Reinfiintarea este importanta deoarece prin aceasta se pun bazele

unei paduri viitoare care sa isi indeplineasca pe deplin functiile

protective dar si sa produc un maxim calitativ si cantitativ al
materialului lemnos
Societatea actuala, aconomie de piata
Reinfiintarea arboretelor in padurea cultivata reprezinta o interventie
activa a silvicultorului pentru a declansa si dirija procesul de
regenerare naturala in codrul regulat sau a-l mentine in codru
gradinarit atunci cand se atinge exploatabilitatea care corespunde
telului de gospodarire stabilit prin amenajament.
Reinfiintarea arboretelor in padurea cultivata de catre silvicultor este
necesara din doua motive :
-

ca sa mentina functionalitatile productive ale arboretului si

ecoprotective ale padurii la un nivel ridicat prin crearea si
mentinerea de structuri optime;

ca sa valorifice
cand
ridicata valoare.

productia de lemn a padurii atunci

lemnul are cantitativ si calitativ cea mai

Dupa modul in care arboretele cultivate au fost create, se diferentiaza

urmatoarele tipuri:
arborete naturale, intemeiate de om prin valorificarea
potentialului de regenerare naturala a padurii cultivate;
arborete artificiale, intemeiate prin interventii pe cale artificiala;
arborete mixte (semiartificiale), in care se gasesc atat populatii
de arbori instalate pe cale naturala, cat si introduse de om in
procente care nu depasesc 70 % pentru fiecare categorie.
Toata aceasta dispunere stratificata in spatiul padurii e orientata in sensul utilizarii optime a
resurselor trofice si energetice, al asigurarii stabilitatii si al pastrarii continuitatii ecosistemului
forestier. Descrierea si caracterizarea fitocenozei forestiere se prezinta in continuare pe etaje de
vegetatie.

Efecte economice pot fi considerate i cele care se produc n pdurea cultivat gestionat
durabil, dac acestea urmresc cu perseveren aducerea i meninerea pdurii cultivate n
stri structurale, calitative i funcionale optime care, ntre altele, pot s confere pdurii
optima stabilitate, reducerea treptat, dar raional a costurilor de producie, concomitent cu
creterea sistematic i controlat a calitii i produciei de mas lemnoas. E

arboretele pluriene sunt mai rezistente dect cele echiene

Arborete cultivate: iau natere i se dezvolt sub influena factorilor mediului natural
dar i cu o evident intervenie antropogen, determinat de modelul de structur
capabil s ofere o eficacitate optim n raport cu funciile atribuite fiecrui arboret.

temeiate de om prin valorificarea regenerrii

naturale
(semnturi directe sau plantaii integrale n proporie de minimum 70 %)
opulaii de arbori instalate pe cale
natural ct i introduse de om n procente care nu depesc 70 % pentru fiecare
categorie
Padurile cultivate nu au acelasi randament ecologic, ca stabilitate, rezistenta si
forta protectiva.
Dac n pdurea natural sensul succesiunii urmeaz calea intensificrii
produciei totale de biomas i realizarea climaxului, n pdurea cultivat omul caut
s dirijeze succesiunea (ca de altfel i celelalte procese) pe calea mrimii produciei
utile sau brute, care poate fi introdus n circuitul economic sub form de produse
lemnoase sau accesorii. De aceea, n astfel de situaii, omul intervine n plus ca un
factor reglator decisiv, alegnd de fiecare dat, din sensurile posibil de urmat, doar
pe acelea care, fr a conduce la perturbri i dereglri puternice, permit dirijarea
pdurii cultivate conform obiectivelor social-economice imediate i de perspectiv.
Privite in ansamblu, importanta padurii si mentinerea echilibrului ecologic si actiunile
distructive la care aceasta este supusa, se poate usor desprinde necesitatea
colaborarii pe diverse planuri a tuturor specialistilor care activeaza in diferite
sectoare productive si de cercetare ale agriculturii si silviculturii, in scopul prevenirii,
refacerii si mentinerii echilibrelor ecologice, atat de importante vietii de pe Terra.
Silvotehnica introduce fundamentele teoretice i aplicative ale metodelor tehnice
aplicabile pdurii cultivate. Competenele praxiologice care vor fi dobndite permit
absolven
-zis a pdurilor,
posibilitile de ngrijire, conducere i ameliorare a arboretelor n timpul dezvoltrii
veze tehnologiile de recoltare a lemnului i a celorlalte materii prime
produse n scopul maximizrii funciilor protective i productive atribuite arboretelor.
Principiul fundamentrii ecologice a silviculturii
Apariia acestui principiu a fost necesar pentru a contrabalansa efectele negative

ologiile de exploatare a lemnului prin

destructurarea pdurilor i nrutirea condiiilor de sol.

Cursuri usv silvobiologie si ecologie

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=308876&lang=1
http://www.agero-stuttgart.de/REVISTAAGERO/CULTURA/Padurea%20de%20azi%20oglinda%20a%20vremurilor%20trecu
te.htm
http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/agronomie/silvicultura-ecologie-127223.html
http://www.scritub.com/economie/agricultura/silvicultura/SILVOTEHNICAREINFIITARII-ARBO12815.php
http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/silvicultura/PADUREA-ECOSISTEMFORESTIER52.php
http://www.revistapadurilor.ro/(1)Colectia-pe-ani/(16774)anul-2012/(16808)nr-42012/(16812)Consideratii-privind-influenta-lucrarilor-de-exploatare-a-lemnuluiasupra-regenerarii-padurii
bibliografie
1. Constantinescu, N., 1976: Conducerea arboretelor, vol. I. Ed. Ceres, Bucureti.

Bucovina forestiera nr. 4/2012

Building resilience for adaptation to climate change through sustainable forest management
Susan Braatz Forestry Department, FAO, Rome