilor, iar cultura principala era orezul, alaturi de care se mai cultivau: orzul, grul,
meiul, trestia de zahar, cnepa si unele legume. Se cresteau ovine, porcine, bovine (vacile erau
animale sacre), bubaline si se practica pescuitul. Activitatile mestesugaresti, organizate n bresle,
erau reprezentate de prelucrarea unor produse agricole, confectionarea uneltelor, armelor,
olaritul, tesutul pnzei de bumbac, prelucrarea lemnului, metalelor, pietrei, pieilor, fildesului,
producerea de bijuterii etc. Comertul se facea, att pe apa ct si pe uscat (drumuri de caravana),
n tara sau cu alte regiuni dezvoltate ale Asiei si Africii n special cu Mesopotamia, Asia
Centrala, Persia, Arabia, Indonezia sau Egipt.
n perioada coloniala economia Indiei este legata de nevoile de materii prime si produse
agricole ale Coroanei britanice. Acum s-a dezvoltat industria extractiva, plantatiile agricole (ceai,
iuta, cafea, indigo ), transporturile feroviare si activitatile portuare (pentru expedierea mai rapida
a produselor spre metropola sau desfacerea celor britanice).
n prima perioada a existentei sale principala activitate a Companiei britanice a Indilor
Orientale a fost comertul cu marfurile indiene n Europa. Aparitia revolutiei industriale n Marea
Britanie si extinderea cailor ferate n India a facut ca multe produse industriale englezesti (mai
ieftine dect cele indiene) sa patrunda rapid pe pietele indiene, fapt ce a afectat profund
economia locala (a fost afectata n special industria textila, bine dezvoltata n India). n aceste
conditii agricultura a devenit principala ocupatie a populatiei pna n preajma primului razboi
mondial).

n aceasta perioada ncep sa fie exploatate zacamintele de carbuni din statele Bihar si
Orissa pentru aprovizionarea cu carbuni a locomotivelor importate din Anglia. Daca n 1868 au
fost extrase circa 500 mii tone de carbune n 1920 productia a ajuns la 20 mil. tone, datorita
utilizarii pe scara tot mai larga a carbunelui. Pe baza acestuia, n 1911, se lanseaza industria
siderurgica n statul Bihar, de catre Tata Iron and Steel Company, companie care creste rapid n
timpul primului razboi mondial iar dupa cel de-al doilea razboi mondial devine unul dintre cei
mai importanti producatori de otel din lume.
Industria iutei din Bengal se dezvolta semnificativ n timpul conflictului din Crimeea
(1853-1856) atunci cnd Rusia stopeaza aprovizionarea cu cnepa a uzinelor scotiene, fapt ce a
stimulat exportul iutei de la Calcutta la Dundee. Daca n 1863 erau doar 2 fabrici de iuta n
Bengal n 1882 erau 20 cu peste 20 mii muncitori.
Cele mai importante plantatii industriale din aceasta perioada au fost cele de ceai, indigo si
cafea. Plantatiile britanice de ceai au nceput sa apara n regiunile deluroase din Assam n anul
1850 iar n sud, n regiunea dealurilor Nilgiri n 1870. n 1871 erau peste 300 plantatii de ceai ce
acoperea o suprafasa de peste 12 000 ha. Plantatiile de cafea au nflorit n sudul Indiei ntre 1860
-1879.
Era Nehru (1947-1964)
Jawaharlal Nehru (1889-1964) a fost unul dintre cei mai importanti lideri politici ai Indiei
n lupta pentru independenta si reformatorul economiei indiene.
Politica sa economica a constat n planificarea economiei. Primul plan cincinal a fost lansat
n 1951 si cele mai multe resurse au fost alocate refacerii infrastructurii de transport feroviar si
realizarii de sisteme de irigatie. Astfel productia de cereale a crescut de la 51 mil tone n 1951 la
82 mil tone n 1961, la sfrsitul celui de-al doilea plan cincinal (1956-1961). n aceasta decada
nsa populatia Indiei a crescut de la 360 mil. la 440 mil. estompnd beneficiile reale ale cresterii
economice.
Din punct de vedere politic J.Nehru a pastrat India ca tara nealiniata ideologic ceea ce a
permis dezvoltarea economica cu ajutorul sprijinului primit din ambele tabere. Dezvoltarea
industriei siderurgice este un exemplu international de coexistenta, cu SUA construind o uzina,
URSS o a doua, Marea Britanie a treia si Germania de Vest a patra.
n prezent India este un stat cu o economie n curs de dezvoltare (peste 500 md. dolari) dar
care se remarca nca printr-un procent foarte mare (circa 2/3) de populatie care este ocupata n
agricultura. Industria miniera si prelucratoare au cresteri importante n ultimul timp contribuind
cu circa 1/3 la PIB.
Agricultura. Desi culturile ocupa jumatate din teritoriul tarii (55% terenuri arabile), peste
590 mii km2 de terenuri agricole sunt irigate, fertilitatea solurilor este ridicata iar n multe zone
se realizeaza doua culturi pe an, randamentul agriculturii este nca redus (slaba dotare tehnica,
insuficienta ngrasamintelor chimice, farmitarea terenurilor, calamitati naturale).

Cu toate aceste dificultati India este un mare producator agricol, cu ponderi semnificative
la multe produse: cereale (al treilea producator mondial), orez (locul 2 pe glob-hrana de baza
pentru populatia din estul tarii), gru (locul 3-hrana de baza pentru populatia din vestul tarii), mei
(locul 1, peste 1/3 din productia mondiala), legume (tomate), leguminoase (locul 1), arahide
(locul 1), soia. Circa 75% din terenurile agricole sunt cultivate cu cereale si leguminoase.
India dispune si de mari plantatii: ceai (locul 1, 30% din productia mondiala), iuta (locul 1),
bumbac (locul 4), trestie de zahar (locul 2), arbori de cauciuc, bananieri (locul 1), citrice (lami),
cocotieri (locul 3), maslini, tutun, arbori de cafea, ananas, mango (locul 1).
Cu toate ca detine un septel semnificativ (locul 1 mondial la bovine, bubaline, caprine,
locul 3 a camile) cresterea animalelor nu detine un loc marcant n agricultura. Se mai remarca
pescuitul, silvicultura si productia (legala) de opiu pentru industria farmaceutica.
Tipurile de agricultura cele mai raspndite sunt cea de subzistenta si cea comerciala (de
piata, bazata pe numeroase plantatii), iar principalele regiuni agricole: Cmpia GangeBrahmaputra (orez, trestie de zahar, iuta), Cmpia Punjab (gru), Cmpiile Malabar (orez,
mirodenii) si Coromandel (orez, trestie de zahar) sau Podisul Decan (bumbac, mei, arahide,
tutun).
Industria. Variatele si bogatele resurse de subsol au un rol important n economie, sustinnd
numeroase ramuri industriele. India detine minereuri de fier, bauxita, carbuni (al 3-lea
producator mondial), petrol (care acopera doar o parte din necesar), gaze naturale, uraniu, zinc.
Industria este foarte diversificata, absoarbe 20% din populatia activa, contribuie cu circa
30% la economia nationala, dar la multe produse nca nu este competitiva pe piata externa. Prin
productiile mari se remarca: industria textila (cea mai importanta - 20 mil. muncitori si 1/3 din
exporturi), industria zaharului (printre cei mai mari producatori mondiali), industria siderurgica,
metalurgia neferoasa (aluminiu, cupru, plumb, zinc), industria chimica (ngrasaminte,
petrochimie), electronica, motoare vehicule si a cimentului.
Industria energetica se bazeaza pe carbune si hidroenergie (27%, se remara regiunea
himalayana). Exista si centrale atomoelectrice (nord de Bombay, Madras, Rajastan, Gujarat) care
contribuie doar cu 3% la productia totala.
India este al treilea producator mondial de carbune (peste jumatate din necesitatile
energetice), bazine carbonifere majore fiind n statele Bihar (Bazinul Damodar), West Bengal si
Madhya Pradesh. Cu rezerve de peste 80 md.tone si o productie de 360 mil.tone/an (n anul 1975
productia era de 100 mil tone), industria carbonifera (peste 350 mine) este controlata de catre
stat. Utilizarea carbunilor n termocentrale determina o intensa poluare a mediului (orasul Delhi
este unul dintre cele mai poluate din lume).
Petrolul reprezinta circa 30% din consumul energetic, avnd rezerve de aproape 1 mld.
tone. localizate n regiunea Bombay, statul Assam, regiunea Krishna-Godawari, Cambay si
Cauvery. Exploatari offshore se fac n regiunea Bombay, care este si cel mai productiv bazin
petrolifer al Indiei.

Productia de petrol este de 785 mii barili/zi (circa 45 mil tone/an) nsa consumul este de
2,32 mil barili/zi (si cu tendinte de crestere n viitor), India fiind nevoita sa importe cantitati
importante de petrol. Dupa 1997 statul a ncurajat investitiile straine n domeniul petrolier, fiind
preezente firme din Canada, Marea Britanie, Rusia, SUA sau Franta.
Capacitate de rafinare este de 2,2 milioane barili/zi, nsa cu o crestere importanta fata de
1998 (970 mii barili/zi). Cele mai importante rafinarii sunt: Jamnagar (Gujarat, 540 mii
barili/zi), Koyali (Gujarat, 185 mii barili/zi), Mangalore (Karnataka, 180 mii barili/zi), Mathura
(Uttar Pradesh, 156 mii barili/zi), Bombay (2 rafinarii cu ocapacitate totala de 232 mii barili/zi),
Madras (130 mii barili/zi). Prin importanta economica se mai evidentiaza terminalele petroliere
Bombay, Kochi (Cochin), Haldia, Kandla si Madras.
Productia de gaze a fost n 2005 de 22 md m3, cele mai mari productii provenind din
regiunile Bombay si Gujarat. n anul 2002 s-au descoperit 2 mari zacaminte gazeifere: n bazinul
Krishna-Godawari (Andhra Pradesh), n lungul coastei sud-estice a Indiei si n statul Gujarat.
Dupa obtinerea independentei printre prioritatile guvernelor s-a aflat dezvoltarea industriei
siderurgice pe baza minereurilor feroase din Podisul Decan (printre marii producatori mondiali).
Prin valoarea productiei se remarca centrele: Durgapur, Bhilai, Rourkela (cu ciclu integrat fonta, otel, laminate), Bokaro si Vishakhapatnam. Compania privata Tata Iron and Steel (TISCO)
mpreuna cu un mare numar de miniotelarii contribuie cu 40 % la productia de otel a Indiei, care
este de 18,5 milioane tone. Alta companie indiana, Mittal Steel, este cea mai mare din lume n
acest domeniu, fiind prezenta n numeroase tari.
ndustria constructiilor de nave dispune de 4 mari santiere navale (Kochi, Vishakhapatnam,
2 n Calcutta), 3 santiere navale medii si 35 santiere mici (acestea fiind proprietate privata)
Domeniul stiintei si tehnologiei reprezinta o noua frontiera pentru India, cu rezultate
pozitive n domeniul spatial (India utilizeaza 5 sateliti de fabricatie proprie - INSAT) si nuclear
(este putere nucleara). n Bombay exista Institutul de Cercetare Fundamentala Tata, cu cercetari
n domeniul astronomiei, matematicii, biologiei moleculare sau fizicii, iar Bangalore, capitala
statului Karnataka, este centrul pentru industria de vrf (high-tech) si un major centru de
cercetare si dezvoltare (tehnopol). n 1990 aici erau peste 100 mii muncitori si 3000 companii
numai n industria electronica.
Este si un major exportator de servicii software, de real succes s-au dovedit a fi Parcurile
Tehnologice Software (STPI) care au ca obiectiv furnizarea de date terestre si satelitare
diverselor institutii de nvatamt sau cercetare. Industria electronica se remarca prin productia de
computere, aparate electronice sau motoare de vehicule.

Reteaua de transport desi este diversificata este insuficienta (foarte aglomerata) si nesigura
n unele locuri (multe accidente feroviare). n majoritatea oraselor circulatia este foarte
aglomerata, transportul n comun se face predominant cu autobuzul, care creeaza poluare. n

Calcutta exista metrou iar n Bombay un sistem bine pus la punct pe calea ferata (nsa foarte
aglomerat).
Cele mai nsemnate cai ferate sunt: Calcutta-Madras-Madurai (n lungul Coastei
Coromandel), Delhi-Agra-Kanpur-Varanasi-Calcutta (axa Gangelui), Calcutta-Nagpur-Bombay
(traverseaza India de la est la vest) si Bombay-Madras.
Exista 11 porturi majore: Kandla, Bombay, Nhava Sheva (n regiunea Bombay),
Marmagao, New Mangalore, Kochi (Cochin) pe coasta vestica si Calcutta-Haldia, Paradip,
Vishakhapatnam, Madras, Tuticorin n est. Transporturile fluviale dispun de circa 16 000 km de
cale navigabila din care circa 3600 km pentru vase de mare capacitate.
Turismul se bazeaza pe un potential foarte variat dar nu suficient valorificat. Se remarca
turismul cultural-istoric care dispune de numeroase vestigii si monumente istorice, de arta sau
religioase. Se evidentiaza: mausoleul Taj Mahal din Agra, Coloana de fier si Moscheia JamaMasjid din Delhi, orasul Varanasi cu numeroase temple, ruinele vechiului oras Golconda de
lnga Hyderabad, Palatul maharajahilor din Bangalore, statiunile climaterice Simla si Darjeeling
din Himalaya, statiunea balneoclimaterica Puri de la Golful Bengal, orasele Calcutta, Mumbay,
Madras etc.
DIFERENTIERI REGIONALE
Axa urban-industriala a Gangelui reprezinta o veche si imporanta cale comerciala ntre
Calcutta si Delhi ce se suprapune cmpiei Gangelui. Beneficiaza de o puternica concentrare a
populatiei si activitatilor economice, terenuri agricole fertile (orez, trestie de zahar, legume) si
diverse cai de comunicatie, inclusiv fluviale. Potentialul sau natural a facut ca aceasta regiune sa
intre n circuitul economic si comercial nca din antichitate cnd au aparut cele mai vechi orase
ale Indiei (actualele Delhi, Patna sau Varanasi).
Centrele urbane si industriale reprezentative sunt: Delhi (functii complexe, cea industriala
remarcndu-se prin: constructii de masini, produse chimice, textile, alimentare, pielarie si
ncaltaminte), Agra (sticla, textile, nod de comunicatii, activitati comerciale ntr-o bogata regiune
agricola), Kanpur (produse chimice, textile, alimentare, pielarie si ncaltaminte, celuloza si
hrtie), Lucknow (constructii de masini, ceramica, celuloza si hrtie, produse textile), Allahabad
(ind.usoara), Varanasi (sticla, textile, constructii de masini-locomotive), Patna (capitala statului
Bihar, activitati industriale-constructii de masini, produse textile si alimentare dar si educationale
si culturale), Barauni (prelucrarea petrolului).
Regiunea industriala Bombay. Bombay (Mumbay n limba marathi, de la zeita locala
Mumba) este capitala statului Maharashtra si ocupa o regiune insulara (Insula Bombay, Insula
Salsette etc.) joasa n partea vestica a Indiei. Este un mare centru industrial, comercial, financiarbancar sau stiintific cu o populatie care depaseste 16 mil.loc (Marele Bombay). Reprezinta o
veche arie de umanizare (n perioada antica locuitorii se ocupau cu pescuitul), cuprinsa n
imperiul lui Aoka (sec III .Hr.) iar din 1661 intra sub control britanic.

Mult timp centru al industriei bumbacului, cultivat pe mari suprafete n Podisul Deccan,
aceasta activitate bine prezenta si astazi a contribuit la prosperitatea sa. n 1869 devine cea mai
mare piata a bumbacului din India. Activitatile economice sunt astazi diversificate remarcnduse industria constructoare de masini (automobile, nave, material rulant), electronica, rafinarea
petrolului, industria metalurgica, materiale de constructie, alimentara, prelucrarea tutunului.
Prezinta un sistem de transport divers, n extindere (n special cel rutier) si modernizare: este
principalul port la Marea Arabiei, are un sistem feroviar automatizat dar aglomerat si aeroport
international-Sahar. Se remarca Skybus-un tramway suspendat, un fel de telecabina dar care
merge pe sine sustinute de piloni.
Este si un nsemnat centru de educatie si cercetare (Universitate-1857, numeroase centre de
cercetare n tehnologie, bacteriologie etc.), cultural (studiouri de film) sau turistic (festivaluri,
monumente, muzee).
Un procent foarte ridicat al populatiei acestui mega-oras, circa 60% locuieste n mahalale
insalubre. Novi Mumbay (Noul Mumbay) este un cartier modern format prin desecarea unei
regiuni umede (recstigarea uscatului) ce are o populatie de peste 1 milioan de loc.
Regiunea industriala Calcutta. Orasul Calcutta este situat n delta fluviului Gange, pe
bratul Hooghly (nord-estul Indiei) si se remarca prin diverse activitati economice sau culturalstiintifice. A reprezentat o veche asezare indiana cu activitati agricole unde la sf.sec.al XVII-lea
Compania engleza a Indiilor Orientale a nfiintat o factorie comerciala. Din 1773 pna n 1912 a
reprezentat capitala posesiunilor britanice din India fapt ce a dus la puternica sa transformare.
Marea importanta economica a orasului a nceput odata cu dezvoltarea comertului cu iuta si a
intreprinderilor de prelucrare.
n prezent este capitala statului Bengalul de Vest si are o populatie de peste 11 milioane
locuitori (aglomeratia urbana). Printre activitatile industriale (localizate n lungul bratului
Hooghly) se remarca industria iutei, utilaje textile, industria chimica, echipamente de transport,
automobile sau prelucrarea petrolului n avanportul Haldia.
Regiunea industriala Chota Nagpur-Damodar se bazeaza pe importante zacaminte de
carbune (Bazinul Damodar), minereuri feroase (Singhbhum) si neferoase (bauxita) si potentialul
hidroenergetic al rului Damodar. Activitatile industriale sunt concentrate n centre precum:
Asansol (centru metalurgic, de celuloza si hrtie si al industriei chimice), Durgapur (mare centru
siderurgic, materiale de constructie, ind. chimica), Jamshedpur (vechi centru siderurgic, ind.
electrotehnica si chimica), Bokaro (centru siderurgic), Chittaranjan (constructii de masinilocomotive), Rourkela (mare centru siderurgic).
India de Sud se suprapune extremitatilor sudice ale Podisului Deccan si cmpiilor costale
Malabar si Coromandel si cuprinde o serie de orase dens populate si cu activitati economice
diverse. Dintre acestea se remarca: Madras (marea metropola a Indiei de sud cu activitati
idustriale complexe), Bangalore (centru al industriei de vrf), Mangalore (activitati industriale si
portuare), Calicut (activitati industriale si portuare), Coimbatore (prod. textile, constr. de masini,
prod. chimice), Cochin (constructii de masini, ind. chimica, prelucrarea petrolului, activitati
portuare), Salem (metalurgie neferoasa, celuloza si hrtie), Madurai (industrie textila). n

domeniul agricol se remarca plantatiile (cafea, cauciuc natural, palmieri de cocos, citrice) dar si
culturile de orez din cmpiile costale.
Alte centre sau regiuni industriale de influenta regionala: Hyderabad (constructii de masini,
industrie chimica, textila, alimentara, prelucrarea lemnului, celuloza si hrtie), AhmadabadVadodara (prelucrarea petrolului, industrie farmaceutica, textila, alimentara, materiale de
constructie), Vishakhapatnam (important centru industrial-constructii de nave, prelucrarea
petrolului, industrie textila si portuar), Nagpur (activitati industriale-echipament de transport,
bunuri metalice, industrie textila, produse chimice; comerciale, nod de comunicatii), Bhopal
(industrie chimica), Indore (constructii de masini, industrie textila, produse chimice), Jaipur
(constructii de masini, industrie textila) etc.