PSIHOLOGIA SOCIALA STUDIAZA FENOMENUL COMUNICARII CA UN MOD DE INTERACTIUNE INTRE

PERSOANE SAU GRUPURI, IN CARE ARE LOC TRANSMITEREA INFORMATIEI DE LA SURSA LA

DESTINATAR SI O RELATIE INTERUMANA IN CARE SE REALIZEAZA UN SCHIMB DE
INFORMATIE.COMUNICAREA ESTE UN DOMENIU AL RELATIILOR INTERUMANE, UNDE SE CONSTITUIE
PERSONALITATEA, ARE LOC O DESCOPERIRE DE SINE SI DE ALTII, COMUNICAREA RAMINE UN OBIECT
CU PRIORITATE PSIHOSOCIAL. COMUNICAREA REPREZINTA UN PROCES DE INTERACTIUNE INTRE
PERSOANE, GRUPURI, CA RELATIE MIJLOCITA PRIN CUVINT, IMAGINE, GEST, SIMBOL SAU SEMN. PRIN
INTERMEDIUL EI, INDIVIZII ISI IMPARTASESC CUNOSTINTE, INTERSE, ATITUDINI, OPINII SI IDEI.

 COMUNICAREA REPREZINTA UN PROCES DE INTERACTIUNE INTRE PERSOANE, GRUPURI, CA RELATIE MIJLOCITA PRIN
CUVINT, IMAGINE, GEST, SIMBOL SAU SEMN. PRIN INTERMEDIUL EI, INDIVIZII ISI IMPARTASESC CUNOSTINTE, INTERSE,
ATITUDINI, OPINII SI IDEI. PROCESUL COMUNICARII ESTE COMPLICAT, IMPLICIND DIVERSE CONOTATII COGNITIVE,
AFECTIVE, ATENTIA, EXPERIENTA, ATITUDINILE SI MOTIVATIILE SUBIECTULUI. COMUNICAREA POATE FI REALIZATA LA
NIVEL INTERPERSONAL SI DE GRUP, AMBELE FORME IMPLICIND UN CONTACT DIRECT SAU INDIRECT. EA CONTRIBUIE LA
FORMAREA PERSONALITATII, INTEGRINDU-L PE INDIVID IN GRUP, AJUTINDU-L SA ASIMILEZE NORMELE SI VALORILE LUI,
SA-SI ELABOREZE MODELE DE COMPORTAMENT IN CONFORMITATE CU CRITERIILE ACCEPTATE IN MEDIUL DE
APARTENENTA.

 TULBURARILE

DE COMUNICARE AU UN SPECTRU LARG DE MANIFESTARE. DEREGLARILE

COMUNICATIV-CORPORALE POT AFECTA RAPORTURILE CU ``SINE`` SI AMBIANTA; PATOLOGIILE
RELATIONAL-SOCIALE IL PLASEAZA PE INDIVID IN CONFLICT CU MEDIUL; IZOLAREA IL PRIVEAZA DE
POSIBILITATEA DE SATISFACERE A TREBUINTEI DE COMUNICARE. EXISTA ANUMITE TULBURARI ALE
COMUNICARII CARE DEPASESC IN MANIFESTARE CADRUL INDIVIDUAL, REFLECTINDU-SE LA NIVEL DE
ORGANIZATIE DIICULTATILE DE ADAPTARE, DE COMUNITATE, DE CADRU JUDICIAR, DELICVENTA SI
CRIMINALITATE.

CONCEPTUL DE COMUNICARE APARE, IN PSIHOLOGIA SOCIALA, IN DOUA SENSURI:

1. COMUNICAREA DE MASA- CIND INFORMATIA ESTE PRODUSA DE O SINGURA SURSA SI ESTE

SUSCEPTIBILA DE A FI TRANSMISA UNUI PUBLIC ORICIT DE MARE PRIN RADIO, TELEVIZIUNE, PRESA,
PROIECTIE CINEMATOGRAFICA ETC.

2. PE DE ALTA PARTE, COMUNICAREA POATE LUA FORMA RELATIEI INTERPERSONALE DIRECTE- CARE

SE INSCRIE DE CELE MAI MULTE ORI INTR-UN GRUP CONTURAT, IAR MEMBRII SE AFLA IN CONTACT
DIRECT, CONEXIUNEA INVERSA PUTIND SA FUNCTIONEZE CONTINUU.

TEORII PSIHOSOCIALE ALE COMUNICARII:

1.

2.

TEORIA INFORMATIEI, NUMITA SI TEORIE A COMUNICARII,A INTRODUS LA SFIRSITUL ANILOR `40

NOTIUNEA DE ``INFORMATIE``, PREZENTIND O SCHEMA A TRANSMITERII EI A COMUNICARII: SURSA
EMITE UN MESAJ, CODIFICAT DE CATRE TRANSMITATOR IN SEMNALE CE POT FI TRANSMISE PRINTRUN CANAL AUDITIV SI VIZUAL, CARE SUNT DECODIFICATE DE CATRE RECEPTOR.
TEORIA COST-BENEFICIU- PUN ACCENTUL PE UTILIZAREA LIBERA A MIJLOACELOR DE
COMUNICARE. RELATIILE POZITIVE, DORITE ADUC PROFIT, CELE NEDORITE, NEGATIVE DUC LA
PIERDERI.

3. TEORIA INTERACTIONISTA- INDICA POSIBILITATEA COMUNICARII INTRE DOI INDIVIZI, ALE CAROR

COMPORTAMENTE SUNT INDREPTATE SPRE O INFLUENTA RECIPROCA, FIECARE DINTRE PARTENERI MODIFICINDUSI COMPORTAMENTUL IN FUNCTIE DE REACTIA CELEILALTE PARTI.

4. TEORIA ECHILIBRULUI- EXPUNE IDEA EXISTENTEI UNUI SPATIU VITAL DETERMINAT DE ANUMITE FORTE
SOCIALE: COMPORTAMENTUL PARTICIPANTILOR LA ACTUL COMUNICARII ESTE INFLUENTAT DE SITUATIA IN
CARE SE AFLA FIECARE PERSOANA SI DE CALITATEA MEDIULUI IN CARE DECURGE COMUNICAREA.

PRINCIPII ALE COMUNCARII:

1.

2.
3.

COMUNICAREA ESTE INEVITABILA`` SAU ``NON-COMUNICAREA ESTE IMPOSIBILA``, CONFORM ACESTUI PRINCIPIU TOT
OMUL COMUNICA, ORICE COMPORTAMENT ARE VALOARE COMUNICATIONALA, INDIFERENT DACA EXISTA SAU NU
INDICI, SEMNE SAU SEMNALE
COMUNICAREA SE DEZVOLTA PE DOUA PLANURI: PLANUL CONTINUTULUI SI PLANUL RELATIEI. PRIMUL OFERA
INFORMATII, IAR AL DOILEA OFERA INFORMATII DESPRE INFORMATII.
COMUNICAREA ESTE UN PROCES CONTINUU CE NU POATE FI ABORDAT IN TERMENI CAUZA-EFECT SAU STIMUL-RASPUNS, ACEASTA SE
DATOREAZA FAPTULUI CA OMUL COMUNICA IN FIECARE MOMENT CU INTREG TRECUTUL SAU SI CU TOATE XPERIENTELE ACUMULATE

4.

5.

COMUNICAREA SE BAZEAZA PE INFORMATIE IN FORMA DIGITALA (PROCESATA DE SNC), CIT SI PE

INFORMATIE ANALOGICA (PROCESATA DE SISTEMUL NEUROVEGETATIV).

COMUNICAREA IMPLICA PROCESE DE ACOMODARE SI AJUSTARE A COMPORTAMENTELOR, OAMENII

SUNT DIFERITI, PERCEP DIFERIT REALITATEA SI AU INTERESE , OBIECTIVE DIFERITE.

COMUNICAREA S-A DEZVOLTAT N ULTIMII ANI DATORITA

1.
2.
3.
4.

INFORMATIZAREA PUTERNICA A SOCIETATII

DEZVOLTAREA PROGRESULUI TEHHNIC
DEZVOLTARII CUNOSTINTELOR TEHNICE, ECONOMICE,SOCIALE ETC;
SCHIMBARII COMPORTAMENTELOR.

OMUL CA FACTOR DE COMUNICARE :

REFLECTA PROPRIILE PREDISPOZITII SI ASTEPTARI;
SI CREEAZA O ANUMITA IMAGINE A REALITATII;
ARE PROPRIUL LIMBAJ.CEEA CE CONDUCE LA DIFERENTELE INDIVIDUALE.

CONCLUZII
COMUNICAREA A DEVENIT N PREZENT O COMPONENTA MAJORA A TUTUROR DOMENIILOR DE CUNOASTERE, IMPLICIT A
DOMENIULUI TEHNIC, ACEASTA DATORITA CRESTERII CONSIDERABILE A ROLULUI INFORMATIEI N SOCIETATEA
CONTEMPORANA. ARTA DE A COMUNICA NU ESTE UN PROCES NATURAL ORI O ABILITATE CU CARE NE NASTEM. NOI
NVATAM SA COMUNICAM. DE ACEEA TREBUIE SA STUDIEM CE NVATAM CA SA PUTEM FOLOSI CUNOSTINTELE NOASTRE
MAI EFICIENT. ORICE COMUNICARE IMPLICA CREATIE SI SCHIMB DE NTELESURI. ACESTE NTELESURI SUNT REPREZENTATE
PRIN SEMNE SI CODURI. SE PARE CA OAMENII AU O ADEVARATA NEVOIE SA CITEASCA NTELESUL TUTUROR
ACTIUNILOR UMANE. OBSERVAREA SI NTELEGEREA ACESTUI PROCES POATE SA NE FACA SA FIM MAI CONSTIENTI
REFERITOR LA CE SE NTMPLA CND COMUNICAM.