Caiet de Sarcini - Camin 29.07.2014

REABILITARE MODERNIZARE SI DOTARE
ASEZAMANT CULTURAL
CAIET DE SARCINI ARHITECTURA
Denumirea obiectivului:
REABILITARE MODERNIZARE SI DOTARE ASEZAMANT CULTURAL
Amplasament:
Judetul Tulcea, Comuna Topolog
Beneficiar:
PRIMARIA TOPOLOG
Proiectant general:
S.C. STRUCTURAL ING S.R.L.
Proiectant de specialitate:
S.C. PRIMARY DESIGN S.R.L
CUPRINS
1. PREVEDERI GENERALE INITIALE
pag. 3
2. LUCRARI DE TENCUIELI
pag. 6
3. LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE
pag. 13
4. TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE
pag. 19
5. LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII
pag. 26
6. LUCRARI DE PARDOSELI
pag. 30
7. LUCRARI DE TAMPLARIE PENTRU USI SI FERESTRE
pag. 48
8. LUCRARI DE FINISAJE LA FATADE
pag. 53
9. IZOLATII
pag. 58
10. INVELITORI SI TINICHIGERIE
pag. 67
11. IGNIFUGARE ELEMENTE SARPANTA
pag. 75
12. CONFECTII METALICE
pag. 77
13. PARDOSELI EXTERIOARE
pag. 79
1. PREVEDERI GENERALE INITIALE

1. Antreprenorul are obligatia de a centraliza toate materialele care intra in cadrul unei
lucrari, in baza specificatiilor de mai jos si a fiselor tehnice date de producatori si de a intocmi
necesarul complet de material, necesar care se va constitui in extras de material aferent
fiecarei lucrari in parte.Orice omisiune a antrepenorului ii este imputabila.
In cadrul consumurilor notificate mai sus intra si pierderile tehnologice, in calculul
carora se va tine cont si de particularitatile prezentului proiect si design-ul de montaj.
2. Toate materialele de finisaj vor fi aprobate din punct de vedere desing si culoare de
catre proiectant, inainte comandarii.
3. La inceputul si pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea
tuturor conditiilor de mediu indicate in prezentul caiet de sarcini completate cu cele din fisele
tehnice ale materialelor care se folosesc.
In cazul in care indicatiile fisei tehnice a producatorului sunt diferite de cele din
prezentul se vor respecta indicatiile producatorului.
4. In general si daca nu se prevede altfel in cadrul conditiilor specifice de montaj de mai
jos, respectiv in fisele tehnice, pentru lucrarile de finisaje si zidarie interioare se vor
respecta urmatoarele conditii minime de mediu:
- temperatura ambientala18C -28C
- umiditatea ambientala relativa55% -65%
- temperatura suportului15C -28C
- umiditatea suportului, max.3% (CM1)
- se va evita lucrul in bataia razelor solare
- se vor evita curentii de aer
- se va asigura ventilarea.
5. In general si daca nu se prevede altfel in cadrul conditiilor specifice de montaj de mai
jos, respectiv in fisele tehnice, pentru lucrarile de finisaje exterioare se vor respecta
urmatoarele conditii minime de mediu:
- temperatura ambientala12C -32C
- umiditatea ambientala relativa55% -65%
- temperatura suportului12C -28C
- umiditatea suportului, max.4% (CM)
- se va evita lucrul in bataia razelor solare, respectiv in vant.
6. Executia poate incepe numai daca, in prealabil, conducatorul tehnic al lucrarii a
verificat materialele care urmeaza a fi folosite, dupa cum urmeaza:
-
au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca respecta prescriptiile

prezentului proiect si sunt corespunzatoare normelor in vigoare
au fost livrate cu certificate de garantie, daca este cazul
au fost corect transportate si depozitate.
7. Orice lucrare va fi inceputa numai dupa verificarea si receptionarea:

-
suportului daca lucrarea se va executa pe un suport existent

lucrarilor care urmeaza sa fie ascunse de noua lucrare.
Operatiile de mai sus se efectueaza si se inregistreaza conform prevederilor.
8. Inainte de inceperea lucrarilor, este necesar a se verifice daca au fost executate si

receptionate toate lucrarile:
- a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lucrarilor noi
- destinate protejarii lucrarilor de executat.
3
9. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de

executie, prevazuta in prezentul proiect, precum si in prescriptii tehnice date de producatorii
materialelor utilizate, respectiv prescriptiile normativelor in vigoare.
Se va verifica respectarea conditiile de mediu, specificate in prescriptiile notificate mai
sus, atat cu privire la executarea lucrarilor, cat si cu privire la protectia ulterioara a acestora.
Se vor avea in vedere si eventualele masuri suplimentare, ulterioare pentru protejarea
lucrarilor.
10. Informatiile din prezentul material referitoare la punerea in opera nu substituie
pregatirea de specialitate/calificare muncitorilor care vor executa respectivele operatii.
Prevederile prezentului puncteaza numai anumite operatii sau faze considerate a fi
important de precizat pentru a evita omisiunea.
11. Lucrarile prezentate mai jos vor fi dupa cum urmeaza:
a) lucrari care urmeaza a fi ascunse sau partial ascunse ca atare calitatea lor din punct
de vedere al aspectului si corectitudinii executiei va trebui verificata:
- in timpul executiei, incheindu-se procese-verbale de lucrari ascunse, pe faze
- inaintea executarii lucrarilor ulterioare ca vor acoperi lucrarile definite mai sus
b) lucrari care vor ramane vizibile si pot fi receptionate in orice moment, dupa executie.
La fiecare capitol de lucrari se va specifica tipul lucrarilor astfel incat respectivele lucrari vor fi
incadrabile intr-una dintre categoriiile de mai sus, receptia lor facandu-se in consecinta.
12. In cazul lucrarilor de la 11.a), antreprenorul are obligatia de anunta executia lucrarilor
si a convoca receptia acestora.
13. Norme si standarde generale
C 107-2005
C 107/0-2002
C 107/6-2002
C 107/7-2002
C125-2005
GP001-1996
GP 058-2000
GP 065-2001
GP 112-2004
GP 114-2006
NP 040-2002
NP 064-2002
NP 069-2002
NP 121-2006
P118
P 121-1989
Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie

ale cldirilor
Normativ pentru proiectarea i execuia lucrrilor de izolaii termice
de cldiri,
Normativ general privind calculul transferului de mas (umiditate) prin
elementele de constructie
Normativ pentru proiectarea la stabilitate termic a elementelor de
nchidere ale constructiilor
Normativ privind proiectarea i executarea msurilor de izolare fonic
i a tratamentelor acustice n cldiri
Protecia la zgomot. Ghid de proiectare i execuie a zonelor urbane
din punct de vedere acustic
Ghid privind optimizarea nivelului de protecie termic la cldirile de
locuit
Ghid privind proiectarea i execuia lucrrilor de remediere a
hidroizolaiilor bituminoase la acoperiuri de beton
Ghid privind proiectarea, execuia i exploatarea nvelitorilor din
membrane polimerice realizate ,,in situ
Ghid privind proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor cu
membrane bituminoase aditivate cu APP i SBS
Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor la
cldiri
Ghid privind proiectarea, execuia i exploatarea elementelor de
construciihidroizolate cu materiale bituminoase i polimerice
Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea nvelitorilor
acoperiurilor n pant la cldiri
Normativ privind reabilitarea hidroizolaiilor bituminoase ale
acoperiurilor cldirilor
Normativ de siguran la foc a construciilor
Instruciuni tehnice pentru proiectarea i executarea msurilor de
protecie acustic i antivibrativ la cldiri industriale
4
P 122-1989
Instruciuni tehnice pentru proiectarea msurilor de izolare fonic la

cldiri civile social-culturale i tehnico-administrative
14. Masuri de protectia muncii

Pe toata durata lucrarilor se vor respecta prevederile Regulamentului privind protectia
si Igiena muncii n constructii aprobat de MLP A T prin Ordin 9/N/1993, Normativului C300/94
privind prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor, Legea 90/96, Ordin
56/97 al Ministerului Muncii si
Protectiei Sociale. De asemenea se va urmari
respectarea urmatoarelor masuri:
- ncheierea unui proces verbal privind circulatia pe sub zonele de lucru si
ngradirea acestora;
- nainte de nceperea lucrului, ntregul personal trebuie sa aiba facut
instructajul de protectie a muncii, sa posede echipament de protectie si de
lucru, sa nu fie bolnav, obosit sau sub influenta bauturilor alcoolice;
- sculele dispozitivele si utilajele sa fie n stare de functionare, corect
racordate la reteaua electrica si legate la pamnt;
- schelele sa fie prevazute cu balustrade si scnduri de brad si sa fie bine
ancorate.
Masurile enumerate mai sus nu au un caracter limitativ si se vor completa si cu altele
menite sa evite producerea oricarui accident.
Prezentul caiet de sarcini contine prevederi minimale care pot fi extinse in raport cu
complexitatea lucrarilor efectiv necesare si cu respectarea legislatiei tehnice in vigoare.
NOTA: Orice denumire de produs, marca, licenta, etc. se va interpreta cu sintagma

"sau echivalent".
Intocmit,
Arh. Alexandra Coco
2.CAIET DE SARCINI LUCRARI DE TENCUIELI

1. GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencuieli.
Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuire si executie a
tencuielilor descrise in paragraful urmator.
Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
a) Dupa pozitia lor in constructii:
Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane;
Tencuieli exterioare pe fatade, balcoane etc.
b) Dupa natura suprafetei pe care se aplica:
Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpi, bolti, plansee) care se executa in
mod obisnuit in doua straturi (grund si tinci - strat vizibil);
Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si pe suprafetele de zidarie de piatra
(pereti si stalpi);
Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si tavane) si
pe suprafetele de tencuiala de piatra (pereti si stalpi) care se executa in trei straturi
(sprit, grund si strat vizibil);
Tencuieli la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat turnat
monolit sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate in
doua straturi (sprit si tinci - strat vizibil).
Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa de rabia (la tavane) false, care mascheaza
intradosul planseelor de beton armat cu si fara grinzi, scafa de racordare a peretilor
cu tavanul etc.) care se executa in trei straturi (smir, grund si strat vizibil.
c) Dupa modul de finisare al fetei vazute:
Tencuieli obisnuite
Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin
zugraveli sau tapete. La randul lor tencuielile obisnuite se impart in:
Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit
in stare bruta; se intrebuinteaza la inerior in depozite, in pivnite, subsoluri etc.
Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu
nisip fin (tinci); aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor
sociale si publice, culturale, precum si pe surafetele prevazute ca suport pentru
hidroizolatii.
Tencuieli sclivisite
Stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai dintr-o pasta de
ciment in care se pot adauga in unele cazuri si anumite materiale hidrofobe (de exemplu apastop, coloranti etc.) deoarece se utilizeaza la interior pe peretii incaperilor care sunt udati sau
spalati cu apa.
Tencuieli gletuite
Stratul vizibil se executa dint-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu adaos de
ipsos, bine netezit cu drisca de glet; acest tip de tencuiala se intrebuinteaza numai la interior
(la pereti si tavane, in incaperi in care se cere un finisaj de o calitate superioara). Suprafetele
interioare ale peretilor care se vopsesc cu vopsea de ulei, cu vopsea alchidica etc. se
gletuiesc in prealabil cu glet de ipsos.
Tencuieli decorative
Care la randul lor se impart in:
Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de
piatra) si se prelucreaza fin prin raschetare, periere etc. inca in timpul cat mortarul nu
este perfect intarit, fie dupa intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate)
obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra (similipiatra);
Tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe fatade
se stropesc manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid, preparat din
ciment, var si piatra macinata si cu adaos de colorant.
Nota: Aceasta tencuiala face deasemena parte din sistemele de fatade agrementate
in care se aplica plasa armata fixata sau lipita pe izolatia termica exterioara.
Tencuieli decorative, care se executa cu mortar preparat din materiale speciale
(terasit, dolomit, marmura etc.)
6
Tencuieli interioare si exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat,

alcatuite din paste colorate, preparate cu ciment, praf de piatra sau nisip de la
0...1mm, aracet (E 150 sau similar), ipsos etc.
Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator
necesitatilor functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din
proiect.
Tencuieli subiri
Aplicarea tencuielilor subiri se face numai dup uscarea amorsei. Aplicarea se poate
face pentru orice fel de suport prin netezire sau sub form de stropi. Pe parcursul executrii
lucrrilor de tencuire se va urmri ca n corpurile mari (la faade), tencuielile s se execute cu
aceeai arj de material pentru a nu se produce diferene de nuan suprtoare.
Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face dup controlul i
pregtirea prealabil a suprafeelor suport.
Tencuielile interioare se vor executa naintea celor exterioare, pentru a se permite
uscarea lor.
Lucrrile se vor executa cu asigurarea condiiilor de temperatur i umiditate pentru a
nu se afecta calitatea lucrrilor, n special n cazul tencuielilor exterioare:
- condiii de iarn: tmin = +10C;
- condiii de var: t = +10C + +30C;
- umiditate 65%
Controlul calitii stratului suport i pregtirea acestuia Executarea tencuielilor pe
stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se asigura:
- uscarea n limite care s nu afecteze calitatea lucrrilor ulterioare;
- limitarea tasrilor pentru a se evita fisurrile i desprinderile ulterioare ale
materialului.
2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA:
Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din
standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea
prioritate.
Nr Indicativ
1.
NE001-1996
2.
C 4-1977
3.
C 6-1986
4.
C 70-1986
5.
C 202-1980
6.
C 223-1986
7.
GT041-2002
Titlu
Ordin
de nlocuieste
aprobare
Normativ
privind
executarea M.L.P.A.T.
C18-1983
tencuielilor umede groase si subtiri
23/N/03.04.1996 C3-1976
Caiet VII-IX
Instructiuni tehnice pentru aplicarea I.C.C.P.D.C.
tapetelor
131/05.09.1977
Instructiuni
tehnice
pentru I.C.C.P.D.C.
C 6-1975
executarea placajelor din faiant 55/20.12.1986
majolic si plci ceramice smltuite
CESAROM
Instructiuni
tehnice
pentru I.C.C.P.D.C.
C 70-1970
executarea placajelor interioare cu 54/20.12.1986
plci emailate sau melaminate din
fibre de lemn
Instructiuni
tehnice
pentru I.C.C.P.D.C.
executarea placajelor exterioare din 101/18.11.1980
plci de argil ars
Instructiuni
tehnice
privind I.C.C.P.D.C.
executarea placajelor din plci de 7/11.05.1986
faiant majolic si plci ceramice
smltuite aplicate pe pereti prin
lipire cu paste subtiri
Ghid privind reabilitarea finisajelor M.L.P.T.L.
peretilor si pardoselilor cldirilor 1575/15.10.2002
civile
7
8.
GP073-2002
Ghid de proiectare si executie a M.L.P.T.L.

placajelor
ceramice
exterioare 604/21.04.2003
aplicate la cldiri
C2021980
Legenda
M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului
M.L.P.T.L. - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Turismului
I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii
3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE,

MANIPULARE, DEPOZITARE
Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarele materiale:
Var hidrat in pulberi pentru constructii
Var pasta
Ciment
Ipsos de constructii
Agregate
Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu:
nisip provenit din concasarea rocilor naturale
nisip de mare
Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari,
asigurandu-se insa un continut de cel putin 50% nisip natural.
Apa
Se va utiliza apa potabila .
Aditivi
Plastifianti. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant. Dozarea
plastificantilor organici se face pe baza de incercari preliminare.
Acceleratorii de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire
pentru zidarie de ciment si ciment - var, la lucrarile executate pe timp friguros. Clorura
de calciu se adauga in apa de amestec, sub forma de solutie cu concentratia de 10%
(cu densitatea 1,083) sau 20% (cu densitatea 1,477) in proportie de 3% fata de masa
cimentului.
Pentru evitarea aparitiei eflorescentelor, in cazul constructiilor de locuinte si social
culturale, se va limita adaosul de clorura de calciu la max. 2%.
Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistenta
pana la 8cm la careul etalon.
Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza.
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit "tinci" de aceeasi
compozitie cu a stratului de baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa
scada de la suprafata suportului spre exterior.
Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid
cu adaos de ipsos. Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos.
Perioadela maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat
sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli interioare, sunt:
La mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore;
La mortar de ciment (marca M100T) si ciment -var (marca M50T) fara intarzietor,
pana la 1 0ore, iar cu intarzietor pana la 16 ore.
4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA

Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca
au fost livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.
Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul
este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnica ale acestora.
Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, vor trebui sa
corespunda urmatoarelor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare):
Pentru sprit:
- aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm; o aplicarea manuala a mortarelor 9 cm;
8
Aplicarea pe blocurile b.c.a. 14-15 cm.

Pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7 cm;
Pentru grund in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm iar in cazul aplicarii mecanizate, 10-12
cm.
Pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7-8 cm, iar pe zidarie din blocuri b.c.a.
consistent 13-15 cm.
4.1. Operatiuni pregatitoare

Lucrarile ca trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:
controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp
oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se
intareasca in rosturi iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa
nu influenteze aderenta tencuielilor;
terminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioaraar putea
provocadeteriorarea tencuielilor;
suprafetele suport sa fie curate suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine
intinsa si sa fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica;
suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai
mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de
sarcini;
rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele
netede (sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa;
verficarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori plansee etc.) sau a caror
executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii tamplarie)
precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele praznuri suporti
metalici, coltari;
4.2. Executarea trasarii suprafetelor de tencuit
Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori)
cu o latime de 8-12 cm. Si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau
orizontale la tavane) cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care
se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul.
4.3. Executia amorsarii
Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor
amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm;
Suprafetele de zidarie de caramida/bloc vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu
mortar fluid de grund in grosime de 3 mm;
Pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar si ciment-var compozitie 1:0.25:3
(ciment, var, nisip);
Pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi
compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza.
Amorsarea suprafetelor se va face cat mai unifotm fara discontinuitati fara prelingeri
pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.
4.4. Executia stratului de baza
Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabit) dupa cel
putin 24 ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de
caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata sau executata pe timp foarte
calduros acesta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului:
Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de
pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile.
Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor
executa de pe platforme de lucru continue.
Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. "Instructiuni tehnice privind compozitia si
prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82" , fiind de marca M10T-M100T si
care se va preciza in piesele desenate.
9
Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare, (stalpisori) si se va

verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati
pronuntate, neregularitati, goluri.
Pe suprafete de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi d e10-12 mm. Gros si se va executa
dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).
Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscata
suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins.
4.5. Executarea stratului vizibil

Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa
cu nisip fin de pana la 1 mm.
Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la
intervala de timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafata de tinci cu drisca.
Grosimea tinciului la pereti de b.c.a. va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru
grund, cu nisip de 0-1 mm.
Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu
strat subtire de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m3 de var pasta.
Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se va realiza prin
acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca.2 mm de pasta de ipsos.
Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de
umiditate in cantitati strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului.
Tencuielile interioare pe pereti de b.c.a. se va executa dupa trecerea a cel putin 15
zile de la executia zidariei.
La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa
numai din pasta de ciment.
Toate marginile tencuielilor care vor fi probabil expuse supuse socurilor mecanice sau
actelor de vandalism trebuie protejate de profile metalice.
In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de
+5C, se vor lua masurile speciale prevazute in normativul "Normativul pentru executarea
lucrarilor pe timp friguros" indicativ C 16-79.
4.6. Sisteme de fatada agrementate
Tencuiala sistemelor de fatada agrementate este facuta cu masini. Straturile suport
diferite, cum ar fi izolatia termica si plasa din fibra de sticla fac parte din sistem si pot varia de
la un producator la altul. Tipul tencuielii, vopselii sau placarii folosit nu se poate disocia de
straturile suport, metodele de fixare etc.
Exista trei tipuri de finisaje:
Tencuiala de finisaj si vopsea;
Strat de tencuiala, texturat;
Caramida aparenta, placare cu piatra naturala sau placi ceramice (in principal pentru
socluri).
5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE
Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate de Contractor si receptionate de
Investitor si Proiectant conform prevederilor contractulae pentru verificarea si receptionarea
lucrarilor ascunse.
Inainte de executariea tencuielilor, Contractorul va obtine acordul Proiectantului
privind tehnologia de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect
precum si aplicarea stratelor succesive in grosimea prescrisa.
Contractorul si Proiectantul vor verifica daca masurile de protectie impotriva inghetului
si uscarii fortate sunt aplicate si daca in primele zile de la executia tencuielilor peretii din
blocuri de b.c.a. s-au stropit cu apa.
Rezultatul incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta Investitorului si
Proiectantului (inspectorului de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru
fiecare lot (transport) de mortar.
Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare prin verificarea:
- rezistentei mortarului;
10
numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare

200 m2;
- aderenta la suport si intre straturi;
- planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata).
Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si
se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor.
Verficarea aspectelor tencuielilorse va face vizual cercetand tencuiala forma muchiilor
intrande si iesinde.
Suprefetele tencuite terbuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii fisuri,
impiscaturi de var nestins urme vizibile de reparatii locale.
Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele,, colturile, spaletii ferestrelor si usilor,
glafturile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde (cum s-a specificat in desene), drepte si
perfect verticale sau orizontale, in functie de caz.
Trebuie incluse margini protective din metal si profile pentru colturi in toate locatiile
care probabil vor fi expuse la socuri mecanice si acte de vandalism.
Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu
mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor etc.
Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in
orice directie pe suprafata tencuita.
Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va
aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva.
Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in
locuri mai putin vizibile.
Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un
ciocan de lemn; un sunet de "gol" arata calitatea necorespunzatoare si necesita verifcarea
intregii suprafete dezlipite.
5.1. Verificarea inainte de inceperea tencuielilor
existenta procedurii tehnice de executie in documentatia primita de la antreprenor;
daca au fost terminate lucrarile de zidarie si instalatii ingropate (existenta
procesului verbal pentru lucrarile ce devin ascunse);
daca suprafetele suport sunt corespunzatoare;
daca materialele componente ale mortarului sunt corespunzatoare calitativ si sunt
insotite de certificate de calitate.
5.2. Verificarea in timpul executarii tencuielilor
se respecta reteta de mortar prevazuta in proiect;
daca se respecta timpii intermediar de uscare a straturilor individuale;
daca se respecta grosimea stratului de mortar;
daca se respecta procedura tehnica de executie;
se aplica masurile de protectie impotriva uscarii fortate;
daca s-au prelevat probe de mortar in vederea incercarii;
aderenta cu stratul support este corespunzatoare.
5.3. Verificarea la terminarea tencuielilor
verificare vizuala a calitatii lucrarilor pentru a depista eventualele defecte ce
depasesc limitele admisibile;
Proiectantul in cazul respectarii cerintelor specificate trebuie sa intocmeasca
procesul verbal de lucrari ascunse in care se specifica daca s-a respectat caietul
de sarcini, si daca aspectul general al tencuielii, forma muchiilo , scafelor si
profilurilor, aderenta straturilor de stratul suport sunt corespunzatoare;
verificare a planeitatii suprafetelor tencuite;
verificarea grosimii straturilor de mortar;
11
5.4. Abateri admise la receptia calitativa a tencuielilor

Defecte
Umflaturi, ciupituri, denivelari,
fisuri lipsuri in jurul ferestrelor,
in spatele radiatoarelor si
tevilor impuscaturi de var
nestins urme vizibile de
reparati locale
Zgrunturi mari (pana la 3 mm),
basicari sau zgarieturi in
adancime (pana la 3
Neregularitati ale planeitatii
suprafetelor tencuite pe orice
directie (la verificarea facuta
cu un dreptar de 2 m
lungime).
Abateri la verticala a
tencuielilor peretilor.
Abaterile de la verticala si
orzontala a muchiilor intrande
si iesinde racordarea
tamplariilor cu spaletii,
glafturile ferestrelor,
racordarea peretilor cu
tavanul.
Abaterile de raza la suprafete
curbe.
Tencuieli brute
Maxim 3cm2 la
fiecare m2.
Tencuieli driscuite
Nu se admit
Tencuieli gletuite
Nu se admit
Maxim 2 la m2.
Nu se admit.
Nu se admit.
Nu se verifica
Max. 2
neregularitati/m2
in orice directie,
avand adancimea
pana la 2 mm.
Pana la 1 mm / m
si max. 3 mm pe
toeta inaltimea
incaperii.
Pana la 1 mm / m
si max. 3 mm de
element.
Max. 2
neregularitati/m2 in
orice directie, avand
adancimea sau
inaltimea pana la 1
Pana la 1 mm / m si
max. 2 mm pe toeta
inaltimea incaperii.
Pana la 5 mm.
Pana la 3 mm.
Max. cele
admise pentru
elemente
suport.
Max. cele
admise pt.
Suportul
elementelor.
Nu se verifica.
Pana la 1 mm / m si
max. 2 mm pe toata
inaltimea sau
lungimea
elementului.
6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE

- executie tencuieli interioare si gleturi
- executie tencuieli exterioare

"sau echivalent".
Intocmit,
Arh. Alexandra Coco
12
3. CAIET DE SARCINI LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE

1. GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru
compartimentari, placari uscate si tavane nemodulare din gips carton.
lucrarile
de
2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii
EN ISO 1461
Tratamente galvanizate la cald ale pieselor metalice - specificatii
si metode de testare
BS EN 10143:1993
Otel galvanizat prin tratament la cald
EN ISO 140-3:1995
Acustica - Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele
cladirii - Partea a 3 : masuratori de laborator pentru izolatia
fonica din interior la elementelor cladirii
EN ISO 140-4:1998
Partea a 4 : masuratori in camp a izolatiei fonice din interior intre
incaperi
EN ISO 140-9:1985
Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o
incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra
trecerilor
Manualele producatorilor de gips-carton
EN ISO 9001:2000
Asigurarea Calitatii
EN ISO 140-3 : Ghid de instalare pentru placi de compartimentare usoare
1995 /Amd 1:2004
modulare
3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE,
DEPOZITARE
3.1. Pereti de compartimentare din gips carton si placari
Peretii cu schelet metalic si plci de gips carton sunt pereti interiori despartitori
neportanti (cunoscuti deasemena ca placi de gips carton sau tencuiala uscata, ), care se
monteaza pe santier. Functia de rezistenta a acestor pereti rezulta din conlucrarea
scheletului din profile de tabla de otel cu elementele rigide ale constructiei si cu plcile de
gips carton. Functiile de fizica constructiilor rezulta din grosimea si calitatile plcilor de gips
carton si din straturile de izolatie care se monteaza intre plci. Suplimentar, peretii de gips
carton pot suporta si incarcarile obiectelor sanitare (dulapuri montate pe pereti) montate pe ei
folosind rigle de metal sau prin intermediul unor rigidizari suplimentare si a unor piese
speciale.
Peretii cu schelet metalic si plci din gips caton se folosesc in mod normal in
amenajari interioare la cladiri civile, inclusiv incaperi umede/sanitare. Nu se vor utiliza in
spatii tehnologice umede, in aer liber, in spatii cu umiditati mari.
Inaltimea si grosimea pana la care se va realiza structura, cat si numarul de straturi si
calitatea placilor de gips carton si izolatia va fi stabilita de Proiectant tinand in planse si in
programele de finisare cont de recomandarile Producatorului si de cerintele functionale
specifice, cum ar fi rezistenta la apa, rezistenta la foc si protectie fonica.
Rezistenta la apa
Peretii din gips carton rezistenti la apa sunt din placi de gips carton cu o captuseala
din carton specifica (verde) impregnanta pe ambele parti. Se pot distinge doua cazuri:
Placi din gips carton rezistente la apa pe ambele parti ale scheletului se vor folosi intre
camerele cu umiditate (camere sanitare, subsoluri) si nu necesita protectie fonica
specifica;
Placi din gips carton rezistente la apa pe o singura parte a scheletului, iar pe cealalta
parte, placa obisnuita din gips carton, peretele de compartimentare necesitand protectie
fonica standard si/sau protectie antifoc, in functie de caz.
Protectia antifoc si protectia fonica
Gipsul este un material necombustibil (carton impregnat, gips, otel galvanizat si vata
minerala). Sistemele de pereti despartitori indeplinesc prescriptiile protectiei contra
13
incendiilor, depinzand de clasa de combustie (F30, F60, F90 etc.) a peretelui si de numarul
de straturi de placi de gips carton.
Pentru a folosi acest tip de compartimentare in incaperi cu risc ridicat de incendiu,
cum ar fi masandardele, sau pereti de compartimentare (langa casele scarii sau casele
ascensoarelor), se vor folosi placi de gips carton cu caracteristici suplimentare privind
protectia la foc.
Izolarea fonica a peretilor de compartimentare poate fi superioara peretilor clasici din
caramida si se realizeaza prin diferite straturi de gips carton si prin intermediul straturilor de
izolatie mai groase (vata minerala) care se monteaza intre plci.
Rata de absorbtie Rw a sunetului peretilor de compartimentare dintre salile de clasa
standard trebuie sa fie de cel putin 40db. S-ar putea sa fie necesara cresterea ei in scolile de
muzica pana la 54db conform prescriptiilor din planurile Proiectantului si planurile de finisare.
Placi uscate pe pereti si sub structurile de acoperis din lemn
Placile din gips carton, fixate prin lipire directa pe perete se vor folosi pentru a
camufla suprafetele peretilor care nu sunt egale in lucrarile de reabilitare.
Placile din gips carton fixate (prin nituire sau prin insurubare) cu rigle sunt folosite
pentru a camufla tamplaria la acoperis si izolatia in mansarde.
Placile din gips carbon de pe profilele metalice, sau de pe stalpii din lemn vor fi
folosite pentru a imbunatati izolatia termica a cladirilor monumente istorice, care au tratament
pentru fatada care nu permit aplicarea de straturi de izolatie exterioara. In acest caz izolatia
se aplica pe partea interioara a peretelui exterior intre stalpii din metal.
Se recomanda se
se foloseasca console speciale de montare pentru a fixa profilele C ca suport, pentru a
reduce puntea termica. Grosimea izolatiei termale trebuie sa fie astfel incat valoare R a
intregului sistem de perete exterior, incluzand tencuiala, sa fie egala sau mai mare de
2,0m2K/W.
Alternativ, in astfel de cazuri se pot folosi panouri de compartimentare compozite din
polistiren extrudat (grosimea variind de la 5 la 10cm) si acoperite pe partea interioara cu
placa de gips carton.
Placarile cu placi de gips carton se vor folosi pentru structurile din otel care necesita
protectie antifoc suplimentara. Numarul straturilor se va specifica de Proiectant si trebuie
aprobat de Consultantul pentru Incendiu.
3.2. Tavane false nemodulare fara imbinari vizibile
Tavanele suspendate placate uscat fara imbinari vizibile trebuie facute din placare cu
placi de gips carton continue sau placare uscata specifica, rezistenta la foc sprijinita pe un
sistem din sina metalica agrementata, care - in majoritatea cazurilor - este suspendat de
intradosul unei placi din beton. Imbinarile intre diferite panouri trebuie chituite. Un numar
suficient de chepenguri trebuie asigurat, pentru a avea acces la spatial dintre tavane.
In cazul tavanelor cu clasa de combustie specifica (F30), trebuie folosite panouri
PROMAT sau similar aprobate. In acest caz, corpurile de iluminat si alte elemente integrate
in tavan trebuie protejate in canale inchise conform specificatiilor Producatorului de tavan.
3.3. Materiale
Pentru toate materialele mentionate in acest paragraf si inaintea inceperii lucrarilor
Contractorul va furniza mostre de materiale Proiectantului pentru aprobarea acestora.
Pereti din gips carton si placari ale peretilor
Principalele materiale folosite sunt:
Plci uscate de gips-carton cu grosime de 12,5 mm si 15 mm ; Plcile pot fi:
- Plci normale; placi izolante fonice;
- Plci rezistente la umiditate de culoare verde; plci antifoc de culoare rosie;
structura de rezistenta a peretilor alcatuita din:
- profiluri UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime;
- profiluri din tabla zincata de 2 mm grosime pentru realizarea golurilor;
- rigle din lemn de rasinoase folosite la realizarea golurilor sau sustinerea obiectelor
sanitare, mobila montata pe perete etc.;
- elemente de prindere si rigidizare : ancore, cleme, tije, bride, etc.
alte accesorii metalice:
14
suruburi autofiletante si piulite cu filet; o suruburi cu diblu din plastic; o conexpanduri;

o console pentru montare.
Alte materiale:
- chit, banda adeziva;
- Vata minerala pentru izolare fonica, grosimea standard 25mm;
- Vata minerala pentru izolare termica cu folie de aluminiu pe o fata, grosime 10 - 15
cm;
- Polistiren extrudat (pentru izolarea termica interioara a peretilor exteriori);
- Panouri compozite (cum ar fi Placomur sau similar), functie de caz.
Placile din gips carton sunt depozitate in stive, in camere inchise si fara umezeala sau
alti factori externi.
Ele sunt depozitate in functie de tip si dimensiuni.
Placile de gips carton sunt manipulate cu grija pentru a evita deformarile sau ruperea
acestora.
Tavane false
Principalele materiale folosite sunt:
- Placi standard din gips carton cu grosimea de 9,5, 12,5, 15 mm;
Structura suport a tavanului este facuta din:
- Profilele suport primare UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime;
- Profile-U care asigura suportul la imbinarea tavanului si peretelui; o Profile din tabla
zincata pentru structura; o Profile perimetrale; o Sisteme de suspendare;
- Elemente de fixare si consolidare: ancore, cleme, tije, etc.
Fiting-uri metalice:
- Suruburi si piulite cu filet;
- Piese de legatura la intersectia profilelor;
- Piese de legatura intre profile;
- Console universale.
4. EXECUTIA LUCRARILOR DE MONTAJ, INSTALARE, ASAMBLARE
4.1. Compartimentari uscate
a. Compartimentari din gips - carton Etape de executie:
- Montare banda de etansare autoadeziva;
- Montarea profilelor de tabla de oel-Zn;
- Montarea Plcilor de gips - carton;
- Finisarea peretilor;
Montare banda auto-adeziva:
Inainte de montarea profilelor orizontale pe suprafata tavanului se monteaza o banda
de etansare cu rolul de a limita transmiterea zgomotelor prin structura peretilor.
Montarea profilelor de tabla de OL-Zn:
Se monteaza mai intai profilele orizontale UW prin prinderea pe structura existenta
prin intermediul diblurilor si holtsuruburilor sau conexpandurilor.
Se continua cu montarea profilelor portante verticale CW la o distanta de 600 mm
intre ele, prin prinderea cu suruburi autofiletante de profilele orizontale sau prin intermediul
unor piese speciale de legatura.
Montarea placilor de gips - carton.
Montarea Plcilor nu poate incepe decat dupa terminarea structurii de rezistenta.
Plcile se fixeaza cu suruburi autofiletante dispuse la un diametru de 250 mm pentru
un strat de placa sau de 750 mm pentru primul din doua straturi si respective la 250 mm
pentru urmatorul.
Se completeaza mai intai o fata a peretilor, dupa care se executa instalatiile
interioare, electrice, sanitare, termice.
Se monteaza vata minerala prin fixare cu cleme metalice pe profilurile portante.
Golurile pentru usi sau scheletele pentru obiecte sanitare se bordeaza cu rigle din
lemn de rasinoase.
Cand placile de gips carton prezinta decupari sau formeaza unghiuri, trebuie folosite
profile pentru unghiuri pentru a asigura o buna imbinare.
Numai dupa verificarea traseelor instalatiilor se va face inchiderea prin placarea cu
gips - carton a celei de a doua fete.
15
Placarea celei de-a doua fete va incepe cu jumatate de placa astfel incat rosturile
plcilor pe cele doua fete sa fie decalate;
Finisarea peretilor
Se aplica chit in rosturile sanfrenate, se aplica banda de rost care se preseaza pe
toata lungimea pentru asigurarea unui contact corespunzator. Dupa montarea benzii se
aplica inca un strat de chit peste aceasta.
Toata suprafata se pregateste prin chituirea eventualelor stirbituri si a capetelor
suruburilor de imbinare.
b. Placaje cu panouri din placi stratificate decorative de inalta presiune (HPL ) pe baza de
rasini termorigide, obtinute din rasini fenolice si fibre celulozice prin laminare si stratificare la
temperaturi si presiuni inalte.
Panourile trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici :
Caracteristica
Metoda de incercare
U.M.
Nivel de
referina
Densitate
STAS 5886-68
Kg/mc
1400
Grosime
SR ISO 4593:1998
mm
10
Variatia dimensionala cu STAS 10681-85, pct 3.1.
%
- long: 0,505;
umiditate
- transv: 0,830;
Rezistenta la rupere prin SR EN ISO 527 - 1:2000
N/mmp
> 80
tractiune
Rezistenta la rupere prin SR ISO 178 :1998
N/mmp
> 100
incovoiere
Modul
SR ISO 178 :1998
N/mmp
> 1000
elasticitate la incovoiere
Rezistenta la lovituri cu
STAS 10681 - 85, pct 3.2.
Fara modificari
bila
Rezistenta la zgariere
Rezistenta la zgariere
Fara zgarieturi
Clasa de combustibilitate
clasa
C1
Rezistenta in medii
Fara modificari
chimice
Placile se monteaza pe un schelet de lemn fixat in peretele holurilor si caselor de
scari. Acest schelet se fixeaza pe pereti prin dibluri si si suruburi de prindere, conform
instructiunilor producatorului.
4.2. Tavane suspendate din gips-carton
Etapele lucrarii:
- Montarea structurii metalice;
- Realizarea instalatiilor;
- Montarea Plcilor de gips - carton;
- Montarea tuturor celorlalte elemente, de catre celelalte specialitati;
- Finisarea suprafetelor.
Montarea structurii metalice suspendate:
Ca prim pas structura metalica de rezistenta trebuie sa fie terminata.
Urmeaza montajul profilelor principale prin prinderea acestora cu tije si, care se
suspenda de structura existenta. Dupa aceasta se monteaza profilele secundare, si se
fixeaza cu piese speciale la fiecare intersectie.
Profilele perimetrale reprezinta suportul pentru imbinarea tavanului cu peretele, sau
pentru inchiderile verticale intre tavane la diferite inaltimi de suspendare.
Executia instalatiilor (de catre celelalte specialitati): Lucrari electrice: Cablare, pat de
cabluri etc.
Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat;
Conducte sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidrant, canalizare etc.
Montarea placilor de gips carton:
La fel ca la pereti. Trebuie prevazut un numar suficient de chepenguri pentru a
permite accesul personalului pentru intretinere la spatiual dintre tavane.
Montarea tuturor elementelor de instalatie (de catre celelalte specialitati):
16
Electrice: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoare, indicatoare luminoase

pentru iesirirele de urgenta etc.; Mecanice: difuzor de aer, admisii de aer etc.;
Finisarea suprafetelor:
Se face ca la pereti: gletuire a imbinarilor, vopsire etc.
5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE
5.1. Verificarea la livrare
Calitatea placilor de gips-carton trebuie facuta la livrare, controlandu-se certificatele
de calitate si de conformitate. Se va face si o verificare vizuala a placilor, care trebuie sa se
inscrie in urmatoarele abateri :
a) Dimensiuni:
- Lungime, latime: 2.5mm;
- Grosime: 0.25mm; b) Aspect:
Placile trebuie sa fie intacte pe toata suprafata, fara exfolieri, gauri si pete.
Marcajul:
Placile trebuie sa fie marcate individual cu indicatii despre tipul placii, lungime, latime,
grosime.
5.2. Verificarea inaintea inceperii lucrarilor
Se vor verifica urmatoarele:
- daca trasarea este conform proiectului;
- daca operatiunea anterioara este incheiata (existenta Procesului verbal de receptie
pentru lucrarea anterioara);
- daca materialele componente plci, profile respecta cerintele indicate (existenta
certificatelor de calitate, a declaratiilor de conformitate, a agrementelor tehnice);
- daca depozitarea materialelor in santier este corespunzatoare;
- daca exista Procedura tehnica de executie a lucrarilor de compartimentari cu gips
carton in documentatia prezentata de constructor;
5.3. Verificari in timpul executiei
Trebuie verificat:
- daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului;
- daca se respecta proiectul tehnic;
- daca profilele portante intermediare CW se introduc la extremitati in profilele UW la o
distanta de 60 cm intre ele;
- daca inaltimea partitionarii este corecta, in special la rosturile cu tavanele false sau
alte structuri existente;
- daca profilele tavanelor sunt perfect drepte, in numar suficient si instalate le inaltimea
corecta, deviatiile admise fiind de 3 mm;
Pentru peretii despartitori:
- daca dupa fixarea primei fete de gips-carton, peretele este suficient de stabil si daca
dupa fixarea primei fete sunt necesare lucrari de instalatii: trecerea tevilor si a
cablurilor prin profilele portante CW se va face prin orificiile prestantate din profil;
- daca pentru comutatoare, doze si prize se utilizeaza doze speciale si daca dupa
terminarea lucrarilor de instalatii se monteaza straturile de izolatie prevazute in
proiect, care se fixeaza cu cleme metalice de profilele CW;
- daca placarea celei de-a doua fete se face dupa terminarea tuturor lucrarilor de
instalatii si izolatii;
- cand cea de-a doua fata (de pe fata opusa) este montata: daca Contractorul a inceput
placarea cu jumatate de placa astfel incat rosturile placilor pe cele doua fete a fie
decalate;
- pereti bi-strat: daca rosturile panourilor de pe aceeasi fata a peretelui sunt decalate,
pentru a reduce transmiterea sunetelor si de imbunatati rezistenta la foc;
5.4. Verificari la terminarea lucrarilor
La terminarea lucrarilor se verifica:
- verticalitatea orizontalitatea si planeitatea peretilor executati;
17
daca tavanele false au acelasi nivel, nu se accepta diferente de nivel vizibile la

imbinarile tavanelor false;
daca s-au intocmit Procesele verbale de lucrari ascunse si de receptie calitativa;
daca peretii/tavanele realizate indeplinesc cerintele proiectului;

- executie compartimentari usoare din gips carton (normale, rezistente la apa,
rezistente la foc)
- executie placari uscate cu structura si panouri gips carton.
- executie tavane false cu placi gips carton.

"sau echivalent".
Intocmit,
Arh. Alexandra Coco
18
4. CAIET DE SARCINI TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE

1. GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia tavanelor false
modulare cu sisteme de prindere si sustinere din otel galvanizat, placate cu panouri din fibra
minerala, gips carton sau panouri din vata de sticla, panouri metalice liniare.
prioritate.
EN ISO 140: Part 9
Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o
incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor
BS EN 20-354
Absorbtie fonica
EN ISO 140: Part 3
Acustica - Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele
cladirii - Partea a 3: masuratori de laborator pentru izolatia fonica
din interior la elementelor cladirii
EN ISO 1182:2002
Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie Test de necombustibilitate
EN ISO 1716:2002
Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie Test de necombustibilitate
Manualele producatorilor pentru tavane false
EN ISO 9001:2000
Asigurarea Calitatii
3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE,

Sistem de tavan din fibra minerala cu profile metalice vizibile pentru montare
3.1.Descriere
a) Acest tip de tavan va cuprinde placi de tavan fals demontabile complet din fibra
minerala, gips, placa cu particule sau vata de sticla, sistem cu efect drept sau tegular. Placile
de tavan pot avea urmatoarele finisaje:
- neteda;
- texturata de model de suprafata fin granulata;
- micro-perforata.
Sitemul va fi proiectat pentru suport dintr-un sistem compatibil de montare in forma de
T sau o sectiune din aluminu in forma de T.
b) Placile vor avea margini drepte sau tagulare pe toate partile si vor fi disponibile la
urmatoarele dimensiuni:
600 x 600mm
600 x 1200mm
Pentru placile din vata de sticla deasemenea se pot folosi urmatoarele dimensiuni aditionale:
600 x 1600mm
600 x 1800mm
600 x 2000mm
600 x 2400mm
1200 x 1200mm
c) Profilele metalice vizibile pentru suport se vor vopsi in camp electrostatic (RAL9010
alb).
d) Sistemele pentru fixare si suspendare vor include carlige, piese de imbinare, profile
principale, profile secundare, profile perimetrale, elemente de ancorare, cleme, bratari,
conectori etc., care sunt necesare pentru a finaliza montarea si pentru a obtine eficienta
specificata.
e) Placile de tavan vor avea penetrari din fabrica pentru a monta obiecte de iluminat,
detectore de fum, difuzoare de tavan cu amplificare, difuzoare de aer sau alte obiecte
necesare. Se vor lua in considerare toate suporturile aditionale pentru penetratii necesare
pentru montarea unor astfel de fiting-uri.
19
f) Grosimea placilor de tavan si materialul necesar pentru montare trebuie sa fie adecvat
privind cerintele de calitate stipulate.
g) Nu trebuie sa existe taieturi vizibile.
Absorbtia fonica
In cazul in care este necesar o clasa mai mare de absorbtie fonica, se pot folosi placi
texturare si/sau cu particule sau placi perforate din gips carton. In acest caz coeficientul de
absorbtie fonica al tavanului va avea valori cuprinse in urmatoarele limite:
- cel putin 0,30 pentru frecvente foarte joase sau inalte (100Hz si 3000 Hz)
- si 0,75 pentru frecventele critice de la 150 la 1000 Hz.
Clasa de combustie
Pentru clasa de combustie specifica (F30) se vor lua masuri speciale. Vezi planurile
Proiectantului, scenariul de siguranta la foc (daca exista) si prescriptiile din manualul de
montare al Producatorului.
Limite de folosire
Tavanele modulare din placi non-metalice nu se vor folosi in exterior sau in incaperi
umede, cum ar fi incaperile sanitare, bucatariile si spalatorii, deoarece au tendinta de a se
indoi sub influenta aburilor.
3.2. Materiale
Tavane cu suport modular
Principalele materiale care se vor folosi pentru placile de tavan cu suport modular sunt:
- fibra minerala neteda, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton fara calitati
acustice specifice;
- fibra minerala, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa de
combustie F30;
- fibra minerala texturata, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa
medie de absorbtie fonica;
- Fibra minerala micro-perforata sau placi cu particule cu clasa de absorbtie fonica
mare;
Alte elemente pentru tavan:
- Goluri de vizitare si chepenguri;
- Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru
incendii;
- In cazul tavanelor cu clasa de combustie: placi de gips carton sau placi speciale,
pentru a proteja in canale inchise elementele (corpuri de iluminat, difuzoare de aer
etc.) integrate in tavan.
Placile din gips carton rezistente la foc trebuie sa cuprinda placi din gips carton cu
fibra de sticla si aditivi pentru a imbunatati rezistenta la foc SB 1230: Partea 1 Tip de
Clasificare 5 (Pereti de gips carton F) sau echivalent in concordanta cu normele Romanesti.
Structura suport pentru tavane este facuta din:
- Profile principale in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb;
- Profile secundare pline in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb;
- Sectiuni de unghi, din otel sau aluminiu vopsite in alb; o Carlige reglabile din otel
galvanizat;
- Elemente de fixare si ancorare la schimbarile de nivel si goluri de vizitare;
- Fiting-uri metalice;
- Suruburi si piulite cu filet;
Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele
care se vor utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie.
3.3. Demontarea
Toate panourile de tavan si sistemele de sustinere ale acestora vor fi demontabile
astfel incat sa permita interventia locala acolo unde este necesara.
3.4. Rezistenta la foc
Clasificare
20
Tavanele false trebuie clasificate ca 'materiale cu combustie limitata' cum sunt definite
in Normele Romanesti pentru Constructii. Tavanele false trebuie sa aiba "Clasa A ca
suprafata de raspandire a focului" cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partea 6 si 7
sau minim Clasa C2 conform standardelor Romanesti.
Unde sunt definite ca 'placi din gips carton rezistente la foc' trebuie verificat daca
compozitia placii din gips carton este in concordanta cu specificatiile necesare pentru acest
tip de produs.
Rezistenta la foc
Sistemul de tavane false trebuie sa fie rezistent la foc cel putin conform SB 476:
partile 21, 22 si/sau 23. Standardele Romanesti se vor aplica cand sunt mai stricte.
Clasa de raspandire a Focului: Clasa 0 pentru raspandirea focului pe suprafata cand
se testeaza in concordanta cu SB 476: Partile 6 and 7 si/sau cu normele aplicabile in
Romania.
Bariere pentru goluri
Toate spatiile mascate de deasupra tavanelor false trebuie sa aiba bariere pentru
incendiu in concordanta cu normele de constructie pentru a imparti spatiul gol dintre tavane
in suprafete care nu depasesc 20 m2. Barierele pentru foc trebuie localizate pe linia
compartimentelor.
Barierele trebuie fixate la zonele perimetrale si la imbinari deoarece este necesar sa
se asigure o stabilitate permanenta si continua, fara goluri in acest mod asigurandu-se o
bariera completa impotriva fumului si focului.
Fixarea la tavanele false nu trebuie sa impiedice dilatarea sistemului de profilele altfel
afecteaza eficacitatea rezistentei la foc.
Oprirea focului
Toate golurile de la imbinarile dintre tavanele false si pereti, bariere, conducte, tevi
alte elemente etc. trebuie etansate folosind vata minerala, etansator intumescent sau alt
material rezistent la foc pentru a impiedica patrunderea fumului si a focului conform SB 5588
si/sau Standarde Romanesti importante.
3.5. Bariere in spatiile goale
Barierele din spatiile goale (in cazul spatiilor goale dintre tavane ventilate pentru
sistemele de ventilatie fara conducte) trebuie sa aiba table rigide sau semi-rigide neporoase
avand aceeasi clasa de combustie ca si cea necesara pentru materialele de etansare din
spatiile goale.
Unde se poate, barierele din spatiile goale trebuie fixate la ariile perimetrale si la
imbinari, folosind metodele recomandate de producatorul barierei pentru a asigura stabilitate
permanenta. Toate marginile si imbinarile trebuie etansate eficient pentru a impiedica
scurgerile de aer.
3.6. Durabilitate
Durata de viata a componentelor principale
Componentele primare trebuie sa fie toate componente cu o durata de exploatare nu mai
mica decat garantia tavanelor false fara a fi necesara o intretinere speciala, decat curatire
regulata. Urmatoarele componente vor fi considerate componente primare.
a) Panouri si placi de tavan.
b) Sistem de suspendare.
c) Goluri de vizitare.
Durata de exploatare a componentelor secundare
Componentele secundare au o durata de exploatare mai mica decat garantia pentru
tavanele false si includ elemente de fixare, garnituri si accesorii.
Durata de exploatare a tuturor componenetelor secundare trebuie declarata si trebuie
oferita asistenta in ceea ce priveste intretinerea necesara, perioadele de inlocuire si
metodele de inlocuire. Componentele secundare trebuie sa se poata inlocui usor fara a
compromite integritatea vizuala sau structurala a tavanelor false. Componentele trebuie sa
se poata inlocui fara a demonta progresiv tavanele false.
Livrare si depozitare
21
Toate placile de tavan trebuie livrate in invelisuri din plastic impermeabile. Sectiunile T
vizibile trebuie livrate astfel incat sa nu se zgarie sau sa se deformeze in timpul transportului,
descarcarii sau depozitarii.
Placile de tavan se pot depozita in stive, in camere inchise si fara umiditate sau alti
factori externi. Ele sunt depozitate in functie de tipuri si dimensiuni.
Placile de tavan si profilele metalice pentru suspendare sunt manipulate cu grija
pentru a evita zgarierea, deformarea sau ruperea lor.
4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE
Faze de lucru:
- Montarea structurii metalice de suspendare;
- Executarea Instalatiilor (de alte specialitati);
- Asezarea placilor de tavan si profilelor metalice;
- Montarea tuturor celorlalte elemente integrate (de alte specialitati).
4.1. Tavane false cu suport modular
Montarea structurilor metalice de suspendare:
Carligele si sectiunile T primare sunt montate si fixate cu carlige reglabile suspendate
de strucura principala existenta. Sectiunile T secundare sunt montate si fixate de sectiunile
primare.
Profilele perimetrale asigura suport la imbinarea tavanului cu peretele, sau la
inchiderile verticale intre tavane aflate la diferite niveluri de inaltime.
Executarea instalatiilor (de alte specialitati):
- Lucrari electrice: Cablare, paturi de cabluri etc.
- Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat;
- Tevi sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidranti, canalizare etc. Asezarea placilor
de tavan si a profilelor metalice:
- Trebuie prevazute un numar suficient de goluri de acces, pentru a permite accesul
personalului pentru intretinere la locul gol dintre tavane.
Montarea tuturor elementelor pentru instalatii (de alte specialitati):
- Electricitate: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoarde, lumini de avertizare
etc.;
- Mecanice: Difuzoare de aer, admisii aer etc.
Tavanele din incaperi care nu se potrivesc cu dimensiunea standard pot fi adaptate cu
ajutorul panourilor nemodulare din gips carton, conform instructiunilor Proiectantului.
Marcarea trebuie facuta astfel incat panourile pentru margine sa nu fie mai mici de
jumatate din placa standard. Corpurile de iluminat integrate in salile de clasa trebuie asezate
conform asezarii mobilei (de exemplu luarea in considerare a numarului de randuri de banci).
Sistemul de tavane false se va monta astfel incat sa nu se compromita integritatea
placilor.
Gaurile vor fi perforate sau taiate in tavanele false pentru a permite corpurilor de
iluminat sa fie fixate in placile de tavan, inclusiv pentru a permite introducerea tuturor
suporturilor aditionale pentru corpurile de iluminat. Coordonarea necesara trebuie asigurata
pentru toti ceilalti Contractori asociati.
Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificate toate dimensiunile la locul de
montare.
Proiectul pentru tavane trebuie sa cuprinda toate tolerantele si diferentele specifice
dintre dimensiunile de la locul de montare si cele din proiect.
4.2. Cerinte specifice pentru lucrarile metalice la tavane
Grosimile extrudarilor si materialelor, dimensiunile panourilor, profilele suport etc.
trebuie mentinute, nu trebuie modificate pentru a obtine cerintele proiectului.
Toate materialele si componentele trebuie sa fie rezistente si sa satisfaca standardele
minime stabilite in aceste Caiete de Sarcini, si Standardele Romanesti importante pentru
Constructii etc. Pentru ca materiale sau elementele sa aiba aceeasi calitate trebuie obtinuta
de la acelasi Furnizor sau
Producator, daca nu este astfel specificat.
Otelul trebuie adecvat protejat imbotriva coroziunii.
22
Toate sistemele suport trebuie sa aiba grosimea si rezistenta adecvata pentru a fi in

concordanta cu cerintele structurale, si pentru a elimina riscul de deformare la suprafetele
finisate.
Lucrarile trebuie protejate pana se face receptia lor, incluzand golurile de vizitare,
inainte, in timpul si dupa darea in exploatare si pana la inspectia finala pentru a evita
deteriorarea elementelor finisate.
5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISIBILE
5.1. Verificarea inainte de inceperea lucrarilor
Inainte de executarea lucrarilor pentru tavane false, tavanele trebuie mai intai
marcate cu nivela cu fascicul laser. Calitatea placilor de tavan si a sectiunilor metalice trebuie
verificata vizual si aprobata de Dirigintele lucrarii.
Trebuie verificate urmatoarele:
Daca marcarea este facuta conform proiectului;
Daca faza anterioara este finisata (exista procesul verbal de receptie pentru lucrarile
anterioare?); toate lucrarile de tevi si conducte si cablare de sub tavan trebuie terminate
inainte de asezarea carligelor si a structurii suport pentru tavan.
Daca materialele componente, placile, profilele etc. sunt in concordanta cu cerintele
specifice (exista certificate de calitate, declaratii de conformitate, aprobari tehnice?);
Daca materialele au fost depozitate corect;
Daca procedura tehnica de executare a lucrarilor pentru tavane false exista in
documentatia prezentata de Contractor;
Tavanele false trebuie sa reziste la variate incarcaturi determinate de alte fiting-uri care
sunt fixate, care trec prin tavane sau conectate la tavane. Se permite consolidarea si
fixarea conform cerintelor pentru sustinerea urmatoarelor elemente care interactioneaza
cu tavanul fals:
- amortizoare de zgomot si alte dispozitive mecanice si electrice;
- fiting-uri generale: toate fiting-urile generale trebuie sa aiba inclus cadrul suport
necesar.
Greutatea proprie a tavanelor suspendate trebuie ajustata local, fara a cauza deviari sau
miscari ale sistemului suportului sau ale elementelelor care interactioneaza. Greutatile
moarte care deriva de la accesoriile permanente sau dispozitivele atasate la sau prin
tavanele false trebuie ajustate local, fara a determina deviatii sau miscari.
Tavanele false trebuie sa ramana rigide, sa nu se deplaseze si sa nu se deformeze
permanent din cauza functionarii in regim normal. Tavanele false vor fi rezistente in toate
conditiile (inclusiv seismice si de incendiu).
Trebuie luate in considerare cerintele structurale privind accesoriile si fiting- urile pentru a
fi fixate in tavanele false. Trebuie incorporate elemente de prindere si suporturi adecvate
pentru a fi folosite cu structura de care sunt fixate.
Planurile si detaliile propuse pentru fixarea tavanelor trebuie livrate de Contractor, daca
nu sunt transmise de Investitor sau Proiectant, pentru revizuire si aprobare de catre
Beneficiar.
5.2. Verificarea in timpul executiei lucrarilor
Daca se respecta procedura tehnica de excutie a Contractorului;
Daca se respecte proiectul tehnic;
Daca inaltimea la care se monteaza tavanele este corecta si este in limitele abaterilor
admisibile, in special in ceea ce priveste imbinarile cu peretii de compartimentare sau cu
alte structuri existente;
Daca profilele pentru tavanele false sunt la acelasi nivel si fixate cu suficiente carlige;
Tavanele false trebuie sa fie executate astfel incat sa rezisite la toate vibratiile sau la alte
socuri, fortari, presiuni si miscari care pot aparea. Aceste nu trebuie sa determine ruptura
sau deteriorarea nici unui element in special a elementelor mobile sau care se deschid.
Dispozitive adecvate pentru atenuarea unor astfel de vibratii trebuie incluse.
Toate componenetele, elemetele de cuplare si de fixare trebuie instalate astfel incat sa se
ajusteze devierile si tolerantele, fara a fi strambate si deformate.
23
Sapa, peretii in gips carton si alte lucrari umede trebuie finisate si uscate inainte de
montarea panourilor pline pentru tavanele modulare, pentru a evita deformarea datorita
umezelii. Se recomanda sa se finalizeze cel putin primul strat de vopsire a peretiilor si sa
se lase sa se usuce inainte de inceperea montarii panourilor pline;
Trebuie sa se asigure ca tavanele false sunt rezistente la miscare fara sa se deterioreze
permanent sa fara sa se reduca eficacitatea indicata in Caietele de Sarcini, ca rezultat al
modificarilor elementelor la umezeala, modificari rezultate din variatii la umezeala ale
aerului in interiorul si in exteriorul cladirii.
Contractorul trebuie sa se asigure ca nu sunt posibile infiltratii ale apei de ploaie si ca nu
mai exista scurgeri de la sistemele de incalzire, ventilatie, aer conditionat, pentru
alimentare cu apa si pentru canalizare.
Umezeala care rezulta de la lucrarile finale de vopsire nu trebuie sa determine deformari
ale panourilor pline. In timpul lucrarilor de executie, Contractorul trebuie sa asigure
suficienta ventilatie naturala si mecanica, pentru a mentine umezeala in aer.
Sistemele de tavane false trebuie sa formeze un rost complet etansat fonic la imbinarile
cu elementele cu care interactioneaza (pereti de compartimentare, pereti portanti).
Trebuie verificat daca tavanele sunt etansate la toate marginile, in jurul corpurilor de
iluminat, golurile de vizitare si celelalte elemente pentru a minimiza transmiterea
sunetului doar daca nu este specificat altfel.
Izolarea intregului tavan trebuie facuta in concordanta stricta cu proiectul si trebuie
executata conform EN ISO 140: Partea 4 si pentru:
- atenuare fonica de la o clasa la alta: EN 20-140: Partea 9.
- absorbtia sunetului: EN 20-354.
- reducerea sunetului: EN ISO 140: Partea 3
5.3. Verificarea dupa finalizare lucrarilor

Trebuie verificate urmatoarele lucruri cand lucarile sunt finalizate:
Daca tavanele false au limitele de nivel din abaterile admisibile;
Daca s-a intomit proces verbal pentru lucarile de acoperire si pentru receptia calitatii;
Tavanele false trebuie sa fie rezistente la toate sarcinile statice si dinamice impuse, fara
sa se deformeze permanent sau sa se strice componentele, si trebuie sa transmita fara
riscuri astfel de sarcini suportului.
Tavanele false nu trebuie sa se deteriorze in nici un fel la stfel de sarcini deoarece este in
detrimentul oricarui element, oricarei structuri adiacente,
oricaror elemente sau dispozitive de constructie.
Tavanele false trebuie sa impiedice transmiterea zgomotelor care rezulta din vibratii,
socuri, tensiuni etc., utilizand materiale pentru izolatie fonica in toate zonele si deasupra
tavanelor false unde este necesar.
Tavanele false trebuie sa fie rezistente la sarcinile impuse la golurile de vizitare si la
sarcinile moarte ale acestor goluri de vizitare.
Tavanele si goluile de vizitare vor trebui sa sustina incarcarile inpuse in momentul
curatarii spatiului dintre tavan si structura, plus greutatea echipamentelor cu care se face
curatarea.
Tavanele false trebuie executate astfel incat sa nu se produca condensari.
Sistemul de tavane false nu trebuie sa prezinte zgomote de fond rezultate de la fiting-uri,
cauzate de vibratii interioare sau alte miscari. Zgomotul de fond provenit de la vibratiile
locale ale tavanului, de la elementele de ajustaj, de la zonele cu frecare, vor fi eliminate
prin verificari atente ale ansamblurilor si instalatiilor.
5.4. Abateri admise
Rigiditate: deformarea maxima permisa a deschizaturii pentru profilele de
suspendare, sub sarcina impusa, nu trebuie sa fie mai mare de 400/deschizatura unde
deschizatura are maxim 1.500mm (= spatiul max. dintre carlige).
Trebuie luate in considerare toate cerintele de tolenrante pentru montarea tavanelor
false pentru ca panourile sa fie corect localizate. Toate sectiunile tavanului fals de pe profile
trebuie aliniate in limitele tolerantelor admise pentru a satisface cerintele vizuale stabilite in
aceste Caiete de Sarcini.
24
Tavanele false trebuie montate in rand in raport cu liniile si profilele stabilite.

Imbinarile dintre panouri: latimea oricarei imbinari nu trebuie deviata de la latimea
nominala cu mai mult de: 1 mm sau 10% de la latimea normala. Orice variatie trebuie sa fie
egal distribuita fara modificari bruste. Dezalinierile dintre imbinari nu trebuie sa fie mai mari
de 2 mm.
Variatia maxima in plan pentru cotele date, a fiecarei parti de tavan, nu trebuie sa fie
mai mica de 1:1000 peste orice lungime, supuse la maxim: 1.5mm.
Variatia maxima in ceea ce priveste nivelul trebuie sa fie 1:400 fata de orice lungime
pentru orice component posibil de maxim: 4mm.
Deviatia maxima in plan sau sectiune intre oricare 2 panouri adiacente trebuie sa fie
de 0.5mm.
Golurile pentru lucrarile de interactiune trebuie sa fie la dimensiunile date: 1mm.
Deformarea profilelor in sistem nu trebuie sa depaseasca: 1,5mm din lungimea
totala.

- lucrari de executie tavane false modulare, din panouri metalice liniare

"sau echivalent".
Intocmit,
Arh. Alexandra Coco
25
5. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII

1. GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zugraveli si
vopsitorii.
prioritate.
Nr Indicativ
Titlu
1.
Normativ pentru executarea lucrrilor

de zugrveli si vopsitorii
Completare cu caietul VII "Prepararea si
aplicarea pastei Gipac"
Completat cu "Instructiuni tehnice
pentru utilizarea vopselelor Dasirom,
Veparom Vepatim si a vopselelor strop
C 3-1976
Ordin de
aprobare
I.G.S.C.
44/23.02.1976
I.C.C.P.D.C.
74/17.06.1977
I.C.C.P.D.C.
35/3.11. 1989
Inlocuieste
C 3/61
C 66-70
C 96-70
C 124-72
C 143-72
Legenda
I.G.S.C. - Inspectoratul General de Stat in Constructii
3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE,

Principalele materiale sunt:
- vopseaua lavabila pentru pereti si tavane;
- vopseaua pe baza de ulei, emailuri , lacuri pentru tamplarie de lemn sau metalica;
- chituri, grunduri, ipsos.
Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile
tehnice conform standardelor in vigoare.
Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise, ferite de umezeala.
Materialele livrate in bidoane de tabla sau PVC vor fi depozitate separat, ambalajele fiind
inchise ermetic si etans.
Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor,
recomandandu-se ca temperatura de depozitare sa fie cuprinsa intre 7 - 20C.
4. PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR
4.1. Pregatirea suprafetelor
Suprafete gletuite si tencuite
- Suprafeele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie s fie plane i netede, fr
desprinderi i fisuri.
- Fisurile si neregularitatile din suprafetele tencuite se pot repara folosind aceea
tencuiala sau glet, in functie de tipul iregularitatilor.
- Toate fisurile i neregularitile din suprafetele gletuite se chituiesc sau se spcluiesc
cu past de aceeai compoziie cu a gletului. Pasta de ipsos folosit pentru chituire:
preparat n volume (2 pri ipsos la 1 parte ap) n cantiti mici. Pentru suprafeele
mai mari se prepar past ipsos-var, 1 parte 1 i 1 parte lpate de var folosit n cel
mult 20 minute de la preparare.
- Dup uscare suprafeele reparate se slefuiesc cu hrtie de lefuit, pereii de sus n
jos, i se cur cu perii sau bidinele curate i uscate.
Suprafete de lemn
Inainte de inceperea lucarilor de vopsire tmplriile trebuie s fie revizuite i reparate
degradrile acolo unde este cazul, din transport sau montaj;
Vopsitorul verific i corecteaz suprafeele de lemn astfel ca nodurile s fie tiate,
cuiele ngropate i bine curate.
26
Umiditatea tmplriei nainte de vopsitorie s depeasc 15%, verificat cu aparatul

electric tip "Hygromette" sau similar.
- Accesoriile metalice ale tmplriei care nu sunt almite, nichelate sau lcuite din
fabricaie, vor fi grunduite anticoroziv i vopsite cu vopsea de ulei.
Suprafete metalice
Suprafeele metalice nu trebuie s prezinte pete de rugin, grosimi de orice fel,
vopsea veche, noroi etc. Rugina se ndeprteaz prin frecare cu peria de srm, spacluri de
oel, hrtie sticlat sau soluii decapante (feruginol etc.). Petele de grsime se terg de
grsime cu solveni, exclusiv petrol lampant i benzin auto.
Tmplria metalic se aduce pe antier grunduit cu un grund anticoroziv
corespunztor vopselelor de ulei.
4.2. Executia lucrarilor
Generalitati
Zugrveli i vopsitoriile se vor executa n conformitate cu proiectul de execuie i
prevederile din prezentul Caiet de sarcini.
Lucrrile de finisare a pereilor i tavanelor se vor ncepe la temperatura aerului, n
mediu ambiant, de cel puin +5oC.; n cazul zugrvelilor, regim de temperatur ce se va ine
n tot timpul execuiei lucrrilor i cel puin 5 ore pentru zugrveli i 15 zile pentru vopsitorii,
dup executarea lor.
Finisajele lucarilor exterioare de vopsitorii nu se vor executa pe timp de cea i nici la
un interval mai mic de 2 ore de la ncetarea ploii i nici pe timp de vnt puternic sau ari
mare.
nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii (exceptand zugraveala cu var)
se va verifica dac suprafeele suportau umiditatea de regim: 3% suprafeele tencuite i 8%
suprafeele gletuite. n condiii de umiditate a aerului de pn la 60% i temperatura +1520oC, acestea se obin n 30 zile de la tencuire i 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verific
cu aparatul "Hygromette" sau similar. Se poate verifica umiditatea i cu o soluie feolftalein
1%, ce se aplic cu pensula pe o suprafa mic, dac se coloreaz n violet sau roz, stratul
respectiv are umiditate mai mare de 3%.
Diferena de temperatur ntre aerul nconjurtor i suprafaa care se vopsete nu
trebuie s fie mai mare de 6oC, pentru evitarea condensrii vaporilor.
Contractorul nu trebuie sa foloseasca vopsele cu termen de utilizare depit. Se pot
folosi numai pe baz de confirmare a unui laborator de specialitate a pstrrii calitilor
vopselelor n limitele standardelor i normelor de fabricaie.
Zugraveala cu var
Suprafetele peretilor si plafoanele din caldirile monumente istorice, subsoluri si
incaperile tehnice pot fi zugravite cu var. Aceasta zugraveala se poate aplica folosind
bidineaua sau trafaletul.
Varul trebuie aplicat intr-un numar de starturi suficient pentru a
sigura un aspect alb continuu. Se pot alege alte culori cu acordul Proiectantului si
Investitorului.
Deoarece varul este caustic, zugravul trebuie sa foloseasca protectie pentru ochi si
piele.
Cu un litru de var poate acoperi de la 3 la 6 mp intr-un singur strat, in functie de
netezimea si porozitatea suprafetei. Varul trebuie aplicat in strat subtire.
Varul pe suprafetele poroase se va aplica ca o pasta. Caseina se poate adauga
pentru a imbunatati aderenta zugravelii pe suprafetele mai putin poroase.
Contractorul va amesteca pasta de var inainte de folosire pentru a evita
sedimentarile. Se recomanda 4 straturi de zugraveala de var pe tencuieli exterioare noi si 3
straturi la tencuieli interioare noi. Fiecare strat trebuie lasat minim 2 zile sa se usuce.
Varul nu trebuie sa fie aplicat pet imp friguros sau cand exista risc de inchet. Varul
trebuie protejat impotriva soarelui puternic, in timp ce se usuca.
Vopsitorie cu vopsea lavabila
n acest subcapitol se cuprind specificaiile tehnice, condiiile i modul de execuie a
vopsitoriei cu vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos n
ncperi cu umiditate relativ a aerului pn la 60, la perei i tavane.
Vopsitoria cu vopsea lavabila se va aplica pe suprafeele interioare tencuite i gletuite
cu glet de ipsos;
27
Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaz n urmtoarea ordine;:

n prealabil se face verificarea gletului i rectificarea eventual a suprafeei acestuia.
Pentru preaprarea grundului se introduce n vasul de pregtire un volum de vopsea
Vinarom i un volum egal de ap i se omogenizeaz.
Grundul se aplic numai manual cu bidineaua sau cu pensula lat; timpul de uscare
este de minimum 2 ore la temperatura +15oC i o or la +25oC mai mare.
Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaz aplicnd dou straturi de vopsea diluat
cu ap n proporie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; nainte
de folosire vopseaua se strecoar prin sit cu 900 ochiuri/cm2.
Bidoanele i vasele cu vopsea se vor nchide etan de fiecare data cand se intrerup
lucrarile.
La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizat .
Pe parcursul executrii lucrrilor se verific n mod special de ctre investitor
(dirigintele de lucrare):
- ndeplinirea condiiilor de calitate a suprafeei suport specificate mai sus;
- calitatea principalelor materiale introduse n execuie, conform standardelor i
normelor interne de fabricaie;
- respectarea prevederilor din proiect i dispoziiilor de antier;
- corectitudinea execuiei cu respectarea specificaiilor producatorului de vopsea;
- Lucrrile executate fr respectarea celor menionate n fiecare subcapitol i gsite
necorespunztoare se vor reface sau remedia;
Recepia lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se va face numai dup uscarea lor
complet.
Vopsirea tamplariei din lemn si metal
Executia lucrarilor de vopsitorie se va face dupa efectuarea unor operatiuni
pregatitoare dupa cum urmeaza:
- aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea completa a zugravelilor si
pardoselilor cu luarea de masuri de protejare a acestora;
- verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei;
- verificarea suprafetelor de lemn din punct de vedere al planeitatii si umiditatii care nu
trebuie sa depaseasca 15%;
- indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime.
Executarea vopsitoriei pentru tamplarie:
- Inceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din lemn si metal se va face la o
temperatura a aerului in mediul ambiant de cel putin 15C, regim ce se mentine pe tot
parcursul executiei lucrarilor si cel putin 15 zile dupa executarea lor.
Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala.
Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti
puternici de aer.
5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE
5.1. Verificari inainte de inceperea executiei
- Daca etapa anterioara a fost integral incheiata (existenta PV receptie pentru stratul
suport: glet, tencuieli, beton etc.);
- Existenta procedurii tehnice de executie pentru zugraveli si vopsitorii in documentele
prezentate de constructor;
- Certificatele de calitate pentru materialele folosite care sa ateste ca sunt in
conformitate cu normele si cu cerintele Investitorului;
- Agrementele tehnice pentru produse si procedee noi;
- PV de receptie pentru lucrarile destinate a proteja zugravelile si vopsitoriile (invelitori,
streasini).
5.2. Verificari in timpul executiei lucrarilor
a) Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor
- Daca este respectata procedura tehnica de executie;
- Utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate in prescriptiile tehnice ale
produselor utilizate;
28
Aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste, spalarii prin ploaie sau
inghetarii;
- Aspectul zugravelilor;
- Corespondenta zugravelilor si vopsitoriilor care se executa cu cele din proiect;
- Aspectul zugravelilor;
- Uniformitatea zugravelilor pe intreaga suprafata (nu se admit pete , suprapuneri);
- Aderenta zugravelilor interioare si interioare la stratul suport prin frecare usoara cu
palma de perete;
- Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar
(trebuie sa fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea).
b) Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal
- Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie sa prezinte pe toata
suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dupa cum este
prevazut in proiect (nu se admit straturi stravezii, pete, desprinderi, crapaturi sau
fisuri);
- La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicula de
vopsea a suprafetelor , bine chituite si slefuite in prealabil; se va controla ca
accesoriile (silduri, drucare, cremoane, olivere) sa nu fie patate cu vopsea;
- Separatiile dintre zugraveli si vopsitorii pe un acelasi perete , precum si cele dintre
zugraveala peretilor si a tavanelor terbuie sa fie distincte , fara suprapuneri si
separatii.
5.3.Verificari la terminarea lucrarilor
La terminarea unei faze de lucrari , verificarile se efectueaza cel putin una pentru
fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp.
Lucrarile de zugraveli , vopsitorii si tapete se pot receptiona si la Receptia la
terminarea lucrarilor obiectivului de investitie, efectuandu-se aceleasi verificari ca la punctul
anterior, dar cu o frecventa de 1/5.
Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si de decoratiuni (tapet etc.) trebuie verificate foarte
atent deoarece sunt cele mai vizibile parti ale lucrarilor executate.
- Executie zugraveli si vopsitorii

"sau echivalent".
Intocmit,
Arh. Alexandra Coco
6. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE PARDOSELI

1. GENERALITATI
29
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de mortar, sapa
din ciment sclivisit, placari de pardoseala cu covor PVC, placarea pardoselilor cu ceramica si
parchet, placari de pardoseala cu mocheta textila.
1.1. Alcatuirea pardoselilor
In general pardoselile sunt alcatuite din urmatoarele straturi:
a) Stratul suport care poate fi din beton sau pamant - si in cazul in care exista subsol sau
parter fara subsol - beton de egalizare, pat de nisip si pietris sub. Alte straturi suport, in
cladirile mai vechi, pot fi: pardoseli din lemn din imbinari din elemente din lemn si
deasupra placi pentru pardoseli.
b) Straturi intermediare (cum ar fi sapa din ciment, pat de mortar sau "sapa uscata" din
placi de gips carton) care trebuie sa transmita stratului suport sarcinile statice si
dinamice, sa asigure ruperea capilaritatii si impiedicarea patrunderii apelor freatice si sa
permita mentinerea calitatii stratului de uzura; In cazul unor cerinde pentru izolatii fonice
mai mari si folosirii sapai auto-nivelanta: un strat isolator din 15mm Polistiren.
c) In cazul subsolurilor si parterurilor fara subsol: straturi care sa asigure ruperea
capilaritatii (membrane hidroizolatoare), pentru a bloca patrunderea apei featrice
(membrane impermeabila, in cazul unui nivel ridicat de apa freatica), pentru a evita orice
punte termica (8 la 10 cm din Polistiren sau Poliuretan), sis a permita durabilitatea
calitatii a stratului de uzura.
In cazul incaperilor umede (cum ar fi bucatarii, spalatorii) si incaperile sanitare, un strat
hidrofug (vopsea bituminoasa rece sau panza bituminoasa) este necesar inainte de
stratul de uzurar. Incaperile de langa piscine, deasemenea necesita masuri speciale
pentru protectie impotriva apei (vezi Anexa de la Caietele de Sarcini pentru cladirile
respective).
d) Stratul de uzura care trebuie sa asigure:
- siguranta in utilizare;
- rezistenta la sarcini statice si dinamice;
- confortul termic si acustic;
- clasa de combustibilitate prescrisa;
In acest capitol, doar straturile mentionate la punctele b) si d) sunt specifice.
1.2. Abateri admisibile
Abaterile de la planeitate ale stratului suport nu trebuie sa depaseasca:
- maxim 20mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata terenului de fundatie;
- maxim 10mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata stratului suport rigid
(sarpanta din ciment sau scanduri pentru pardoseala din lemn).
prioritate.
Nr.
Indicativ
Titlu
1.
NP 013-1996
2.
GP 037/1998
Ghid privind proiectarea,

executia si asigurarea calittii
pardoselilor la constructii n
care se desfsoar activitti
de productie
Normativ privind proiectarea,
executia si asigurarea calittii
pardoselilor la constructii civile
CAIET I: Prevederi generale
CAIET II: Pardoseli calde
CAIET III: Pardoseli
semicalde CAIET IV:
Pardoseli reci
30
Ordin de
aprobare
M.L.P.A.T.
68/N/28.08.1996
nlocuieste
M.L.P.A.T.
50/N/17.06.1998
C 351982
3.
C 55-1974
4.
C 174-1979
5.
C 187-1978
6.
NP 063-2002
7.
GP 089-2003
Instructiuni tehnice privind

montarea profilului mn
curent din PVC semirigid
Instructiuni tehnice de aplicare
a profilelor aprtor muchie
de treapt din PVC
Instructiuni tehnice pentru
folosirea n constructii a
produselor din bazalt topit si
recristalizat
Normativ privind criteriile de
performant specifice scrilor
sl rampelor pentru circulatia
pietonal n constructii
Ghid privind proiectarea
scrilor si rampelor la cldiri
I.G.S.C.
157/07.11.1974
I.C.C.P.D.C.
18/19.04.1979
C 174
1974
I.C.C.P.D.C.
95/24.09.1978
M.T.C.T.
1994/13.12.2002
M.T.C.T.
1004/10.12.2003
Legenda
M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului
I.G.S.C. - Inspectoratul General de Stat in Constructii
Conditiile tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseli va fi in concordanta cu

prevederile "Normativul pentru controlul calitatii lucrarilor in constructii si aferent instalatiilor",
C 56/85, capitolul 8 "Pardoseli".
3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE,
MAIPULARE, TRANSPORT
Materiale folosite folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt:
a) Sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-situ
- apa pentru constructii, conform STAS 790-84
- Nisip conform STAS 1667 - 76;
- Ciment Portland, conform SR 388/95;
- agregate din piatra pentru mozaic, conform STAS 1134-71;
- Ciment alb Portland, pentru mozaic in-situ, conform SR 7055/96;
- Ciment Pa 35, conform SR 1500/96;
- Agregate naturale, conform STAS 1667 - 76;
b) Placi ceramice
- Placi ceramice glazurate (finisaj mat, antiderapante, trafic intens pentru cladiri
publice), incluzand placi speciale pentru scari;
c) Placari sintetice continue pentru pardoseli;
- covor PVC plastifiat, pe suport textil,cu structura compacta, conform STAS 7915-71;
- mocheta textila structurata
d) Parchet
- Lamele de parchet din lemn masiv de esenta tare (stejar), de grosime aproximativ
14mm, cu lamba si uluce, incluzand stratul suport din lemn de esenta moale, cum ar fi
bradul, pinul etc.
e) Borduri
- Borduri din mozaic, elemente prefabricate (inaltimea de 10cm);
- Bordura din PVC pentru pardoseli din PVC, in aceeasi culoare cu pardoseala;
- Bordura laminata din lemn de stejar (inaltimea de 8cm, grosimea de la 12 la 15mm)
cu muchia superioara rotunda sau oblice, conform STAS 228/1-87;
f) Acesorii
- Strat Poliuretanic sau din Polistirene izolatie fonica, de grosime 5mm ca strat izolator
sub parchet sau de 15 mm pentru sapa autonivelanta;
- Folie PE ca bariera pentru vapori;
- Cuie din otel, conform STAS 2111/90;
- Suruburi si dibluri din plastic pentru pereti;
31
Hidrat de clor tehnic, conform STAS 339 - 76

Spirt alb rafinat tip C, conform STAS 44-67
Corpuri abrazive, conform STAS 601/1 - 84
Acidul oxalic, conform STAS 4992-68
Oxizi de vopsire - Binder Standards L 17 - Industria Chimica
Adeziv "Prenadez 300", sau similar aprobate, conform NTR 2830-75;
Diluant Prenadez 300 conform NTR 2830-75;
Fasii autoadezive pentru pardoseala din PVC si punerea covorului;
Finisaj Poliuretanic sau ulei pentru parchet masiv;
ceara pentru parchet, conform NII 1564 - 69.
Panza bituminoasa si mastic bituminos cald sau rece;
Palci speciale din metal sau plastic pentru scari;
Tabla de acoperire (inox sau aluminiu) pentru rosturi;
Tabla de acoperire (alama, inox) pentru rosturile dintre diferite finisaje pentru
pardoseli;
Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor in vigoare
specifice si normelor tehnice folosite in constructii .
-
Transport si depozitare
De indata ce sunt sunt livrate pe santier, materialele vor fi verificate de Contractor, sa
se constate daca au fost corect transportate si impachetate. Contractorul trebuie sa se
asigure ca depozitarea s-a facut conform previziunilor si normelor standardelor si normelor
tehnice in vigoare. Trebuie verificate urmatoarele lucruri:
- Transportul pieselor de parchet, a plintelor i bordurilor se va face numai n vehicule
curate i acoperite. Piesele de parchet, frizurile de perete i pervazurile ambalate n
pachete i respectiv legturi, se vor depozita n stive n ncperi nchise (pentru a
asigura temperatura constant) pardosite cu lemn, ferite de umezeal i de razele
soarelui. Stivuirea se va face pe specii, clase de calitate i dimensiuni. Depozitarea
parchetului n subsoluri este interzis.
- Transportul pervazurilor se face cu legtura, n vehicule curate i acoperite, se vor
depozita n ncperi nchise.
- Transportul covoarelor de PVC se face cu mijloace obinuite de transport, acoperite,
uscate, curate i nchise, sulurile fiind aezate vertical. Depozitarea se face n locuri
uscate i acoperite, la temperaturi cuprinse ntre + 5C... +35oC, ferite de aciunea
luminii solare directe, n poziie vertical.
- Transportul i depozitarea bidoanelor cu adeziv i diluant se va face cu respectarea
dispoziiilor privind transportul i depozitarea materialelor inflamabile, ferite de
posibilitatea de explozie, cu respectarea normelor de paz contra incendiilor,
temperatura de depozitare va fi ntre + 15oC i + 20oC pentru "Prenadez 300.
- Poliacetatul de vinil, dispersie apoas (aracet) se va depozita n magazii acoperite, la
temperatura de + 5o C... + 35o C. Dac se vor desface ambalajele i materialul nu se
va consuma n ntregime, acesta trebuie legat (nchis) imediat. Termenul de garanie
este de 3 luni de la data fabricaiei.
- Piatra de mozaic se va contracta, livrat n saci de 50 Kg, pe sortimente i culori
diferite. Transportul se face cu mijloace de transport acoperite.
- Plcile de gresie ceramic se vor livra i transporta n cutii de carton (max.40
Kg/buc.). Depozitarea se face n spaii acoperite.
- Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta i manipula cu respectarea
prevderilor n vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive.
Transportul se va face n ambalaje de sticl sau material plastic, care vor fi nchise cu
dopuri de sticl sau de plastic.
- Ambalajele cu white-spirit se vor depozita n magazii aerisite sau aer liber, ferite de
razele solare.
- Acidul oxalic tehnic livrat n butoaie de lemn sau alte ambalaje, se vor depozita n
magazii uscate.
- Cimentul pentru sape, mozaic si si mortar va fi ferit de aciunea umezelii, ngheului i
de amestecul cu corpuri strine, att n timpul transportului (ce se face n saci), ct i
n timpul depozitrii, ce se face pe sorturi, n magazii sau soproane.
32
Toate materialele vor avea Agrement tehnic i/sau Certificate de calitate i se va

indica tehnologia de execuie conforme cu fia productorului.
Controlul materialelor ntrebuinate, al dozajelor, al modului de execuie i al
procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toat durata lucrrii.
4. EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
4.1. Reguli generale
- In cazul in care proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaie dintre dou tipuri de
pardoseli, care se execut n ncperi vecine, va coincide cu proiecia pe pardoseal
a mijlocului grosimii foii uii n poziie nchis.
- Pardoselile vor fi plane, orizontale i fr denivelri n aceeai ncpere i la trecerea
dintr-o ncpere n alta. Fac excepie pardoselile care au denivelri i pante prevzute
n proiect.
- Executarea fiecrui strat component al pardoselii se va face numai dup executarea
stratului precedent i constatarea de catre Dirigintele lucrarii c acesta a fost bine
executat.
- La trecerea de la execuia unui strat la altul, se va realiza o legtur ct mai perfect
ntre straturi.
4.2. Lucrari executate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli
- Executarea pardoselilor se va face numai dup terminarea lucrrilor prevzute sub
pardoseli (canale, fundaii, conducte, instalaii electrice, sanitare, de nclzire, etc) i
efectuarea probelor prescrise, precum i dup terminarea n ncperea respectiv a
tuturor lucrrilor de construcii montaj, a cror execuie ulterioar ar putea deteriora
pardoseala.
- Atunci cnd stratul suport al noii pardoseli este constituit din planee de beton sau
beton armat este necesar ca aceste suprafee suport s fie pregtite prin curarea i
splarea lor cu apa de eventualele impuriti sau resturi de tencuial. Curarea se va
face cu mturi i perii.
- Diversele strpungeri prin planeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale
planeului, adnciturile mai mari, etc se vor astupa sau chitui, dup caz, cu mortar de
ciment.
- Armturile sau srmele care eventual ies din planeul de beton armat vor fi tiate sau
ndoite.
- Conductorii electrici care se monteaz sub pardoseal (pe suprafaa planeului) vor fi
acoperii cu mortar de ciment n grosimea strict necesar pentru protejarea lor.
- Inainte de executarea pardoselilor se va verifica dac conductele de instalaii sanitare
sau de nclzire central, care strpung planeul, au fost izolate corespunztor,
pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planeul i pardoseala.
- Atunci cnd este necesar se va face o nivelare a suprafeei stratului suport existent
cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie s fie
suficient de ntrit cnd se va aeza peste el mbrcmintea pardoselii.
- Compoziia, dozajul i natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la
fiecare tip de pardoseal n parte, n funcie de solicitrile la care este supus
pardoseala.
4.3. Executia stratului suport
Prevederi generale
Lucrarile din acest capitol, fiind lucrari care urmeaza a fi acoperite, deci ramanand
invizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului si corectitudinii executiei va trebui
verificata inaintea executarii pardoselilor finite, deci este necesar a se incheia proceseverbale de lucrari ascunse.
Exceptie de la prevederile art.ant. or fac sapele de egalizare ranforsate cu corindon
care nu necesita intocmirea de procese verbale de lucrari ascunse.
Orice lucrare de prevazuta in acest capitol va fi inceputa numai dupa verificarea si
receptionarea suportului din beton, operatii care se efectueaza si se inregistreaza conform
prevederilor capitolelor respective.
33
Suportul trebuie sa aiba umiditate maxima 2% masurata cu umidometrul cu carbit,

pentru etalonare, respectiv cu umidometrul electronic in rest.
Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea pregatirii
suprafetei suport conform specificatiilor din prezentul proiect, conform normativelor in
vigoare, precum si conform specificatiilor din fisele tehnice ale producatorilor materilalelor
care fac obiectul prezentului capitol.
Se vor verifica, deasemenea, utilizarea tipului/clasei de calitate a materialelor indicate
in proiect, precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prevazute in normative,
prezentul proiect si prescriptiile producatorilor.
In toate cazurile, primeaza specificatiile din prezentul proiect.
Prevederi pentru materiale
Toate materialele si semifabricatele care se folosesc la executarea lucrarilor, se vor
pune in opera numai dupa verificarea de conducatorul tehnic al lucrarii a corespondentei lor
cu prevederile si specificatiile din prezentul proiect, completate, unde este cazul, cu
prevederile standardelor in vigoare.
Sapele vor fi sape uscate si vor fi executate din liant aditivat predozat1, insacuit,
amestecat cu agregate si apa, conform dozajului indicat de producatorul liantului (orintativ,
per m3 de sapa: liant 200-250kg , agregate 1.650-1.850kg si apa 120-140litri).
Agregatele vor fi 70% nisip sort 0-4 mm si 30% pietris sort 4-8 mm.
Sapele vor fi executate aderente pe placa de beton, pentru asigurarea aderentei
aplicandu-se grundul indicat de producatorul liantului (in principiu, un amestec de liant, latex
si apa).
Prepararea sapelor si aplicarea acestora se vor face conform prescriptiilor
producatorului liantului.
Sapele rezultate vor avea urmatoarele caracteristici:
Rezistenta la compresiune, dupa 28 zile (EN 13892), min. 30 N/mm2
Rezistenta la incovoiere, dupa 28 de zile (EN 13892), min. 6 N/mm2
Timp uscare pentru montarea parchetului, in conditii normale, max. 10 zile
Sapele de egalizare vor fi de grosimea indicata in planse si detalii asigurand si
aducerea la aceeasi cota a diverselor finisaje.
Acoperirile autonivelante vor fi realizate din mortar predozat insacuit amestecat cu
apa, in proportia indicata de producatorul mortarului.
Caracteristicile tehnice ale acoperirilor autonivelante vor fi (SR EN 13813):
Rezistenta la compresiune, dupa 28 zile, min. 32,0 N/mm2
Rezistenta la incovoiere, dupa 28 de zile, min. 8,0 N/mm2
Aderenta la suport2, dupa 28 de zile, min. 1,4 N/mm2
Timp uscare pentru montarea covorului PVC, in conditii normale, max. 48 ore
Timp uscare pentru montarea parchetului, in conditii normale, max. 72 ore
Instructiuni, normative, standarde:
- C35/1982 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor, modificarile si
completarile acestuia
- SR EN 13813 Materiale pentru sape si pardoseli. Materiale pentru sape. Caracteristici
si cerinte.
Prevederi pentru executie
Inainte de inceperea lucrarilor prevazute in prezentul capitol, este necesar a se
verifice daca au fost executate si receptionate toate lucrarile:
- necesare executarii lucrarilor care sunt prevazute in prezentul capitol
- destinate protejarii lucrarilor prevazute in prezentul capitol
- a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lucrarilor prevazute in
prezentul.
Executia poate incepe numai daca, in prealabil, conducatorul tehnic al lucrarii a
verificat materialele care urmeaza a fi folosite, dupa cum urmeaza:
- au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca respecta prescriptiile
prezentului proiect si sunt corespunzatoare normelor in vigoare
- au fost corect transportate si depozitate.
Umiditatea suportului, pe care se aplica lucrarile prevazute in prezentul capitol, va fi
de maximum 2% determinata cu umidometrul cu carbit, pentru etalonare, respectiv cu
umidometrul electronic in rest.
34
Suportul trebuie sa fie:

- slab sau mediu absorbant, adica absorbtie de apa 2-6%
- consistent, curat
- plane, conform tolerantelor impuse prin prezentul proiect (pentru placile de beton
max. 4 mm la 2 m, respectiv denivelari intre placi alaturate max. 0,5 mm; pentru
sape cele de mai jos).
Dupa verificarea suportului, acesta va fi desprafuit prin aspirare.
Sapele vor fi turnate cu respectarea stricta a cotelor de turnare, in special la:
- executarea cuvelor in care vor fi pozate stergatoarele de picioare
- diferenta de nivel dintre sapa dintre diferitele finisaje.
Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de
executie, prevazuta in prezentul proiect, precum si in prescriptii tehnice date de producatorii
materialelor la care se face referinta in prezentul capitol, respectiv prescriptiile normativelor in
vigoare.
Se va verifica respectarea conditiile de mediu, specificate in prescriptiile notificate mai
sus, atat cu privire la executarea lucrarilor, cat si cu privire la protectia ulterioara a acestora.
Se vor avea in vedere si eventualele masuri suplimentare, ulterioare pentru protejarea
lucrarilor.
Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se vor face cel putin
cite una lafiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 m2.La receptia preliminara se va
efectua direct de catre comisie aceleasi verificari, cu o frecventa de minim 1/5 din frecventa
precedenta.
Receptia caIitativa
Sapele de egalizare se vor verifica din punct de vedere al respectarii cotelor de
turnare.
Sapele de egalizare vor fi plane, diferentale de planeitate maxim admise fiind de
2mm/2m, verificarea facandu-se cu dreptareul cu bula de nivel, dar nu mai mult de 3mm
medii/fiecare spatiu.
Sapele de egalizare vor fi compate, fara fisuri, admitandu-se numai fisurile capilare
datorate reactiei de hidratare a cimentului.
Acoperirile autonivelante vor fi plane si netede nu se admit denivelari si nici
rugozitati.
Atat sapele de egalizare cat si acoperirile autonivelante vor fi aderente la suport nu
se admit desprinderi sau aderente partiale (sunet neadecvat la ciocanire).
4.4. Executia pardoselilor - finisaj
Executarea stratului de uzur (finisaj) pentru fiecare tip de pardoseal se va face
conform prevederilor din capitolele ce urmeaz.
4.4.1.Pardoseli din parchet
Prevederi generale
Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la executia pe santier a lucrarilor de pardoseli si
cuprinde conditiile tehnice pentru:
prepararea, transportul si punerea in opera a materialelor.
controlul calitatii materialelor, a lucrarilor executate
In cursul executiei lucrarilor de pardoseli nu se va face nici o derogare de la
prevederile prezentelor prescriptii fara aprobarea prealabila - in scris - a Beneficiarului.
Constructorul si Beneficiarul sunt obligati sa respecte in afara Caietului de Sarcini toate
prevederile standardelor, instructiunilor tehnice departamentale si normativelor in
vigoare la data executiei lucrarilor.
Constructorul prin laboratorul sau de santier sau prin colaborarea cu unitati de
specialitate va efectua toate incercarile si determinarile rezultate din aplicarea prezentului
Caiet de Sarcini.
Constructorul este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice
care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul Caiet de Sarcini, Beneficiarul
va dispune intreruperea lucrarilor. Lucrarile de pardoseli nu se vor executa sub temperatura
de + 100C. Oprirea executiei lucrarilor sub temperatura de + 10 0C este determinata de
35
conditiile termoclimatice reale existente efectiv pe santier pe perioada realizarii lucrarilor

indiferent de anotimpul in care se produc aceste fenomene.
Prevederi pentru materiale
Materiale: Parchet lemn masiv stejar, cu lamba si uluc
Aracet D 50, conform STAS 7058-91 sau Crilororn DC 2100 (Rsnov)
Standarde de referint:
GP 037 98 Normativ privind proiectarea, executia i asigurarea calittii pardoselilor la
cldiri civile
Livrare, depozitare , manipulare
Se vor furniza de ctre productor instructiunile de manipulare, depozitare i protectie pentru
fiecare material. Pentru receptia fiecrui lot de materiale livrate, antreprenorul va verifica
certificatul de calitate al productorului.
Materialele se vor grupa intr-un spatiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de nghet i de variatii
de temperatur (-7 i + 20C); materialele vor fi depozitate pe categorii, cu etichete vizibile
pentru a nu se confunda continutul.
Pentru manipulare i transport lalocul de lucru se vor folosi cutiile de ambalje i se vor
transporta numai cantittile necesare unui schimb de lucru.
Transportul lamelelor de parchet, a frizurilor de perete si pervazurilor se va face numai cu
mijloace de transport acoperite si curate.
Pachetele cu piese de parchet, frizuri si pervazuri se vor depozita n stive, n ncaperi nchise
(pentru a asigura o temperatur constanta), pardosite cu lemn, ferite de umezeala si de
razele soarelui.
Transportul placilor din fibre de lemn moi (poroase) se va face cu mijloace de transport
acoperite, curate si uscate. In timpul transportului placile vor fi asezate orizontal, n stive, pe
sortimente.
Placile de lemn moi (poroase) se vor depozita n ncaperi nchise si uscate asezate n stive,
functie de grosime, format si calitate; stivuirea se va face n pozitie orizontala pe suprafete
plane (platforme).
Prevederi pentru executie
Stadiul lucrrilor pe antier, n momentul nceperii montrii parchetului trebuie s fie
urmtorul:
- lucrrile de instalaii sanitare, electrice i de nclzire si care sunt integrate in
realizarea pardoselii vor fi terminate;
- stratul suport va avea un grad de umiditate mai mic de 5 %;
- zugrvelile i vopsitoria, precum i toate finisajele pereilor cu care se racordeaz
mbrcmintea din parchet, vor fi terminate;
- poriunile de mozaic si ceramica care se vor afla n contact cu parchetul (pragurile)
vor fi turnate i frecate;
- usile de la balcoane si de la terase vor fi montate inainte.
In Incperile n care se execut mbrcmintea din parchet se va asigura urmtorul
climat interior:
- temperatura, minimum + 5oC;
- umiditatea relativ a aerului, maximum 60 %.
Montarea Parchetului
Montarea parchetului cu lamba si uluc prin lipire
1. Montarea parchetului se va face prin lipire cu Aracet D50 sau Crilorom DC 2100 pe stratul
de suport.
2. Inainte de montarea parchetului suprafata suportului va fi curatata de praf iar piesele de
parchet se vor sorta dupa fibra si culoare pentru 1-2 rnduri complete.
3. Montarea se va ncepe cu lipirea frizurilor de perete la o distanta de 10...15 mm de perete
si mbinarea lor la colturi la 45; frizurile se vor ntepeni fata de perete cu pene asezate la cca
0,5 mdistanta.
4. Lipirea lamelelor de parchet se va face dupa minim 3 ore de la lipirea frizurilor.
36
5. Lamelele se vor aplica dupa cca. 10 minute de la ntinderea adezivului.

6. Pentru o mai buna ancorare n cmp lamelele se vor bate din loc n loc n cuie, n dibluri
montate n sapa.
7. Asezarea lamelelor se va face conform desenului din proiect.
8. Circulatia peste parchetul lipit este permis dupa 24 ore de la aplicare.
Montarea parchetului cu lamba si ubuc prin batere n cuie
1. Se vor fixa n cuie, de-a lungul peretilor, frizunile de perete la o distanta de 10...1 5 mm de
perete.
2. Frizurile de perete se vor ntepeni fata de perete, cu pene asezate la cca 0,5 m distanta.
3. Lamelele se vor bate ncepnd de la frizul opus usii. Lamelele vor fi batute strns astfel
nct lamba fiecarei piese sa intre strns n ulucul celeilalte.
Finisarea parchetului
1. Curtarea parchetului se va face dup terminarea eventualelor reparatii la zugraveli si
vopsitorii.
2. Curatarea se va face mecanizat cu masina de raschetat sau cu masina de slefuit, aceast
operatie putnd ncepe numai dupa 4 zile de la montare.
3. Se vor monta pervazurile din lenin masiv pnin batere n cuie sau prin lipine cu Aracet D50
sau Crilorom DC 2100.
4. Dupa raschetare, parchetul se va lustrui imediat cu ceara de parchet dizolvata n whitespirit.
Receptia calitativa
La pardoselile din parchet se vor verifica:
- Dimensiunile pieselor de parchet sau ale panourilor de parchet, abaterile admisibile sunt
conform prevederilor din STAS 228 / 1-80
- Umiditatea stratului suport de nisip, mortar de ciment sau beton max admisi 3%, pentru
mortat de ciment sau beton se determin cu aparatul Higromette sau prin aplicarea cu o
pensul curat pe o portiune de 2x5 cm din suprafat a unei solutii de fenolftalein n alcool
n concentratie de 1% la umiditti peste 3 % , betonul sau mortarul de ciment se coloreaz n
violet sau roz intens.
- Mentinerea climatului din ncperi la temperatura de minim +5 grade C i umiditatea relativ
a aerului de max 65 %
- Planeitatea i orizontalitatea pardoselii, abaterea maxim admis este de +/- 3 mm n cazul
planeittii suprafetei i de +/- 3 mm/m n cazul orizontalittii pardoselii
- Mrimea rosturilor dintre lamele sau panouri n cteva puncte izolate, ltimea maxim
admis a rosturilor este de 0,5 mm
- Fixarea lamelelor pe suport (nu se admite ca pardoseala s se mite sau s scrtie n
cazul prinderii cu cuie, n cazul lipirii cu adeziv, la proba prin ciocnire uoar cu un ciocan
de zidar sunetul trebuie s fie plin)
- Existenta rosturilor lng pereti
4.4.2. Pardoseli din PVC
Prevederile prezentului subcapitol se refer la condiiile tehnice privind executarea
pardoselilor din covor PVC suport textil sau pardoseli polivinilice antiderapante de trafic
intens.
Alcatuirea pardoselii
Pardoseala din covor PVC este alctuit din:
- apa de egalizare a planeului, realizat din mortar de ciment M 100 T;
- sapa autonivelanta;
- mbrcminte alctuit din covor de PVC pe suport textil sau pardoseli polivinilice,
montat cu adeziv adecvat sau prenandez sau similar aprobat, peste apa de
egalizare;
- plinta va fi din lemn de stejar batuta in cuie sau PVC fixat in diblurimontate in stratul
de sapa;
- plinte din PVC din acelasi tip de material ca cel aplicat pe pardoseala;
Pardoselile cu mbrcminte aplicat prin lipire se vor executa cu etanarea rosturilor
prin sudur cu nur din PVC plastifiat.
37
Executarea finisarilor pardoselilor

Materiale utilizate
- Covor din PVC, conform STAS 7915-71;
- Pardoseli polivinilice de trafic intens ;
- Adeziv ;
- Snur plastifiant :
- Adeziv "Prenadez 300" conform NTR 2830-75;
- Sapa autonivelanta ;
- Cuie din srm de oel conform STAS 2111/90;
- Nisip, conform STAS 1667 - 76;
Caracteristicile care trebuie respectate de covoarele PVC de trafic intens
Caracteristica
Unitate de masura
Valori admisibile
Grosime
mm
2,5 - 3
Rezistenta la foc
Neinflamabil , clasa C1
Grad de gelifiere
Fara fisuri sau crapaturi
Absorbtia la apa
mg/cm 2
1,4 - 1,7
Rezistenta la uzura
g/cm2
0,0003 - 0,0005
Rezistenta la tractiune
N/mm2
7,3 - 7,7 7,1 - 7,3
- longitudinal
- transversal
Elasticitatea
mm
0,7 - 0,8
Rezistenta la compresiune mm
0,8 - 0,9
Duritatea
Grade
70 - 71
Previziunile acestui subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea
pardoselii din PVC .
Structura pardoselii
Pardoselile din PVC se executa dupa cum urmeaza:
- se foloseste pentru covorul din pvc adeziv adecvat, "Prenadez" sau similar aprobate,
si se intinde pe sapa din ciment;
- plinta este din lemn de stejar sau PVC fixate in cuie sau in suruburi;
Pardoseala din pvc lipita cu adeziv se poate executa cu sau fara elemente de
etansare. In incaperile cu instalatii de apa si current este obligatoriu sa se etanseze
imbinarile de la pardoseala cu o banda din PVC.
Executarea finisajului pentru pardoseala
In ncperile n care urmeaz s se monteze dalele sau covorul se va asigura, nainte
de montarea mbrcminii, un regim climatic cu temperatura de cel puin + 16oC i
umiditatea relativ a aerului de maximum 60%.
Acest regim se va menine n tot timpul executrii mbrcminii pardoselii i cel puin
30 zile dup terminarea acestei operaiuni, dac ntre timp nu s-a trecut la regimul de
exploatare normal a ncperilor.
Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton, n cazul lipirii covorului
sau dalelor cu prenadez 300 sau similar aprobate, nu trebuie s depeasc 3 % (n
procente de greutate).
Msurarea exact a umiditii stratului suport se face cu
ajutorul aparatului tip "Higrodette" (bazat pe principiul variaiei rezistivitii electrice a
materialelor n funcie de umiditate lor sau cu un alt aparat similar.
In lipsa acestui aparat, umiditatea stratului suport se poate verifica astfel:
- cu ajutorul unei pensule curate se aplic pe o poriune mic (circa 2 x 5 cm) din
suprafaa stratului suport, o soluie de fenolftalein n alcool, n concentraie de 1 %,
dac poriunea respectiv se coloreaz n violet sau n roz intens, stratul suport are o
umiditate mai mare de 3 %;
Suprafaa stratului suport din mortar se va rzui cu ajutorul unei rachete metalice
pentru nlturarea eventualelor resturi de mortar i de material provenit din zugrveli. In cazul
cnd dup aceast operaie rmn bavuri sau urme n relief, acestea se vor ndeprta cu o
piatr abraziv. Praful se va nltura, cu mtura, din ntreaga ncpere, acordndu-se o
38
atenie deosebit colurilor intrnde. Pentru ndeprtarea complet a prafului se va cura

apoi suprafaa cu o perie cu prul scurt.
Din acest moment ncperea n care se lucreaz se nchide, interzicndu-se accesul
persoanelor strine, iar muncitorii care execut lucrrile vor purta nclminte curat cu talp
moale; este interzis folosirea acestei nclmini n afara ncperilor respective.
Atunci cnd suprafaa stratului suport prezint neregulariti frecvente, ntreaga
suprafa, dup frecarea cu piatr abraziv, se va corecta printr-o gletuire subire (maximum
1,5 mm grosime). In cazul unor adncituri izolate este suficient o chituire local.
Pregatirea covoarelor pentru aplicare
Pentru montare, covorul se va croi n conformitate cu un plan de montaj, ntocmit n
prealabil, cu respectarea urmtoarelor criterii:
- fiile de covor se vor aplica paralel cu unul din pereii ncperii, cu rosturile dintre ele
orientate n direcia de circulaie maxim i dac este posibil i n direcia principalei
surse de lumin natural;
- rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde ua nu trebuie s cad n dreptul
golului uii;
- dac n cele dou ncperi alturate se monteaz acelai tip de covor cu fia nu se
va ntrerupe n dreptul uii; cnd n dou ncperi alturate fiile cu culori diferite sau
la racordarea cu o pardoseal de alt natur, atunci rostul dintre fiile colorate diferit
sau rostul de racordare a celor dou tipuri de pardoseli se va plasa la mijlocul grosimii
foii uii;
- se va urmri repartizarea cea mai economic a fiilor de covor n ncperea cu
minimum de rosturi i de fii mai nguste de 50 cm;
- Covorul va fi adus n ncperile n care va fi montat, se va derula sulul i se va tia n
fii, cu 2...3 cm mai lungi dect dimensiunea respectiv a ncperii. Pentru
valorificarea capetelor de material, rmase dup tierea fiilor la dimensiunile
necesare, se admite ca o fie s se realizeze din dou pri, nu mai mult de una
pentru o ncpere. Fia nndit se va amplasa lng perete, de preferin opus uii
sau ferestrei i cu rostul de nndire ntr-o poziie ct mai puin expus circulaiei.
Fiile tiate se vor aeza n poziiile de montare i se vor lsa desfurate timp de
minimum 24 ore, pentru aclimatizare i n acelai timp pentru eliminarea tensiunilor interne
aprute n material datorit ederii n sol a covorului.
- Dup aclimatizare, fiile de covor vor fi croite definitiv cu 2.3 mm mai scurte fa de
profilul peretelui;
- La nie, radiatoare, sobe, palei de ui, n dreptul evilor de instalaii etc, fiile covor
se vor tia i ajusta dup conturul respectiv, utiliznd un cuit pentru croit.
Lipirea covorului cu adeziv
- Inainte de aplicarea adezivului, att suprafaa stratului suport, ct i capetele fiilor
de covor, se vor cura bine de praf, cu ajutorul unor perii i al unei crpe. De
asemenea, se va cura bine nclmintea muncitorilor i nu se va circula cu ea n
afara ncperilor n care se lucreaz.
- Fiile de covor curate, vor fi aezate din nou (nelipite) n poziie de montaj, cu
margini longitudinale petrecute pe o lime de circa 2 cm ncepnd cu ultima fie
aezat se apuc unul din capetele fiilor i se aeaz peste captul opus, astfel ca
cele dou jumti ale fiecrei fii s se suprapun, iar spatele covorului va fi la
exteriorul fiecrei bucle astfel formate.
- Pentru lipirea cu adeziv se va ncepe cu fia de covor de lng peretele cel mai
apropiat de ua de acces din ncpere.
- Se va aplica cte un strat adeziv, de ctre doi muncitori, concomitent, att pe
jumtile fiilor de covor ntoarse ct i suprafaa stratului suport care a rmas
astfel neacoperit; de-a lungul tuturor marginilor longitudinale ale fiilor de covor ct
i a marginilor nnditurilor se va lsa cte o zon de cca 5 cm lime, neuns de
adeziv, pentru a mpiedica, n aceast faz, lipirea covorului n dreptul marginilor.
Adezivul se va aplica n strat subire (0,200.0,250 Kg/mp pentru fiecare strat) i ct
mai uniform; nu se admit aglomerri (cuiburi de adeziv).
39
La poriunile curbe din dreptul buclelor formate de fiilor de covor, pentru a putea
urmri curbarea buclei, adezivul se va aplica cu muchia larg a unei buci dreptunghiulare
de covor PVC tiate la dimensiunile 2 x 12 cm.
Aplicarea adezivului att pe stratul suport ct i pe spatele fiilor de covor din PVC
se va face cu ajutorul unui paclu dinat, care se va trage n contact cu suprafaa pe care se
aplic adezivul, astfel ca n urma lui s rmn numai cantitatea de adeziv care trece printre
dini; paclul se va ine nclinat fa de direcia de ntindere aadezivului n aa fel ca excesul
de adeziv s se preling pe lng marginea spaclului, spre partea nc neuns cu adeziv.
Adezivul se va aplica n strat subire i ct mai uniform; nu se admit aglomerri
(cuiburi) de adeziv. Cantitatea total de adeziv va fi de circa 0,700 Kg/mp, adic cte circa
0,350 Kg/mp, att pentru stratul suport ct i pentru fia de covor.
Circulaia direct pe stratul suport uns cu adeziv este interzis; nu se va face pe fiile
de covor gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material, care se pot aeza pe stratul
suport.
Lipirea covorului se va face dup 20.40 minute de la aplicarea adezivului, interval de
timp necesar pentru zvntarea excesului de solvent din adeziv, care variaz n funcie de
umiditate i gradul de ventilaie a ncperii.
O indicaie asupra momentului potrivit pentru lipire, se obine prin aplicarea degetului
uscat pe stratul de adeziv; se consider c lipirea se face numai atunci cnd degetul nu mai
este murdrit i se simte o oarecare aderen.
Jumtate de fii de covor care au fost unse se vor aeza peste suprafeele
respective ale stratului suport, care i ele au fost unse. Aceast aezare s se fac dintr-o
dat, exact pe locul indicat, deoarece deplasrile ulterioare ale fiilor de covor nu mai pot fi
fcute fr a provoca deteriorri ale adezivului.
Aceast aezare a fiilor de covor prin lipire se va face pe poriuni mici i n mod
succesiv pentru a evita prinderea de aer sub fia de material. Contractorul va presa manual
fiecre fie n parte; operaia de presare se va face de la mijlocul fiei de covor ctre
marginile ei i din axul fiei de covor ctre marginile sale.
In cazul folosirii cuitului pentru croit, sub poriunea de suprapunere a fiilor de covor
se vor aeza nite benzi (straifuri) din aceleai materiale, cu o lime de cca 5 cm care vor fi
plasate cu faa n jos; aceste benzi au rolul s mpiedice lipirea fiilor cu adezivul din dreptul
rostului i s ajute la tierea ulterioar a covorului.
Dup lipirea tuturor fiilor de covor pe fiecare jumtate de camer, pardoseala se va
presa cu un rulou metalic (cu mner lung), avnd greutatea de 25.30 Kg, lungimea de 40.50
cm i diametrul de 12.15 cm; ruloul este mbrcat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc
moale, avnd grosimea de 1,5.2 cm (pentru lipirea covorului).
In cazul suprafetelor mici, in lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu mna prin
intermediul unei crpe.
Eventualele urme de adeziv rmase pe suprafaa covorului se vor ndeprta imediat,
dup fiecare operaie de lipire, prin frecare cu o crp aspr i uscat, dac curarea nu se
face imediat, suprafaa covorului va rmne ptat.
Lipirea fiilor de covor n cea de-a doua jumtate a ncperii se va face conform
instructiunilor artate mai sus.
Dup minimum 24 ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fiilor de covor
rmase nelipite, se vor tia i lipi.
Tierea se va face ncepnd din apropierea unui perete i se va executa prin tragere,
avndu-se grij ca platbanda de ghidare s fie permanent n contact cu muchia covorului. La
capetele covorului dinspre perei, la care nu ajunge lama cuitului de mai sus, tierea se va
face cu ajutorul cuitului pentru croit.
Dup tiere se vor nltura traifurile, se vor ridica (rsfrnge) marginile fiilor, se va
cura bine din nou suprafaa stratului suport i se va aplica adezivul cu grij, att pe stratul
suport i pe marginile covorului.
Se va evita introducerea adezivului pn la linia de ntlnire covor - strat suport
pentru a nu se produce aglomerri de adeziv.
Cu ajutorul unor distaniere de lemn se vor menine rsfrnte marginile covorului timp
de 20.40 minute, necesar evaporrii excesului de solvent, dup care se vor aplica pe stratul
suport i se vor presa puternic cu ajutorul unui dispozitiv special de predare, al unei role de
circa 20 cm lungime sau n lipsa acestora, cu partea lat a unui ciocan de 500.1000 gr.
40
Dup lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafaa pardoselii se va cura de

toate urmele de adeziv nou aprute.
In cazul ncperilor pentru care fiile de covor necesare rezult mai scurte de 4 m,
aplicarea adezivului i lipirea covorului se va face ntr-o singur etap pe ntreaga suprafa
a pardoselii; fiile aezate anterior pe stratulsuport pentru aclimatizare, se vor ridica i
depozita ntr-o ncpere alturat cu faa n jos i peste hrtii curate, pentru a se putea aplica
adezivul pe ntreaga suprafa a stratului suport i a fiilor de covor.
Modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de
solvent, modul de tiere a marginilor longitudinale, precum i modul de lipire a rosturilor vor fi
aceleai ca i la lipirea covorului pe jumti de ncpere.
Operaia de lipire se va executa de doi muncitori care apuc fia de ambele capete
i o aplic cu atenie exact pe locul respectv, conform planului de montaj, dintr-o singur dat
deoarece deplasrile ulterioare ale fiei sunt dificile i se produc defeciuni.
Montarea plintelor
a) Pentru montarea plintelor de lemn se vor aeza de la turnarea stratului suport,
lng perete, dibluri tronconice de lemn de brad fixate ci gips in caviatatile pregatite din
perete, la distana de 40 - 50 cm unul de altul.
Alternativ: diblurile din plastic se pot fixa in perete, pe care se insurubeaza pervazurile din
lemn.
b) Plinta din PVC: in loc de plintele din lemn se pot folosi plintele din PVC. Se vor
prinde ca mai sus.
c) Plinte PVC din acelasi material ca cel de pe pardoseala ;se vor monta conform
instructiunilor producatorului .
Lucrari de finisare pentru pardoselile din PVC
Suprafaa pardoselii din PVC i a profilelor plintelor din lemn sau PVC se va cura de
eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o crp aspr i uscat. In cazul adezivului
prenadez 300, petele mai rezistente se vor cura cu diluant prenadez 300 sau toluen, prin
frecare cu o crp aspr. In timpul acestei operaii se vor ine ferestrele deschise.
In cazul adezivului poliacetal de vinil, dispersie apoas (Aracet), petele mai rezistente
se vor nmuia cu ap circa 30 minute dup care se vor cura cu o crp aspr.
Pentru ndeprtarea prafului se va terge suprafaa pardoselii din PVC cu o crp
moale, umed i bine stoars, dup 15 minute se va aplica pe suprafaa pardoselii din PVC
un strat subire i uniform din cear pentru parchet "Victoria" sau similar aprobate. Ceara se
va lsa s se usuce timp de circa 60 minute, dup care cu o alt crp moale, curat i
uscat, se va freca uor suprafaa pardoselii din pvc pn la lustruirea complet; n cazul
lipirii covorului pvc cu adeziv poliacetat de vinil, dispersie apoas (Aracet), aceast operaie
se va efectua dup minimum 16 ore de la lipire.
Curarea i ndeprtarea prafului cu crpe, si chiar mai mult cand se folosesc
mecanice de curatire, se va face numai dup ce se constat lipsa solvenilor inflamabili,
ntruct exist pericolul
Pardoseala poate fi dat n folosin imediat dup lustruirea
covorului, n cazul lipirii cu Prenadez 300, n cazul lipirii cu poliacetat de vinil, dispersie
apoas (Aracet) darea n circulaie se poate face dup minimum 16 ore de la lipirea
covorului.
Conditii tehnice de calitate
Pe parcursul executrii lucrrilor Contractorul si Proiectantul vor verifica n mod
special respectarea urmtoarelor condiii:
a) covorul trebuie s fie lipit pe toat suprafaa, iar la ciocnirea uoar cu un ciocan de
zidar s prezinte un sunet plin, nu se admit coluri i margini nelipite sau umflturi;
b) fiile din PVC trebuie s fie bine alturate, nu se admit rosturi mai mari de 0,5 mm
lime la covor i mai mari de 0,4 mm lime la dale i nici denivelri la rosturi;
c) suprafaa pardoselii trebuie s fie complet plat i neted, nu se admit poriuni n
relief sau adncituri;
d) suprafaa pardoselii trebuie s fie curat, lustruit, nu se admit pete;
e) racordrile la pardoseli de alt natur, strpungerile, obiectele fixate pe stratul suport,
etc trebuie s fie bine psuite la croire.
41
4.4.3 Pardoseli din mocheta

pardoselilor din mochet.
Alctuirea pardoselilor din mochet
- ap de egalizare a planeului, realizat din mortar de ciment marca M100T, cu
suprafaa fin dricuit;
- mbrcmintea alctuit din mochet covor, montat cu adeziv, peste apa de
egalizare. n cazul n care mocheta este casetat, autoportant, lipirea sa nu este
necesar. n acest ultim caz se vor respecta ntrutotul instruciunile de montaj
naintate de furnizorul de mochet;
- pervaz, baghet din lemn sau aluminiu pentru fixare covor, btut cu cuie n diblurile
montate n ap;
- pardoselile cu mbrcmintea aplicat prin lipire se vor executa cu sau fr etanarea
rosturilor (la latitudinea beneficiarului i a proiectantului) prin sudur cu nur din
P.V.C. plastifiat.
Materiale utilizate
- covor mochet, import sau producie intern, cu urmatoarele caracteristici tehnice:
Compozitie
poliamida
Tip
buclata
Aspect fir
fir buclat
Strat suport
AB
naltimea firelor
3,5mm
Grosime totala
6,0mm
Greutatea firelor
450g/m2
Greutatea totala
1280g/m2
Numar de noduri / m2
165900
Clasa trafic (EN685)
32
Tip de trafic
comercial general
Clasa confort
*
Izolare fonica
22 dB
Rezistenta la foc (EN13501-1)
Cfl-s1
- pervazuri din lemn sau alte materiale (aluminiu)
- adezivi: indicai de furnizorii de mochet sau covor P.V.C. (n cazul n care acestea,
prin fabricaia lor, impun tipuri de adezivi specifici)
- nisip, conform STAS 1667-76
- ciment metalurgic cu adaosuri M30, STAS 1500
- ap, conform STAS 790-84
Mostre
Se vor prezenta spre avizare beneficiarului i proiectantului (n cazul n care acestea nu
sunt indicate n proiect) mostre de mochet, nsoite i de pervazurile adecvate.
Executarea lucrrilor de pardoseli de mochet
Executarea stratului suport
Stratul suport va fi constituit dintr-o ap de egalizare din mortar de ciment marca M100T,
de 5 cm grosime, aplicat direct pe suprafaa respectiv, dup ce n prealabil aceasta a
fost umezit pentru a asigura aderena. apa se va executa dup ce s-au terminat
lucrrile de tencuire a pereilor.
Condiiile de finisare a apei de egalizare sunt:
- suprafa plan i neted (fr asperiti, bavuri, granule rmase n relief sau
adncituri); abaterea maxim admis este de 2 mm sub un dreptar de 2 m lungime,
orientat pe toate direciile;
- diblurile (n cazul n care acestea sunt din lemn) s fie bine ncastrate n ap
42
suprafaa s fie perfect curat, fr urme de vopsea sau alte substane ca: acizi
minerali i organici, produi petrolieri, sruri, uleiuri, etc) pentru ca aderena
adezivului s nu fie periclitat;
Executarea mbrcminii pardoselilor

n ncperea n care se va monta acest tip de pardoseal se va asigura, cu minimum 48
de ore naintea montrii mbrcminii, un climat cu temperatur de cel puin +16 grade C
i umiditate relativ a aerului de maximum 60%, care va fi meninut pe toat perioada
executrii lucrrilor i minimum 30 de zile dup terminarea acestora.
Stratul suport, n cazul lipirii mbrcminii, nu trebuie s depeasc ca umiditate 3% (n
procente de greutate), msurat cu aparatur i metode specifice.
Suprafaa stratului suport se va curi cu ajutorul rachetelor metalice sau piatr abraziv
i apoi cu perii, pentru a ndeprta orice urm ce ar putea rezulta de la zugrveli sau
vopsitorii. De asemenea, n cazul unor adncituri izolate se vor corecta cu chituiri care
ns nu trebuie s depeasc 1,5 mm grosime.
Pregtirea covoarelor pentru aplicare
Pentru montare covorul se va croi n conformitate cu un plan de montaj, ntocmit n
prealabil, cu respectarea urmtoarelor criterii:
- fiile de covor se vor monta paralel cu unul din pereii ncperii, cu rosturile ntre ele
pe direcia de circulaie maxim i, dac este posibil, i n direcia de iluminare
natural maxim;
- rosturile perpendiculare pe perete nu trebuie s cad n dreptul golului de u, n
cazul n care n dou ncperi alturate se aplic acelai tip de covor. Nu acelai lucru
se ntmpl n cazul n care tipurile de covor sunt diferite ntre dou ncperi
alturate, caz n care mbinarea se face exact la mijlocul grosimii foii de u. Este
indicat ca, n general, mbinrile s nu fie fcute pe poriunile intens circulate;
- fiile necesare completrilor trebuie montate n aceeai direcie cu restul covorului;
- covoarele vor fi aduse n ncperile respective cu minimum 24 de ore nainte de
montaj, se vor derula pentru aclimatizare i, n acelai timp, pentru eliminarea
tensiunilor aprute n material datorit ederii n sul a covorului. Croirea definitiv va
avea loc dup aclimatizare.
Lipirea covorului
- nainte de aplicarea adezivului, att suprafaa stratului suport ct i spatele fiilor de
covor se vor cura bine de praf;
- fiile de covor croite se vor aeza nelipite pe poziia lor, cu marginile longitudinale
suprapuse pe o lime de 2 cm. Apoi, ncepnd cu ultima fie aezat se apuc unul
din capetele fiei i se aeaz peste captul opus, astfel nct cele dou jumti ale
fiecrei fii s se suprapun, iar spatele covorului va fi n exteriorul fiecrei bucle
astfel formate;
- lipirea cu prenadez sau alt adeziv se va ncepe cu fia de lng peretele cel mai
apropiat de ua de acces;
- adezivul se aplic att pe suprafaa de covor ntoars ct i pe suprafaa stratului
suport, ntr-un strat subire i uniform. Cantitatea de adeziv aplicat este n funcie de
instruciunile fiecrui productor de adeziv n parte, care garanteaz prin produsul
su aderena convenit;
- dup aplicarea adezivului se trece la aezarea covorului, care se face pe poriuni mici
i n mod succesiv, pentru a evita prinderea de aer sub covor. Presarea covorului n
vederea lipirii se va face de la mijloc ctre marginile fiei;
- dup lipirea primei jumti de camer covorul se preseaz pe toat suprafaa, dup
care se trece la lipirea celei de-a doua jumti, urmnd acelai procedeu;
- n cazul ncperilor pentru care fiile de covor sunt mai mici de 4 m lungime, lipirea
se face concomitent pe toat suprafaa, nu pe jumti ca n cazurile explicate mai
sus;
- trebuie acordat o atenie deosebit poziiei de lipire a covorului (muche n muche)
deoarece deplasrile ulterioare ale fiei de covor sunt i dificile i duc la degradarea
stratului de adeziv.
43
Montarea pervazurilor, baghetelor

Pervazurile de lemn sau plastic se vor monta prin batere cu cuie n diblurile de lemn
nglobate n ap sau prin prindere cu holuruburi n dibluri de plastic mpucate n ap.
Baghetele i pervazurile speciale prevzute de furnizorii de mochet vor fi montate
conform instruciunilor furnizorilor.
Condiii tehnice de calitate
Pe parcursul execuiei lucrrilor se va verifica n mod special:
- covorul trebuie s fie lipit pe toat suprafaa. Nu se admit coluri i margini nelipite
sau umflturi;
- fiile de covor trebuie s fie bine alturate, neadmindu-se rosturi mai mari de 0,5
mm lime la covor i de 0,4 mm la dale;
- suprafaa rezultat trebuie s fie perfect plan, orizontal i neted (fr denivelri
ntre fii sau dale);
- racordurile cu pardoseli de alt natur se vor realiza cu baghete (profile U) din
alam sau aluminiu.
4.4.4. Pardoseli din placi de gresie ceramica
pardoselilor din gresie porelanat i ceramic pe apa de mortar ciment, lipite cu adeziv
import cu rosturi.
Materiale utilizate
- plci din gresie ceramic sau alte tipuri de gresie porelanat, import sau priducie
intern, ale cror caracteristici tehnice s fie corespunztoare standardelor i
normelor admise n Romnia;
- ciment metalurgic cu adaosuri M30, saci;
- ciment alb, conform STAS 7055-87;
- agregate naturale, conform STAS 1667-76;
- acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76;
- corpuri abrazive, conform STAS 601/1-84;
- ap pentru construcii, conform STAS 790-84;
- oxizi colorani;
- alte tipuri de adezivi pentru gresie ceramic, import, ale cror caracteristici tehnice s
fie corespunztoare standardelor i normelor admise n Romnia.
Placile vor avea urmatoarele caracteristici fizico - chimice:
- coeficientul de absorbtie a apei: max. 18% pentru placile de faianta si max. 2,5% pentru
plcile de gresie.
- la ncercarea de rezistenta la fisurare fina, mostrele nu vor prezenta nici o astfel de fisurare;
- la ncercarea de rezistenta chimica, finisajul (glazura) va ramne nedeteriorata.
Abateri limita admisibile de la dimensiunile nominale de fabricatie pentru placile de gresie
ceramica:
- la grosimi nominale: +/-10%
- la lungimi si latimi nominale: +/-2%
- sgeata: 0,35mm pentru gresie fin si 0,5 mm pentru gresie natur masurata pe diagonal si
raportata la lungimea laturii mari.
Alctuirea pardoselilor
Alctuirea structurii pardoselilor de gresie ceramic i porelanat va fi:
- ap din mortar de ciment, agalizare marca M100T de 30-50 mm grosime;
- mbrcminte din gresie ceramic sau porelanat;
- plinte din gresie ceramic sau porelanat.
Executarea pardoselilor din gresie ceramica
Imbrcminile din plci din gresie ceramic se vor executa pe un strat suport rigid din
beton sau pe un planeu de beton armat.
Plcile din gresie ceramic se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe
planeul de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poz, avnd
44
dozajul de 300.350 kg ciment la 1 m3, n grosime de 30 - 50 mm sau pe un strat de adeziv

aplcat pe sapa sclivisita.
Inainte de montare, pentru evitarea absorbiei de ap din mortarul de poz, plcile din
gresie ceramic se vor menine n ap timp de 2.3 ore.
Pentru evitarea cumulrii efectelor deformaiilor difereniate, ntre ansamblul de
pardoseal - mbrcmintea din plci din gresie ceramic i mortarul de ciment de poz - cu
restul suprafeei, stratul suport rigid din beton format din sapa si placi de beton armat ct i
conturul pereilor adiacenti, stlpilor, se vor lua msuri care s permit deformarea acestora
independent.
In cazul n care se aplic mbrcmintea de pardoseal i mortarul de ciment de poz
direct pe planeul de beton din elemente prefabricate - care i-au consumat deformaiile
reologice - sau pe planee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dup 90 zile
de la turnare. Imbrcmintea din plci de gresie ceramic se poate aplica direct dup o
prealabil preumezire a plcii de beton.
In cazul n care se aplic mbrcmintea de pardoseal pe planee crude sau pe
straturi suport din beton, ntre acestea i pardoseal se va prevedea un strat de ntrerupere a
aderenei - hrtie, folie de polietilen, etc.
La prepararea mortarului de ciment de poz se va utiliza ciment cu nmuiere normal
de tipul Pa 35 i nisip 0.3 mm (la care parteafin sub 0,2 mm s nu depeasc 1/3) n
amestec cu 1 parte ciment la 3,5.4 pri nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu ntrire rapid
(P40, etc).
Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea plcilor din gresie ceramic se va
prepara la faa locului, n cantiti strict necesare i va avea o lucrabilitate plastic - vrtoas,
factorul ap - ciment fiind de maximum 0,5.
Aezarea plcilor se va face montndu-se la nceput plcile reper.
Plcile se vor monta n patul de mortar astfel pregtit, n rnduri regulate, cu rosturi
de 2.3 mm ntre plcile din gresie ceramic.
Dup aezarea plcilor pe o suprafa corespunztoare razei de aciune a minii
muncitorului (circa 60 cm lime), la plcile la care se constat denivelri se adaug sau se
scoate local din mortarul de ciment de poz. Apoi se face o verificare a planeitii suprafeei
cu un dreptar aezat pe diagonalele suprafeei executate i ghidat dup nivelul poriunii de
pardoseal executat anterior, ndesndu-se atent plcile n mortarul de ciment de poz, prin
batere uoar cu ciocanul peste dreptar, astfel nct striurile de pe spatele plcilor s
ptrund n masa de mortar i s se asigure planeitatea suprafeei.
Operaia se contin n acest mod pe toat suprafaa care se execut ntr-o zi de
lucru. Apoi ntreaga suprafa se inund cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta s intre
bine n rosturi, hidratnd i mortarul de poz.
Umplerea rosturilor se va face la 3.5 zile dup montarea plcilor din gresie ceramic,
iar n intervalul de la montare i pn la rostuire - pardoseala nu va fi dat n circulaie i se
va umezi prin stropire cu apa cel puin o dat la 24 ore.
Curarea mbrcminii din plci din gresie ceramic de excesul de lapte de ciment
se va face prin aternere de rumegu de lemn uscat, dup dou ore de la inundarea cu lapte
de ciment i prin mturarea rumeguului.
Imbrcmintea din plci din gresie ceramic nu se va freca pentru finisare, ci dup
curarea cu rumegu de lemn se va terge cu crpe nmuiate n ap i apoi se va cerui.
Plcile din gresie ceramic se vor monta simplu sau n conformitate cu desenele din proiect
cum este indicat de Proiectant.
La intersecia pardoselii cu elementele verticale - sub plinte - se vor realiza interspaii
de 5.10 mm care se vor umple cu un material elastic.
In cazul suprafeelor mari se recomand realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30
mp sau 6m, funcie de modularea structurii.
Executarea scafelor si plintelor
La mbrcminile din gresie ceramic ce se racordeaz vertical cu faiana nu se
monteaz plinte. n cazul cnd se racordeaz vertical cu zugrveli se execut plinte din plci
gresie ceramic sau porelanat fixate tot cu adezivi speciali de import.
45
Livrare, depozitare, manipulare

Placile de faiant sau gresie vor fi depozitate n locuri ferite de umiditate, acoperite, n
ambalajele originale ale furnizorului, pe platforma cu suprafata plan sau pe rafturi.
Nu se va aduce la punctul de lucru din santier dect cantitatea strict necesara pentru
executarea placajului si numai la momentul necesar, astfel nct cutiile cu faianta sau gresie
sa nu fie depozitate
n locuri neadecvate.
Plcile se vor manipula cu grij pentru a nu fi lovite si a nu se deteriora si se vor feri de
contactul cu materiale care le pot pata.
Placile de faiant sau gresie se vor transporta ambalate n cutii, cu mijloace de transport
acoperite,curate si uscate.
In mijloacele de transport cutiile se vor aseza n stive, lundu-se masuri pentru mpiedicarea
deplasarii stivelor n timpul transportului, spre a se evita deteriorarea ambalajului si
mprastierea plcilor.
Conditii tehnice de calitate
n timpul executrii mbrcminilor se vor respecta condiiile tehnice de calitate
prevzute n STAS 2560/1-75 i STAS 2560 7 2 75, prin metode de verificare stabilite de
STAS 2560/3-76.
Pentru lucrrile gsite necorespunztoare se vor da dispoziii de antier pentru
remedieri sau refaceri.
5. CONTROLUL CALITATII
5.1. Verificarea inainte de inceperea lucrarilor
- Existenta procedurii tehnice de excutie pentru lucrari de pardoseli in documentatia de
calitate a constructorului;
- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
- Incheierea lucrarii executate anterior (existenta procesului verbal de receptie calitativa
pentru stratul suport);
- Incheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioara ar putea degrada
pardoselile;
- Agremente tehnice ale Proiectantului pentru produse si procedee noi;
- Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru pardoseli;
- Existenta personalului de executie specializat pentru lucrari de pardoseli.
- Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata
curatarea si spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor.
- Pentru platformele de la intrari etc.: Atunci cand stratul suport este din pamant trebuie
verificat ca straturile successive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 - 20 cm, sa
fie bine compactate si udate; stratul de sub pardoseala va fi realizat din pietris ciuruit
sau agregate marunte si nisip necesare pentru ruperea capilaritatii.
- Izolarea conductelor de instalatii care strapung pardoseala;
- Acoperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se monteaza
sub pardoseli pentru a se asigura protejarea lor;
- Depozitarea corespunzatoare a materialelor pe santier:
5.2. Verificari in timpul executiei lucrarilor
A) Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca:
- sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M 10 T avand
consistenta de 5 cm masurata pe conul etalon;
- se respecta procedura tehnica de executie;
- se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea, planeitatea si pantele
sapei executate;
- daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un laborator
autorizat;
- daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare;
- turnarea sapei se face in panouri de max 2,5 mp separate prin rosturi longitudinale si
transversale;
46
se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul si

mistria pana la aparitia laptelui de ciment la suprafata;
- se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei fisurilor acoperirea cu
rogojini care se vor mentine umede timp de 7 zile;
- ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm.
B) Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita:
- respectarea proiectului si a detaliilor de executie;
- respectarea fisei tehnice a produsului folosit, care reprezinta instructiunile
producatorului pentru montaj.
-
5.3. Verificarea la sfarsitul executiei lucrarilor de pardoseli

- Existenta si continutul certificatelor de calitate pentru materiale;
- Existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse;
- Aspectul vizual al pardoselilor la terminarea lucrarilor;
- Gradul de aderenta al stratului de uzura la stratul suport;
- Existenta rezultatelor la incercarile efectuate si consemnarea lor.
- executie pardoseli brute, sape autonivelante
- executie pardoseli din dusumele lemn, parchet
- executie pardoseli din covor PVC
- executie pardoseli din mocheta
- executie pardoseli din placaj ceramic

"sau echivalent".
Intocmit,
Arh. Alexandra Coco
7. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE PENTRU USI SI FERESTRE

1. GENERALITATI
47
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrrile de montaj la

tmplria din PVC ce va fi livrat pe antier de ctre productor. Deasemenea, sunt cuprinse
detalii privind tamplaria metalica usi rezistente la foc.
Producatorul tmplriei din PVC va respecta urmtoarele cerinele de performana :
- Certificarea sistemului de management al calitii pentru producerea tmplriei
conform ISO 9001 : 2008 (existen Certificatului pentru sistemul de management al
calitii asigur autoritatea contractant c firma conduce i coordoneaz
corespunzator procesul de producie astfel nct performanele stabilite de
productorul de sistem sau/i de agrementul tehnic sunt realizabile de ctre firma
ofertant)
- Certificare sistem de management al sntii i securitii ocupaionale pentru
activitatea de producere/montaj tmplrie conform OHSAS 18001-2007 (existena
Certificatului sistemului de management al sntii i securitii operaionale conform
OHSAS 18001- 2007 asigura autoritatea contractant c firma ofertant va lua toate
msurile stabilite pentru sistem astfel nct riscurile de producere a acccidentelor pe
antier s fie minime)
Se vor ataa la Cartea tehnic a construciei agrementele, avizele tehnice,
certificatele de calitate a materialelor puse n opera i atestatele de productor sau montator.
La execuie se vor folosi doar materiale i produse atestate conform HG 622/2004
privind stabilirea condiiilor de introducere pe pia a produselor pentru construcii, care
aplic prevederile Directivei europene 89/106/CEE.
Contractorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care
acesta nu este impus de planuri si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul i desene
detaliate la scar. Producia poate incepe numai dupa verificarea pe teren i aprobarea
acestora.
Tmplria nu trebuie s produc zgomot sau vibraii audibile ca urmare a vntului,
curenilor de aer sau traficului auto.

prioritate.
O.U.G.
Privind instituirea msurilor speciale pentru reabilitarea termic
nr.174/2002
a cldirilor de locuit multietajate
C 107/1-94
"Normativ privind calculul coeficienilor globali de izolare
termic la cldirile de locuit"
RAL GZ 716/1
"Asigurarea calitii ferestrelor din PVC"
ALPROM-1995
P118-99
Normativ de siguranta la foc a constructiilor
3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE,

3.1. Materiale utilizate la realizarea tamplariei PVC pentru usi si ferestre:
- Feronerie fabricat din oel inoxidabil sau aluminiu AlMgSi conform cu cerinele RAL RG
607/3 "Asigurarea calitii feroneriei batante i oscilobatante"
- Uile de acces cu funciune de evacuare n caz de incendiu vor fi prevzute cu dispozitive
anti panic la interior i vor fi obligatoriu cu deschidere ctre exterior.
- Toate uile exterioare vor fi echipate cu dispozitive de auto-nchidere
- Inchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de
aluminiu turnat GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si
reglate. Toate inchizatorile vor fi livrate cu 3 chei.
48
Geam termoizolator va fi realizat din dou foi de sticl una laminat cu grosimea de 6,38
mm la exterior i una "float" cu grosimea de 4 mm la interior, distanate printr-o baghet
de 16 mm dublu sigilate. Spaiul creat ntre cele dou foi de geam este umplut cu argon.
Geamul nu va prezenta zgrieturi, va fi curat i corect sigilat. Furnizorul de geam va
poseda Certificat de la productorul de sticl cu depunere Low-E c dispune de dotarea
necesar procesrii acestui tip de geam.
Usile si toate ferestrele la care geamurile termoizolatoare se monteaza pana la 80 cm
distanta de podea sau pamant, si panourile de usa care se monteaza la o distanta de
pana la 150cm de podea trebuie echipate cu geamuri securizate. Panourile din sticla
montate la 30cm pe fiecare parte a usii si la o distanta de pana la 150cm de podea sau
de parter trebuie deasemenea sa fie din geam securizat.
Profilele de separare a ochiurilor de geam sunt deasemenea din aliaj AlMgSi0,5. se vor
fixa pe intreaga lungime. Geamul termoizolator are o garnitura din cauciuc.
Panourile vitrate: panourile vitrate mai mici de 25cm pot fi din geam obisnuit de 6mm.
Panourile vitrate mai mari de 25cm trebuie sa fie geam securizat de 4mm sau 6mm, cel
de-al doilea tip se foloseste pentru panouri vitrate mai mari de 70cm. Geamuri securizate
posibile:- Toughened, Laminated & Georgian Wired (turnate sau laminate).
Profile PVC - sistem pentacameral cu un coeficient de transfer termic K = 1,3 W/m2K.
nimea minim a profilelor va fi 60 mm iar grosimea pereilor principali va fi de 3,0 mm
(0,2 mm).
Suprafeele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniform, fr ntreruperi
i fr impuriti mecanice.
Profile de rigidizare - din oel zincat cu grosimea de min.1,5 mm i modul de elasticitate
250 KN/cm.
3.2. Materiale utilizate la realizarea tamplariei metalice URF 60min:

- Foi de usa reversibile din otel galvanizat cu izolatie, grosime totala 60mm
- Toc de colt reversibil, cu sau fara parte inferioara, realizat din profile de otel galvanizat, cu
console pentru prindere in zid, pregatite pentru fixare cu dibluri
- Broasca complet echipata cu cilindru yala
- Bolt de siguranta pe partea cu balamale a foii de usa
- Maner PVC negru, cu miezi din otel, livrat cu placute metalice cu ornament PVC negru si
cilindru yala
- 2 balamale, una cu arc de revenire si una cu rulmenti cu surub pentru ajustare pe vertical
- Placa de consolidare din interiorul foii de usa pentru amortizor si maner de urgenta- la
cerere
- Garnitura termoexpandabila inserata intr-un canal corespunzator in toc
- Culoare gri deschis RAL 7035
3.4. Controlul calitatii, livrare, manipulare, depozitare
- Ramele cu geam termoizolator sau fara geam se vor transporta in pozitie verticala. Se va
evita deteriorarea suprafetei ramelor. In cazul transportului de lunga distanta se
recomanda utilizarea ambalajelor din carton si a distantierelor din carton.
- Ramele se vor trata ca mai sus si trebuie transportate in siguranta, iar impactul trebuie
evitat.
- n cazul suprafeelor vitrate foarte mari, ce implic o greutate sporit mai mare de 50g, se
vor utiliza dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace
mecanizate.
- Tmplria/geamul termoizolator trebuie depozitate n spaii protejate mpotriva
intemperiilor. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul
termoizolator se vor utiliza numai suporturi oblice/verticale. Depozitarea se va face astfel
nct tmplria/geamul s nu sufere deformri care ar putea s strice sau s impiedice
utilizarea.
- Canalele de drenare si bavurile trebuie sa curatate pentru a evita blocajul. Materialele
abrasive trebuie deasemenea indepartate de partile mobile pentru a evita zgarierea.
- Ramele trebuie tinute la distanta de gudron si bitum pentru a nu se pata. Siliconul si alte
materiale etansatoare in general nu au efect asupra ramelor, dar produsele pe baza de
solventi se vor evita.
- Tmplria asamblat (parial), ct i geamul termoizolator, se vor livra in situ nsoite de
certificat de calitate i declaraie de conformitate emise de productorul respectiv .
49
Usile metalice vor fi insotite de aviz tehnic si agreement tehnic eliberate de ICECON
Bucuresti
Pe timpul depozitrii se va evita deteriorarea suprafeelor. Materialele utilizate pentru
suporturi nu trebuie s deterioreze tmplria/geamul n nici un fel.
-
4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA SI ASAMBLARE

4.1. Generalitati
Tamplaria se va monta in golurile pregatite in cladirie noi sau in goluriele existente in
zidarie dupa demontarea tamplariei care va fi inlocuita. Se vor folosi instructiunile de
supraveghere pentru fiecare system pentru a se asigura ca se comandat dimensiunea si modelul
adecvat. Ferestrele si usile sunt finisate, iar golul trebuie sa fie finisate inainte de montare. Golul
trebuie sa cuprinda pragul, si trebuie admise tolerante pentru ca fereastra sa poata fi montata.
Tamplaria nu trebuie montata pana cand golul nu este finisat sin u trebuie folosit ca model pentru
lucrarile de constructie.
Pentru a evita zgarierea ramelor este essential sa se evite transportarea de materiale prin
ferestre dupa montarea lor.
4.2. Lucrari in afara santierului
Montarea feroneriei - cu uruburi protejate anticoroziv (otel inoxidabil, garnituri din
neopren, vopsea protectiva).
Montarea garniturilor - mbinare "cap la cap" cu evitarea ntinderii sau lipirii. Garniturile
trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistente la presiunea vantului.
Executia tamplariei din PVC pentru usi si ferestre
- Debitarea tocurilor i a cercevelelor se va face cu main special de debitat PVC.
- Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixeaz n camera profilului cu uruburi
autoperforante la 40 cm.
- Sudarea profielor PVC - termosudare cu maini speciale de sudur. Cordonul de sudur
nu va prezenta pori sau culoare gri-glbuie.
Toata tamplaria este livrata pe santier, montata si toate lucrarile in afara de montare se
executa in afara santierului.
4.3. Montarea
Pregatirea ramei:
Daca se folosesc dispozitive de prindere acestea nu trebuie atasate foarte starns de rama
exterioara, incepand de la nu mai putin de 150mm de colturi si nu mai mult de 600mm in centru.
Daca se monteaza prin insurubarea prin rama exterioara principala in structura, atunci geamul se
demonteaza. Daca glafuri sunt necesare si s-au livrat separat de ferestre trebuie atasate acum
conform instructiunilor. Daca se vor atasa cu suruburi de rama intotdeauna sa se insurubeze de
dedesupt in cadru. Este important ca sistemele de fizare sa nu penetreze canalele de drenare.
Daca o fereastra sau o usa este prea grea pentru a fi manipulata adecvat, se poate scoate
geamul. Orice geam sau orice rama demontata se depoziteaza in siguranta la distanta de zona
de lucru.
Montajul tmplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta
necesara fa de structur de baz avnd n vedere ancorarea prevzuta. Rosturile verticale vor
fi in medie de 5mm latime, chiar daca rosturile orizontale pot fi pana la 10mm latime.
- Intr-o prima faza se vor monta prinderile din otel ce vor asigura tocurile.
- Se pune tamplaria in gol, conform recomandarilor furnizorului si se imbina temporar
pentru a vedea daca este adecvata.
- Se fixeaza tamplaria in gol folosind fie dispozitive de fixare, fie prin gaurire si fixare in
rama exterioara, gaurile pentru suruburi nu trebuie sa fie la o distanta mai mica de
150mm de colturi si nu la mai mult de 600mm de centru. Daca este necesar sa se
insurubeze prin partea inferioara a ramei exterioare, unde se poate colecta apa, apoi se
aplica un etansator adecvat. Dupa fixarea in acest mod imbinarile temporale se pot
desface.
- Fixarea se face direct n perete cu ajutorul diblurilor i a uruburilor. Distana dintre
punctele de fixare nu va depi 70 mm. Daca tmplria este fixat cu elemente metalice,
aceste elemente trebuie tratate anticoroziv.
- Se remonteaza orice geam care a fost demontat asigurandu-se ca sunt montate adecvat
pentru a permite drenarea apei. Se remonteaza profilele de separare a ochiurilor de
geam, conform instructiunilor producatorului si avand grija sa nu se deterioreze geamul.
50
Se remonteza panourile mobile care au fost demontate.

Se verifica functionarea adecvata a tamplariei inainte de de a etansa cu mastic sau
finisare. Orice defect trebuie rectificat.
Finisare:
Rostuirea intre tmplrie i structura de baz trebuie executat cu un chit adecvat, dupa
asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanic). Suprafata care se va umple cu
spum, trebuie sa fie curata, uscat si fr praf sau grsimi. n cazul n care imediat dup
aezarea tmplriei se observ deteriorarea stratului de suprafa protector, permanent sau
temporar, Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare,
tamplaria trebuie curit.
Trebuie asigurat ca spuma izolatoare a intrat suficient de mult in gol pentru a evita puntea
termala. Spuma trebuie taiata in exterior astfel incat sa nu se amesteca cu filerul. Se termina de
finisat partii exterioare agolului si se indeparteaza banda protectiva transparenta de pe suprafata
ramei si de pe glaful exterior inainte ca rosturile sa fie etansate cu filer.
Tencuiala, cimentul si vopseaua pot deteriora fiting-urile metalice si ar trebui sterse
imediat. Canalele de drenare rebuie curatate. Dupa montare, ramele pentru tamplarie se vor
curata cu apa calda care contine detergent. Pentru marcarile care nu se indeparteaza se poate
folosi o solutii fine pe baza de apa si un mop din lana, daca este necesar un finisaj lucios.
Finisarea si repararea externa a tamplarieie sunt factori importanti in lucrarile de inlocuire.
Aspecte importante sunt:
- Masticul pentru etansare se pune intre glafuri si zidaria din caramida. Se face acest lucru
pentru a elimina posibilitatea ca apa sa patrunda prin tencuiala interna.
- Tamplaria trebuie curatata inainte de a parasi santierul. In cazul in care exista zgarieturi,
se poate folosi disc de polizare si se finiseaza cu perie.
- Toate paile mobile, trebuie unse dupa montare.
Siguranta pe santier:
Montarea tamplariei nu necesita proceduri speciale in ceea ce priveste siguranta pe
santier.
Se recomanda utilizarea ochelarilor de protectie cand se folosesc unelte actionate electric
si imbracaminte adecvata de protectie cand se manipuleaza geamuri .
-
5. ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE

Verificarea va consta din:
Dup ce structura de baz a fost terminat:
- Contractorul trebuie s se asigure, nainte de fabricarea tmplriei, dimensiunile rezultate
fizic (in urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri verificarea la recepia
materialelor;
- Atunci cand furnizorul pentru tmplrie, avand in vedere toleranta admisa, va observa ca
structura de baza nu este perfect verticala, va atentiona proiectantul care, in urma
consultarii Contractorului, va indica masurile ce trebuie luate
Verificarea pe parcursul execuiei:
- Verticalitatea si orizontalitatea cat si positia in goluri
- Masuri de protectie impotriva deteriorarii de alte specialitati.
Verificarea dup montaj:
- se vor verifica fixarea corect a tocurilor, izolarea corect a golului dintre toc i perete cu
spum poliuretanic, etanarea cu silicon.
- verificarea aspectului, a poziionrii corecte a garniturilor i baghetelor, a montrii
feroneriei, a montrii geamului, a funcionalitii ferestrelor;
- mnerele uilor vor fi instalate n aa fel s previn vtmari. Mnerele verticale tip bar
vor amplasate la distan suficient fa de rostul dintre cele dou foi de u pentru a
preveni vtmarea (>8cm)
Abateri admise:
- Deformatia maxima: - n directia orizontala cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500.
- Limite de toleran pe verticala la tmplria instalat:
- Cadru ferestre: 2 mm/m
- Cadru usi:
51

-
Executie si montaj tamplarie PVC (usi si ferestre)

"sau echivalent".
Intocmit,
Arh. Alexandra Coco
8. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE FINISAJE LA FATADE

1. GENERALITATI
52
Prezenta documentatie se refera la conditiile tehnice privind executarea tencuielilor

decorative, placarii cu caramida aparenta, realizarea ornamentelor, vopsitoriilor exterioare la
plafoane.
Se vor aplica standardele si normativele in vigoare.
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de
prevederile proiectului de executie. In cazul unei contradictii intre prezentul caiet de sarcini si
proiectul de executie, antreprenorul va anunta beneficiarul in scris.
prioritate.
C3-76
Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli
si vopsitorii
STAS 9110
78 Pietre natural fasonate pentru constructii; Reguli
de verificare a calitatii
3.CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR
Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si
agrementate de catre un laborator de incercari atestat.
Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in
standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate.
Tencuielile ddecorative se vor livra si executa in cantitatile cerute de functiunea
spatiului conform specificatiei proiectului de executie.
Se va avea in vedere respectarea indicatiilor privind suprafetele ce urmeaza sa
primeasca acest tip de finisaj si planeitatea suprafetelor finisate.
4.PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE
Antreprenorul general va inainta spre aprobare beneficiarului urmatoarele, conform
conditiilor contractuale:
- Date tehnice privind fiecare tip de vopsea de exterior si materiale auxiliare.
- Date privind intretinerea, incluse in instructiunile de intretinere specificate in capitolul
1.5 "Inchiderea contractului.
- Mostre pentru alegerea initiala sub forma marimilor standard ale producatorului
aratand intreaga gama de culori, texturi si alte caracteristici vizuale pentru fiecare tip
de vopsea de exterior necesara.
- Mostre pentru verificare, de texturi si dimensiuni identice cu cele ce urmeaza a fi puse
in opera, din fiecare tip de vopsea lavabila necesar, aratand intreaga gama de culori,
texturi si variatiile referitoare la caracteristicile vizuale ce sunt de asteptat in lucrarea
terminata. Mostrele vor fi din acelasi material ca lucrarea finala.
5.ASIGURAREA CALITATII
Producatorul va fi o firma experimentata in furnizarea de produse similare celor
indicate in acest proiect, cu referinte de realizari in exploatare si capabila sa asigure intreaga
cantitate necesara din acelasi lot de productie si calitate.
Executantul va fi o firma experimentata, care utilizeaza numai personal calificat in
executia unor lucrari similare celor indicate in acest proiect si agreata de producatorul
vopselelor.
Se va livra material produs de un singur producator pentru fiecare tip de vopsea de
exterior necesara.
Inainte de inceperea executiei vopsitoriilor la exterior se va realiza cate un panou ca
mostra pentru fiecare tip de vopsea specificat, pentru a se verifica alegerea facuta pe mostre
si a demonstra efectele estetice, precum si calitatile materialului si executiei.
53
Mostrele scara 1:1 se vor realiza pe santier in locurile si marimile indicate de

proiectantul general.
Proiectantul general va fi anuntat cu o saptamana inainte asupra datei si orei realizarii
mostrelor.
Nu se va incepe lucrarea finala inaintea obtinerii aprobarii proiectantului general.
Mostrele scara 1:1 realizate pe santier se vor pastra pe timpul executiei ca standard
pentru aprecierea lucrarii finale.
Daca se cere, se vor demola mostrele scara 1:1 si se vor indeparta de pe santier.
Mostrele scara 1:1 acceptate, in stare corespunzatoare in momentul receptiei
preliminare, pot deveni parte a lucrarii terminate.
6.LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE
Materialele vor fi livrate la santier in ambalajul fabricii, etichetate clar cu identificarea
producatorului si numarul lotului. Materialele vor fi depozitate intr-o zona protejata de
intemperii, umezeala, murdarire, temperaturi extreme si umiditate. Vopselele vor fi depozitate
in cutiile in care au fost livrate.
Pentru cerinte speciale de livrare, depozitare si manipulare se vor respecta
instructiunile si recomandarile producatorului.
7.MATERIALE
7.1.Tencuiala decorativa
Tencuiala decorativa, dura cu aspect mat, are la baza rasina sintetica in dispersie
apoasa si agregate minerale cu dimensiunea 1,5mm; aspect masa pastoasa, omogena;
disponibila in mii de culori prin nuantare computerizata pe masini de colorat.
Se vor respecta standardele si celelalte cerinte indicate pentru fiecare material.
Se vor prevedea cutii inchise sigilate, aflate in termenul de garantie specificat pe
ambalaj fara defecte care sa afecteze utilizarea indicata; Intreaga cantitate de vopsea
necesara va fi dintr-un singur lot de productie pentru fiecare tip, varietate, culoare si calitate
de vopsea specificata; vopseaua va avea caracteristicile conforme cu certificatele de calitate
si cu inscrisurile de pe ambalaj.
Se vor respecta mostrele aprobate de proiectantul general pentru culoarea vopselei,
textura si alte caracteristici distinctive relative la tipul de vopsea de exterior specificat.
Se vor respecta culorile, finisajele, texturile si celelalte caracteristici distinctive
indicate, cu referire la terminologia standard a producatorului.
Materialele auxiliare si accesoriile vor fi conform standardelor in vigoare si
recomandarilor producatorului vopselei.
7.2. Caramida aparenta
Placarea se va realiza folosind cramida aparenta.
Specificatii tehnice
Aspect finisaj:fata despicata (naturala)
Dimensiuni valabile:52x240x9mm
Se vor respecta standardele si celelalte cerinte indicate pentru fiecare material.
Asezarea placilor va fi conform desenelor de stereotomie din proiectul de executie.
Se vor respecta mostrele aprobate de proiectantul general pentru culoarea placilor,
textura si alte caracteristici distinctive relative la tipul de caramida aparenta specificat.
Se vor respecta culorile, finisajele, texturile si celelalte caracteristici distinctive
indicate, cu referire la terminologia standard a producatorului.
Materiale de montaj si accesorii
Adeziv flexibil pentru caramida aparenta
Chit pentru rosturi
Lichid incolor de impregnare caramida aparenta
Materiale de rezerva
54
Se vor livra beneficiarului materiale de rezerva. Se vor livra placi intregi identice cu
cele montate, intr-o cantitate egala cu 2 % , ambalat pentru depozitare si identificat cu
etichete care sa descrie in mod clar continutul.
8.EXECUTIE
8.1. Tencuiala decorativa
Examinare
Se va examina starea stratului suport pe care se va executa tencuiala decorativa .Nu
se va incepe lucrarea inainte de a se corecta aspectele nesatisfacatoare.
Pentru sageac sau plafoane din lemn se va utiliza vopsea speciala de exterior pentru
lemn.
Pregatire
Inainte de aplicarea tencuielii,lucrarile de grunduire precum si lucrarile de reparatii la
acestea trebuie sa fie incheiate iar suprafetele suport trebuie sa fie uscate, curate, rezistente,
plane si fara denivelari.
Daca pe suprafata ce urmeaza a fi tencuita exista inglobate elemente metalice,
acestea vor fi mai intii grunduite. Inainte de aplicare trebuie obligatoriu finalizate lucrarile
premergatoare (stresini, cornise, hidroizolatii, jgheaburi, elemente de indepartare temporara
a apei, protectiile de glafuri, inchiderile la atic, cofretele pentru instalatiile electrice si de gaze,
trotuarele).
Executie-generalitati
Inainte de utilizare continutul din recipient se amesteca foarte bine. Se aplica un singur
strat, cu fierul de glet din otel inoxidabil si drisca neteda din material plastic .Consumul este
de 2,3 - 3,0 Kg/m2
Reglaj si curatare
Se vor repara sau inlocui suprafetele patate sau deteriorate in orice mod sau care nu
sunt identice cu suprafetele adiacente.
Reparatiile se vor executa conform specificatiilor si intr-un mod care sa nu lase urme
de inlocuire.
Curatarea suprafetelor se va executa numai conform specificatiilor producatorului
vopselelor.
Protejare
Timp de uscare: 1-2 ore uscare la atingere si 2-3 zile uscare in profunzime.
Inaintea inspectiei pentru receptia preliminara, eventual se va curata suprafata, numai
prin procedeele si materialele recomandate de producator.
8.2. Placaj caramida aparenta
Examinare
Se va examina starea stratului suport pe care se va monta caramida aparenta. Nu se
va incepe lucrarea inainte de a se corecta aspectele nesatisfacatoare. Suprafata ce urmeaza
a fi placata trebuie sa fie stabila, uscata si curata.Nu se poate efectua montajul pe o
suprafata lucioasa si neteda.
Pregatire
Sablarea suportului:
Sablarea asupra suportului are ca rezultat indepartarea stratului superficial,
contaminat sau vopsit, deschiderea porilor, cresterea rugozitatii suprafetei si in consecinta si
cresterea aderentei urmatoarelor straturi sau tipuri de finisaje care se vor aplica.
Montare-generalitati
Pentru placarea suprafetelor cu caramizi aparente se vor folosi doar adezivi flexibili,
pentru placari grele, de la producatori consacrati.
Adezivul va fi intins intr-un strat subtire, pe suprafata de placat, cu o gletiera cu dinti.
Deasemenea se va aplica adeziv si pe spatele placutelor tot cu gletiera cu dinti, in
asa fel incat adezivul sa umple canalele pentru aderenta.
Placutele se vor fixa prin apasare puternica si usoara miscare stanga-dreapta.
In urma fixarii nu trebuie sa mai ramana bule de aer in masa adezivului.
Nu este necesara o amorsare prealabila.
55
Pentru a obtine rosturi uniforme se vor fixa cativa ''stalpi'' din loc in loc, iar intre
acestia se va folosi sfoara de nivel.
Dimensiunile recomandate pentru rosturi sunt:
- pentru placile inguste ( latime 52mm) 10 mm
- pentru placile late ( latime 71mm) 12mm
Prin folosirea adezivilor recomandati, placutele nu vor mai aluneca pe suprafata
( perete) si astfel nu se va folosi nici un fel de ghidaj.
Distribuirea placutelor se va face de la colt pana la o deschidere (fereastra, usa) sau
intre deschideri. La capat de rand si la marginea deschiderilor se va evita folosirea bucatilor
mici.
Se recomanda folosirea jumatatilor sau a elementelor de colt. Acestea vor produce un
aspect perfect de zidarie a peretelui.
Rosturile suprafetelor placate se vor executa din mortar fara saruri dizolvabile. Acesta
se prepara ca un mortar semiuscat si se aplica cu ajutorul fierului de rostuit.
Prima data se executa rosturile orizontale, apoi cele verticale. Dupa aceea urmeaza
finisarea imbinarii rosturilor orizontale cu cele verticale.
Mortarul in surplus ce ajunge pe fata placutelor se indeparteaza usor cu o perie.
Locul unde au fost montate placile trebuie ferit de ploaie pana cand adezivul se va
usca complet.
Placile trebuie protejate de ploaie cu minim 24 de ore inainte de montarea lor.
Placile trebuie montate la temperaturi cuprinse intre 5C si 25C.
Tolerante de montaj
Abaterile admisibile pentru suprafete finisate vor fi + 0,3 mm fata de dreptarul de 2 m
lungime.
9.VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR
9.1. Tencuiala decorativa
Se verifica in mod special :
- indeplinirea conditilor de calitate a suprafetelor suport, in cazuri de importanta deosebita
consemnandu-se acestea in procese verbale de lucrari ascunse .
- calitatea principalelor materiale
- corespondenta dintre prevederile din proiect si dispozitiile ulterioare
- aspectul si planeitatea suprafetelor tencuite
- uniformitatea suprafetei
- tonul de culoare sa fie acelasi si cu acelasi aspect lucios sau mat, sa nu prezinte straturi,
pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri.
- nu se admit pete de mortar sau alte vopsele
Dirigintele poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate ce
remedieri trebuie executate, si daca acestea se vor face local, pe suprafete mari, sau
lucrarea trebuie refacuta complet conform specificatiilor.
La realizarea lucrarilor se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si
prezentele specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si
dupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus.
9.2. Placaj caramida aparenta
remedieri trebuiesc executate, si daca acestea se vor face local, pe suprafete mari, sau
Materialele vor respecta dimensiunile,planeitatea si coloristica stabilita,cu specificatia
ca nu se poate respecta in totalitate uniformitatea nuantelor si densitatea
venaturilor,deoarece materialele comercializate sunt produse naturale.
Produsele fiind casante, se recomanda manipularea lor cu grija atat pe durata
transportului cat si a montajului,pentru a se evita distrugerea lor. In cazul in care suprafata
este lovita cu un obiect contondent exista riscul de a se ciobi,sparge sau deteriora suprafata.
56
Reguli de utilizare:
- se recomanda manipularea produselor cu grija (incarcare, transport, descarcare,
depozitare,
montaj);
- se evita lovirea si zgarierea suprafetelor;
- se evita intervenirea cu substante sau corpuri abrasive pe suprafetele lustruite;
- se evita intervenirea cu substante acide pe suprafetele lustruite;
- pentru intretinerea si curatarea suprafetelor,se vor folosi doar detergenti speciali
pentru piatra naturala.

"sau echivalent".
Intocmit,
Arh. Alexandra Coco
9. CAIET DE SARCINI IZOLATII

1.Generalitati
57
Prevederile prezentului capitol se refera la executarea urmatoarelor izolatii:

termo-hidroizolatii placa baza, fundatii si soclu
termoizolatii pereti exteriori
hidroizolatii spatii umede (grupuri sanitare)
termo-fonoizolatii pereti gips-carton (compartimentari)
hidroizolatie sub invelitoare sarpanta
termo-fonoizolatie plansee
In cazul in care din reglementarile urmatoare rezulta prestatii care nu au fost separat
prevazute in descrierea lucrarilor sau nu sunt mentionate in normativele si standardele
respective ele vor fi clasificate drept prestatii suplimentare.
a)
b)
c)
d)
e)
f)
2.Normative
Nr Indicativ
Titlu
Ordin de aprobare
1.
10/1995
2.
STAS 2355/3/97 Hidroizolatii din materiale bituminoase la

terase si acoperisuri
3.
NP 040-2002
4.
GE 047-2002
5.
GT 044-2002
6.
NP 064-2002
7.
C 163-1987
8.
NE 031-2004
9.
NP 121-2006
10. C 112 - 1986

11.
C 217-1983
12. C 246-1993
13. GP 065-2001
14. P1221989
15. P123-1989
16. C125-2005
Legea calitatii in constructii
Normativ privind proiectarea, executia si

exploatarea hidroizolatiilor la cldiri
Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea
rosturilor n constructii
Metodologie privind determinarea
permeabilittii la ap a finisajelor si
protectiilor anticorozive aplicate pe
suprafetele elementelor de constructii
Ghid privind proiectarea, executia si
exploatarea elementelor de constructii
hidroizolate cu materiale bituminoase si
polimerice
Instructiuni tehnice pentru folosirea
profilelor ncastrate din PVC plastifiat la
etansarea rosturilor elementelor de
constructii
Normativ pentru hidroizolarea tunelurilor
pentru ci de comunicatie cu folii din mase
plastice
Normativ privind reabilitarea hidroizolatiilor
bituminoase ale acoperisurilor cldirilor
Normativ pentru proiectarea si executarea
hidroizolatiilor din materiale bituminoase la
lucrrile de constructii
Norme tehnice privind alctuirea si
executarea hidroizolatiei cu folii din PVC la
acoperisuri
Instructiuni tehnice pentru utilizarea foilor
cu bitum aditivat la hidroizolatia
acoperisurilor
Ghid privind proiectarea si executarea
lucrrilor de remediere a hidroizolatiilor
bituminoase la acoperisuri de beton
Instructiuni tehnice pentru proiectarea
masurilor de izolare fonica la cladiri civile,
social-culturale si administrative
Instructiuni tehnice privind proiectarea si
executarea salilor de auditie publica din
punct de vedere acustic
Normativ privind proiectarea si executarea
58
M.L.P.T.L.
607/21.04.2003
M.L.P.T.L.
1578/15.10.2002
M.L.P.T.L.
1570/15.10.2002
M.L.P.T.L.
605/21.04.2003
I.C.C.P.D.C.
40/21.09.1987
M.T.C.T. 177/2005
M.T.C.T.
1732/2006
I.C.C.P.D.C.
36/12.11.1986
M.L.P.A.T.
15/N/22.04.1993
17. STAS 6156-8

18. NP 002-96
19. STAS 9783/084
20. STAS 6161/1
4
masurilor de izolare fonica si a

tratamentelor acustice la cladiri
Acustica in costructii
Cerinte esentiale. Normativ pentru
proiectarea salilor de auditii
Acustica n constructii. Parametrii pentru
proiectarea salilor de auditie publica.
Clasificare si metode de determinare
Acustica n constructii. Masurarea nivelului
de zgomot si a capacitatii de
izolare
3. Cerinte de performanta a ansamblurilor

4.Propuneri transmise spre aprobare
Antreprenorul va inainta beneficiarului spre aprobare urmatoarele, conform
documentelor contractuale :
- Date tehnice pentru fiecare tip de materiale specificat.
- Se vor include desene de fabricatie aratand planul hidroizolatiei, compunerea
straturilor, pozitionarea innadirilor, detalii perimetrale, strapungeri, alte situatii
speciale.
- Se va indica configuratia materialelor de izolatie cu sectiune variabila.
- Certificari ale materialelor, semnate de producatorul materialelor, care sa certifice ca
acestea corespund cu cerintele specificate.
5.Asigurarea calitatii
Materialele si accesoriile necesare executarii fiecarui tip de lucrari de izolatii se vor
procura de la un singur producator.
Se vor pune la dispozitie mostre pentru diferitele materiale si accesorii folosite pentru
a fi aprobate.
Inainte de inceperea lucrarilor constructorul va executa un panou martor utilizand
materialele, produsele, accesoriile si tehnologia specifica pentru intreaga lucrare. Panoul se
va executa la santier in vederea obtinerii aprobarii dirigintelui de santier. Acest element de
constructie va constitui panoul martor pentru intreaga lucrare. Pe durata intregii lucrari nu se
va distruge sau deteriora panoul martor.
6.Rezistenta la foc
Subansamblurile din care fac parte elementele cuprinse in acest capitol trebuie sa fie
certificate de laboratoare de incercari acceptate de autoritatile cu jurisdictie in domeniu,
asupra modului in care indeplinesc cerintele de rezistenta la foc prevazute atat de
reglementarile in vigoare cat si de caietele de sarcini ale proiectului.
7. Livrare, depozitare si manipulare
Se vor asigura pentru toate tipurile de materiale cantitatile complete de la un singur
producator. Se va procura o cantitate suficienta pentru fiecare tip de material specificat astfel
incat sa se permita executarea lucrarilor fara aprovizionari suplimentare ulterioare.
Materialele se vor livra in ambalajele originare, containere sau pachete purtand marca
si identificarea producatorului sau furnizorului.
Materialele pentru izolatii se vor depozita in ambalajul de origine in locuri ferite sau
protejate. Ele se vor acoperi imediat dupa livrarea la santier astfel incat sa se evite
expunerea la intemperii si sa se asigure starea adecvata la punerea in opera .
8. Prevederi generale
Lucrarile din acest capitol sunt lucrari ascunse.
Lucrarile prevazute in acest capitol vor fi incepute numai dupa verificarea si
receptionarea lucrarilor anterioare, dupa cum urmeaza:
59
structurile din beton, in cazul izolatiilor la soclu si fundatii

camasuielile peretilor exterioari in cazul termoizolatiei peretilor exteriori
structurii peretilor de gips-carton si placarea acestora pe una dintre fete, in cazul
termo-fonoizolatiilor la pereti gips-carton de compartimentare
- sarpanta si astereala, in cazul hidroizolatiei sub invelitoare
- fermele de lemn in cazul termoizolatiei planseului
Lucrarile descrise mai sus si care preced izolatiile se vor efectua, verifica si inregistra
conform prevederilor capitolelor aferente.
-
9. Prevederi pentru materiale

(a) Hidroizolatii placa parter, fundatii si soclu
Lucrarile prevazute in prezentul articol vor fi:
(a1) Termo-hidroizolare sub placa parterului, pe stratul de pietris/nisip de egalizare,
care se va realiza prin pozarea unei membrane HDPE 2, reliefata, cu banda de etansare si a
polistirenului extrudat.
(a2) Termo-hidroizolatiile fundatiilor si a soclului se vor executa cu membrane
bituminoase si membrane HDPE, pe lateralele fundatriei si pe soclu.
Membrana HDPE va avea banda de etansare bituminoasa, elastica, pe interiorul
uneia dintrelaturile lungi, protejata, pana la utilizare, de o banda de hartie.
Pentru fixarea membranei se vor utiliza:
- cuie cu rondele indicate sau furnizate de producatorul membranei;
- benzi de etansare din mastic bituminos, altele decat cele fixate pe membrana latime
aprox.50mm;
- profil plastic semi-rigid, pentru inchidere in partea superioara, indicat/furnizat de
producatorul membranei.
Consumurile specifice ale materialelor de mai sus vor fi stabilite conform fiselor
tehnice, de catre antreprenor.
Membrana HDPE va avea urmatoarele caracteristici:
Greutate specifica
min. 650,0 g/m2
Grosime totala, inclusiv proeminentele
min. 8,0 mm
Rezistenta la tractiune (rupere) longitudinal
min. 350,0 N/5cm
Rezistenta la tractiune (rupere) transversal
min. 350,0 N/5cm
Rezistenta la compresiune
min. 300,0 kN/m2
Alungirea la rupere
min. 20,0 %
Volum aer (intre proeminente)
min. 5,5 l
Conditii lucru
-30 oC - +60 oC.
-
Membrana folosita in cazul a2 va avea pozata/fixata pe fata exterioara:

o membrana geotextila din poliester, cu urmatoarele caracteristici:
Greutate specifica
min. 65,0 g/m2
Rezistenta la tractiune
min. 850,0 N/5cm
Alungirea la rupere
min. 40,0 %
o plasa de fibra de sticla, cu urmatoarele caracteristici
Greutate specifica
min. 165,0 g/m2
Membrana bituminoasa va fi o membrana de tip SBS (Stiren-Butadien-Stiren), in

conformitate cu SR EN 13707 si avand urmatoarele caracteristici:
Stabilitatea la cald SR EN 1110
min. 110 oC
Flexibilitatea la rece SR EN 1109
min. -10 oC
Forta de tractiune la rupere SR EN 12311-1
Longitudinal
min. 500 N/5cm
Transversal
min. 500 N/5cm
Alungirea la rupere SR EN 12311-1
Longitudinal
min. 32 %
Transversal
min. 32 %
Rezistenta la perforare statica SR EN 12730
min. 15 kg
60
4 kg/m2
impaslitura de poliester.
Greutatea SR EN 1849
Armatura
Membrana va fi aplicata pe suport dupa aplicarea prealabila a unui grund bituminos

de aderenta indicat/furnizat de producatorul membranei.
Pentru termoizolatie se va folosi polistiren extrudat cu:
fete liste si falt, in cazul (a1)
fete striate si cant drept, in cazul (a2).
In ambele cazuri, polistirenul ca fi conform SR EN 13164 , obtinut prin tehnologia cu
CO2 si va avea urmatoarele caracteristici:
Rezistenta la compresiune, deformatie 10% (SR EN 826)
min. 300,0 kPa (t/m2)
Coductivitatea termica (SR EN 12939, )
max. 0,037 W/m x K
Stabilitatea dimensionala la temperatura si umiditate (SR EN 1604)max. 5,0 %
Absorbtie vapori prin difuzie (SR EN 12088)
max. 3,0 %
Rezistenta la inghet-dezghet (SR EN 12091)
max. 1,0 %
Comportarea la foc (SR EN 13501-1)
clasa E
Densitate (SR EN 1602)
min. 30,0 kg/m3
Grosime
100,0 mm.
Deasupra solului polistirenul va fi fixat mecanic folosindu-se dibluri cu rondela (cu
miez metalic) de lungime minima 200mm.
-
(b)Termoizolatie pereti exteriori

Termoizolatia peretilor exteriori este un sistem cuprinzand: materialul termoizolant,
adezivul delipire a acestuia, masa de spacluit, plasa de fribra de sticla de armare a masei de
spacluit, profilele de sustinere, protectie pentru rosturi de dilatatie, finisaj.
Materialul termoizolant va fi polistiren expandat conform SR EN 13163, avand
urmatoarele caracteristici:
min. 80,00 kPa (t/m2)
max. 0,04 W/m x K
max. 4,00 %
max. 1,00 %
clasa B
min. 15,00 kg/m3
Grosime
100,00 mm
Pentru captusirea glafurilor tamplariei esterioare se vor folosi placi din polistiren
extrudat cu fete striate, conform SR EN 13164 siobtinut prin tehnologia cu CO2.. Acest
material va avea urmatoarele caracteristici:
min. 300,0 kPa (t/m2)
max. 0,037 W/m x K
max. 3,0 %
max. 1,0 %
clasa E
min. 30,0 kg/m3
Grosime
20,0 mm.
Mortarul adeziv va avea rol si de masa de spaclu (va fi folosit si la lipirea si la
spacluireapolistirenului) si va fi de clasa C.1.TE (SR EN 12004), respectand SR EN 13499.
Baz
Combinaie de ciment cu compui
minerali i rini sintetice
Proporia amestecului:
5 - 5,5 litri ap/25 kg praf
Timp de punere n oper:
2,5 - 3 ore
Temperatura de punere n oper:
de la +5C pn la +30C
Timp deschis:
max 20 min
Rezistena la temperatur:
de la -30C pn la +70C
61
Conductivitate termic (l)

Consum
- lipire
- pcluire
Acoperire cu tencuial decorativ
Aderen dup 28 zile
Aderen la polistiren
max 0,85 W/mK

4 - 5 kg/ m
4 - 5 kg/ m
dup min. 72 ore
> 0,5 N/ mm
>0,08N/nm (ruperea polistirenului)
Plasa de fibra de sticla care se va folosi va avea greutatea specifica minima

165g/m2.
Profile:
- Profil metalic protejat prin galvanizare, tip U, cu picurator, care va fi montat orizontal,
la baza termosistemului (de-asupra soclului).
- Profil de protectie/ranforsare colturi exterioare - Profilul este din PVC-dur sau
Polistirolavand proprietati de difuzie datorate gaurilor practicate pe ambele axe
longitudinale - se aplica direct pe termoizolatie, prin lipirea si chituirea cu masa spaclu a
benzii de plasa fibra sticla, cu care este echipat si care asigura o ranforsare ulterioara
superioara. Pe ambele laturi profilul are (sudate prin tehnica ultrasonica) cate doua
ghidaje pentru tencuire - benzi/excrescente netede si paralele.
- Profil pentru rost de dilatatie intre termosistem si tocurile tamplariei exterioare acesta
va asigura realizarea unui racord sigur, prin simpla presare. Banda autoadeziva din
poliester (PE) realizeaza un rost rezistent la intemperii si raze ultraviolete (UV).
- Profile pentru rosturi de dilatatie ale cladirii si acoperiri ale acestora. Profilele sunt
prevazute cu banda plasa fibra sticla pentru ancorarea in masa de spaclu si ranforsare,
respectiv au prevazute ghidaje pentru tencuire.In zona de conexiune a profilelor se va
executa o suprapunere a foliei de legatura pe distanta de cca 5 cm care se va fixa de
profilul anterior cu ajutorul unei benzi autoadezive.Elementele din PVC se introduc unul
in celalalt cu ajutorul elementelor de legatura.
(c) Hidroizolatii zone umede
Se va executa hidroizolarea pardoselilor folosind un mortar impermeabilizant
elastic,bicomponent, avnda urmatoarele caracteristici:
Rezistenta la incovoiere la 28 de zile
Rezistenta la compresiune la 28 de zile
Aderenta la beton
Impermeabilitatea la apa (coeficient de capilaritate)
min. 2,000 N/mm2

min. 14,500 N/mm2
1,350 N/mm2
0,021 g/dm2x minut1/2
(d) Termo-fonoizolatii pereti gips-carton de compartimentare

Termoizolatia va fi executata din vata minerala din roca bazaltica:
Desitatea
min. 24,000 kg/m3
Conductivitate termica (SR EN 12667, )
max. 0,040 W/mxK
Difuzia vaporilor (SR EN 12083, )
aprox. 3,000
Clasa rezistenta la foc (SR EN 13501-1)
A1
Grosimea functie de grosimea peretelui indicata in planse.
(e) Hidroizolatii sub invelitoare sarpanta
Hidroizolatia va fi executata folosind o membrana bituminoasa de tip APP, in
conformitatecuSR EN 13707 si avand urmatoarele caracteristici:
min. 130 oC
min. -5 oC
Stabilitatea la cald (SR EN 1110)

Flexibilitatea la rece (SR EN 1109)
Forta de tractiune la rupere (SR EN 12311-1)
Longitudinal
Transversal
Alungirea la rupere (SR EN 12311-1)
Longitudinal
min. 400 N/5cm

min. 300 N/5cm
min. 30 %
62
Transversal
min. 30 %
Permeabilitatea la vapori (SR EN 1391)
10 Sd/m
Greutatea specifica (SR EN 1849)
min. 0,5 kg/m2
Armatura impaslitura de poliester.
Membrana va fi aplicata pe pe astereala, prin fixare mecanica.
(f) Termo-fonoizolatii plansee
Termoizolatia va fi executata din vata minerala din roca bazaltica:
Desitatea
min. 24,000 kg/m3
Conductivitate termica (SR EN 12667, )
max. 0,040 W/mxK
Difuzia vaporilor (SR EN 12083, )
aprox. 3,000
Clasa rezistenta la foc (SR EN 13501-1)
A1
Grosimea
50 mm
10. Prevederi pentru executie
10.1 Lucrari de hidroizolatii
Hidroizolarea sub placa parterului (a1)
- membrana HDPE va fi pozata peste stratul de pietris, cu proeminentele in jos;
- fasiile de membrana se vor suprapune cel putin 20cm si se vor imbina, prin clipsarea
proeminentelor, unele in altele, in zona benzii de etansare;
- in cazul in care banda de etansare lipseste (imbinari transversale sau utilizare fasii) se
va folosi o banda suplimentara de etansare;
- imbinarea va fi asigurata prin comprimare folosind un ciocan de cauciuc;
- dupa ce toata membrana a fost corect pozata pe toata suprafata, se va poza, pe
membrana, armatura, folosind distantierii
- practic, hidroizolatia cu membrana HDPE va avea rolul unui cofraj pierdut.
Hidroizolarea fundatiei (a2)
- se va tine cont de faptul ca acestea se vor executa pana la inaltimea soclului (vezi
planse)
- membrana bituminoasa se va lipi de suport, dupa aplicarea grundului; lipirea se va face
la cald, fiecare doua fasii verticale alaturate fiind suprapuse 8-10cm si lipite la cald,
fiecare pe cea anterioara
- inadirile pe orizontala nu sunt permise fasiile vor fi numai verticale
- membrana va fi lipita pana la marginile fiecarei muchii verticale, urmand ca peste cele
doua membrane lipite (de-o parte si de alta a muchiei) sa se execute un ranforsaj din
acelasi tip de membrana, lipit la cald, 10cm peste fiecare membrana (stang si dreapta)
- polistirenul extrudat va fi pozat pe hidroizolatie fixandu-se provizoriu (pana la
executarea umpluturii) cu mastic bituminos, aplicat in puncte, respectiv fixandu-se
mecanic, definitiv, cu cuie cu rondele, in partea aferenta soclului;
- membrana HDPE va fi pozata peste termoizolatie, cu proeminentele spre interior (spre
termoizolatie) si avand membrana geotextila (pana la soclu), respectiv cea de fibra de
sticla (in dreptul soclului) spre exterior; consecutiv pozarii se va fixa si mecanic folosind
cuie cu rondele indicate/furnizate de producatorul membranei (aprox.1 cui/mp, functie
de indicatiile producatorului membranei), inainte de fixarea cu fiecare cui se va executa
etansarea umpland golul in care urmeaza sa intre rondela cu mastic bituminos
- pozarea membranei HDPE se va face lasandu-se aproximativ un metru, pe verticale, in
partea de jos a fundatiilor, in plus; suplusul fiind indoit, rodund, pe fundul gropii de
fundare, astfel incat umplutura sa fie peste acest surplus; suplusul de membrana
geotextila va fi indoit invers;
- fasiile verticale de membrana vor fi suprapuse, fiecare peste cea anterior montata,
min.20cm, etansan-du-se imbinarile prin banda longitudinala de etansare (a carei hartie
de protectie a fost detasata) si executandu-se si imbinarea mecanica dintre fasii (prin
clipsarea proeminentelor in goluri, ca la a1)
- ultima petrecere, a ultimei fasii verticale pe prima, se va face cu suprapunere minim
50cm
- in cazul fiecarei imbinari verticale, daca nu exista banda de etansare pe intradosul
uneia dintre fasiile de suprapus, se va realiza etansarea cu banda suplimentara;
63
in momentul fixarii membranei HDPE se va fixa si geomembrana, fasiile suprapunanduse 10cm;

- deasupra solului, peste membrana HDPE va fi fixata mecanic de suport, folosinduse
cuie speciale cu rondela; inainte de fiecare fixare se va umple cu mastic bituminos
locasul in care va intra rondela dupa care va fi aplicat, in partea superioara profilul
special de inchidere superioara care va fi fixat mecanic si etansat cu mastic
bituminos
- membrana HDPE, avand plasa de fibra de sticla fixata, se va inchide superior cu un
profil din PVC semi-rigid furnizat/indicat de producatorul mebranei; fixarea se va face cu
cuie autoforante(eventual furnizate de furnizorul profilului)
Hidroizolarea spatiilor umede:
Inaintea aplicarii in camp a pastei impermeabilizantese vor ranforsa zonele in care
solicitarile mecanice sunt mari:
- se aplica banda speciala de ramforsare, la intalnirea sub unghi (plan) a doua suprafete
intalnirea pardoselii cu peretii
- se aplica ramforsaje speciale pentru colturi exterioare si interioare - toate colturile
rezultate dinintalnirea planelor, respectiv ranforsaje speciale in jurul conductelor si
tevilor.
- toate ranforsarile se vor executa cu materialele indicate de producatorul
mortaruluiimpermeabilizant.
- aplicarea ramforsajelor se face prin aplicarea unui strat subtire de pasta
impermeabilizanta pe suport si pozarea ramforsajului, respectiv presarea acestuia cu
fierul de glet fara dinti.
-
10.2. Termoizolatii :
Termoizolarea peretilor exteriori:
Evaluarea suprafeei existente
nainte de nceperea lucrrilor, trebuie verificat calitatea suprafeei existente. Trebuie
s fie rezistent, uscat, curat, s nu existe substane care s scad gradul de aderen,
cum ar fi grsimile, bitumurile etc. Murdria existent i straturile cu o rezisten sczut
trebuie ndeprtate. Acestea pot constitui un loc ideal pentru formarea ciupercilor. Curai
suprafaa i aplicai produsul antifungic. Aderena tencuielii existente se verific prin lovirea
cu ciocanul. Un sunet surd arat c n acel loc tencuiala trebuie ndeprtat.
Amorsarea suprafeelor absorbante
Suprafeele care au un grad de absorbie ridicat, de ex. zidurile din BCA, trebuie
amorsate cu grund universal i apoi se las s se usuce timp de 4 ore. Astfel, se evit
uscarea prea rapid a adezivului cu care sunt fixate plcile de polistiren. Amorsa mai are
urmtoarele proprieti: fixeaz praful, ntrete suprafaa, nu se dilueaz, timp de uscare 4h,
consum: 0,1-0,2 l/mp.
Fixarea profilelor de soclu
- Trasarea cotei generale se face folosind aparate speciale de msur: nivela cu
trepied, teodolitsu laser
- Fixarea profilului de soclu se va face cu dibluri metalice cu diametrul minim de 8/60
- Diblurile se vor monta din 30 n 30 cm pe lungimea profilului
- Montarea profilelor asigur orizontalitatea perfect a placajului
- Abaterile de planeitate ale peretelui se compenseaz prin folosirea unor distanieri de
plastic cu grosimi variabile
- mbinrile ntre profile se realizeaz cu piese speciale de mbinare
Pregtirea mortarului adeziv
- Adevizul se va prepara prin amestecare cu ap curat, n raport de 6,5 litri/25 kg.
Amestecul se face electromecanic, cu ajutorul unui agitator cu palei
- Dac aceast condiie nu este respectat, adezivul i va pierde din proprieti, iar
efectul nu va fi cel dorit
Aplicarea adezivului pe plci termoizolante
Metoda patului de adeziv
64
Adezivul se va aplica pe placa de polistiren n strat continuu, cu ajutorul unei mistrii

zimate
- Mrimea dinilor mistriei trebuie sa fie de 10 mm
- Adezivul nu se va aplica pe muchiile plcilor
Metoda prin puncte
- Se folosete cnd suprafaa suport prezint denivelri mai mari de 15 mm
- Se stabilete mrimea denivelrilor
- Adezivul se va aplica continuu pe marginea plcii i n puncte, pe centrul acesteia
- Adezivul nu se va aplica pe muchiile plcilor
Fixarea plcilor termoizolante
Dup aplicarea mortarului trebuie fixat placa pe perete i apsat cu ajutorul unei
gletiere mari. Plcile trebuie montate n asize una lng alta, pe o singur suprafa. La
coluri trebuie meninut continuitatea plcilor. Aezarea plcilor se face ntocmai ca o zidrie
de crmid. Plcile de polistiren vor fi lipite astfel nct s depeasc muchia golului cu cel
puin o dat grosimea plcii. Nu se admite ca rosturile dintre plcile din dreptul golului s
intre n prelungire cu muchia golului. Dac apar rosturi la mbinrile dintre plci acestea
trebuie astupate n mod obligatoriu cu spum poliuretanic.
Verificarea poziionrii plcilor
Dup montarea plcilor de polistiren se va face controlul planeitii i verticalitii.
Controlul planeitii se va face prin plimbarea gletierei pe suprafa, iar al verticalitii
cu un boloboc.
lefuirea suprafeei plcilor termoizolante
- Dac plcile de polistiren sunt lsate neprotejate de radiaiile UV mai mult de 2
sptmni, nainte de aplicarea masei de paclu, acestea trebuie lefuite din nou i
curate
- Dac se constat mici denivelri n zonele de mbinare dintre plci, acestea vor fi
eliminate prin lefuire
- lefuirea se va face cu hrtie abraziv sau cu peria de srm
Fixarea plcilor de termoizolaie n dibluri
- Se dau guri pe suprafaa faadei egale cu diametrul diblului dup min. 24 ore de la
lipirea plcilor
- Diblurile se vor fixa provizoriu n guri
- Se introduc cuiele de expandare n gurile diblului prin lovire cu ciocanul
- Fora de smulgere a diblurilor din perete trebuie s fie > 0,2 KN
- Necesarul este de 6-8 buc / mp
- Diblurile se bat astfel nct rozeta s fie nglobat n placa de polistiren
- Capetele diblurilor vor fi pcluite
Armarea suplimentar a uilor i ferestrelor
- La colurile ferestrelor i uilor se monteaz profil de col armat cu plas de fibr
- La muchiile superioare ale uilor i ferestrelor se monteaz profilul de fereastr cu
picurtor
- La glafurile uilor se folosete polistiren extrudat de 2 cm grosime
- Colurile ferestrelor i uilor se armeaz suplimentar cu benzi din plas de fibr
dispuse la 450 (deoarece) n acele zone sunt concentrri de eforturi
- Dimensiunea benzilor este de 20 x 35 cm
Armarea cu plas de fibr de sticl a sistemului de termnoizolaie
Plasa de fibr de sticl se aplic n fii cu limea de 1 m de sus n jos pe nlimea
faadei.
- Fiile de plas se vor suprapune 10 cm una peste cealalt
- Plasa de fibr de sticl se nglobeaz prin presare dinspre centru ctre marginile
fsiei, de sus n jos
- nglobarea se face cu ajutorul mistriei zimate
- Dup nglobare, masa de paclu se liseaz cu ajutorul gletierei
Formarea marginilor
- Marginile se formeaz cu ajutorul gletierei unghiulare
65
Masa de paclu final

- Dup nglobarea complet, se va aplica masa de paclu final
- Masa de paclu final constituie suportul pentru tencuiala decorativ
- Dup uscare (minim 24 ore) aceasta se lefuiete cu hrtie abraziv pn se obine o
suprafa neted
Termoizolarea planseelor:
- se monteaza reteaua de profile metalice pentru gips-carton, prin ancorarea acestora de
fermele din lemn;
- sub structura de profile metalice se aseaza o bariera de vapori avand grija ca imbinarile
foliei sa fie realizate etans. Pentru aceasta se petrec circa 15-20 cm zonele de imbinare
si se etanseaja cu banda adeziva. Fixarea barierei de vapori pe reteaua de profile
metalice se face utilizand o banda dublu adeziva, iar petrimetral este recomandata
aceeasi masura de etansare a imbinarii cu peretii, utilizand un mastic special;
- in zonele unde se fac strapungeri ale barierei de vapori pentru trecerea cablajelor, se va
avea in vedere etansarea cu banda adeziva;
- se monteaza placile de gips-carton, sub bariera de vapori;
- se aseaza vata minerala, in doua straturi de cate 50 mm unul intre profilele metalice
pentru gips-carton, iar cel de al doilea peste primul strat, intre fermele de lemn
- vata minerala se va aseza in mod continuu, fara a lasa goluri de aer intre bucatile de
izolatie si fara a tasa materialul.
11. Receptia caIitativa
Se va face receptia fiecarei faze de lucrare care urmeaza sa devina invizibila, in
cadrul sistemelor descrise mai sus.
Termoizolatiile fatadelor (c) vor fi plane, diferentale de planeitate maxim admise fiind
de2mm/2m, verificarea facandu-se cu dreptarul cu bula de nivel, dar nu mai mult de 3mm
medii/fiecarespatiu.
Hidroizolatiile teraselor si cele din zonele umede vor fi verificate prin proba la
inundare.
Hidroizolatiile teraselor vor avea aspect estetic, evitandu-se peticiri, pliuri, sau cute
inutile.

"sau echivalent".
Intocmit,
Arh. Alexandra Coco
10. CAIET DE SARCINI INVELITORI SI TINICHIGERIE

1.GENERALITATI
66
Prezenta documentatie se refera la conditiile tehnice privind executarea invelitorilor

din tigla metalica.
Se vor aplica standardele si normativele in vigoare.
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de
prevederile proiectului de executie. In cazul unei contradictii intre prezentul caiet de sarcini si
proiectul de executie, antreprenorul va anunta beneficiarul in scris.
De asemenea, capitolul se refera la verificarea calitatii pentru jgheaburi, burlane si
tinichigeria aferenta invelitorilor de orice fel:
- colectarea apelor meteorice se va asigura prin jgheaburi si burlane din
tabla zincata, iar la sol va fi preluata de rigole;
- sorturi din tabla zincata 0.5 mm;
2.NORMATIVE
C37/88
STAS 3303/2-88
STAS 2389/1977
STAS 2274/1988
C37/1988
STAS 10101/20-91
C 56-85
Normativului pentru alcatuirea si executarea

invelitorilor la constructii
Pantele invelitorilor
Jgheaburi si burlane-Prescriptii de proiectare
si alcatuire".
Burlane, jgheaburi si accesorii de imbinare si
fixare
Normativ pentru executarea invelitorilor de
constructii
Incarcari date de vint si de zapada
Caietele XV, XVII
*verificarea certificatelor de calitate ce
nsoesc livrarea materialelor;
*ncadrarea n pantele din proiect;
*verificarea
cositorului,
scndurilor,
scoabelor;
*verificarea gradului de ancorare contra
vntului;
*verificarea abaterilor admisibile de la
planeitate;
3. CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR

Materialele se vor livra si executa in cantitatile cerute de functiunea spatiului conform
specificatiei proiectului de executie.
Se va avea in vedere respectarea indicatiilor din proiectul tehnic alcatuirea finisajului
invelitorii si calitatea suprafetelor finisate.
conditiilor contractuale :
- Date tehnice privind fiecare tip de material principal si materiale auxiliare ce intra
in alcatuirea invelitorii.
- Date privind intretinerea, incluse in instructiunile de intretinere specificate
aratand intreaga gama de culori, texturi si alte caracteristici vizuale pentru fiecare
tip de material necesar.
67
Mostre pentru verificare, de texturi si dimensiuni identice cu cele ce urmeaza a fi

puse in opera, din fiecare tip de material necesar, aratand intreaga gama de
culori, texturi si variatiile referitoare la caracteristicile vizuale ce sunt de asteptat in
lucrarea terminata. Mostrele vor fi din acelasi material ca lucrarea finala.
Producatorul va fi o firma experimentata in furnizarea de produse similare celor
indicate in acest proiect, cu referinte de realizari in exploatare si capabila sa asigure intreaga
cantitate necesara din acelasi lot de productie si calitate.
Executantul va fi o firma experimentata, care utilizeaza numai personal calificat in
executia unor lucrari similare celor indicate in acest proiect si agreata de producator.
Se va livra intreaga cantitate de la un singur producator pentru fiecare tip de material
necesar.
Inainte de inceperea executiei invelitorii se va realiza un panou - mostra pentru a se
verifica alegerea facuta pe mostre si a demonstra efectele estetice, precum si calitatile
materialului si executiei.
mostrelor.
6.LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE
Inainte de livrarea fiecarui tip de material utiliat la realizarea invelitorii, constructorul
va prezenta certificate in trei exemplare, care sa ateste compozitia fizica si chimica a
materialului, calitatea in conformitate cu aceste specificatii.
of producatorului si numarul lotului. Materialele vor fi depozitate intr-o zona protejata de
intemperii, umezeala, murdarire, temperaturi extreme si umiditate. Tigla metalica va fi
depozitata in cutiile in care a fost livrata.
7.MATERIALE
Sarpanta
Lemn de rasinoase, ecarisat, categoria I, ignifugat.
Elemente componente :
Capriorii -piese din lemn dispuse dupa linia de cea mai mare panta, care sustin
elementele secundare ale acoperisului (sipci, astereala) ; se executa din rigle de lemn care
reazema pe pane.
Panele - sunt piese din lmen, rezemate pe popi, dispuse longitudinal cladirii, inadirea
panelor se face in dreptul popilor.
Cosoroabele - sunt piese din lemn dispuse pe zidurile exterioare ale cladirii, pe care
sprijina capriorii. Se ancoreaza din loc in loc de centurile zidurilor exterioare prin intermediul
unor scoabe metalice.
Popii - sun piese din lemn , asezate vertical sau inclinat ; popii reazema pe zidurile
portante transversale sau longitudinale, prin intermediul unor talpi ; la partea superioara,
popii sustin penele.
Contrafisele sunt piese din lemn care realizeaza contravantuirea longitudinala a
sarpantei si care preiau incarcarile orizontale.
68
Cuie 4 x 100
Baterea cuielor se poate face manual sau cu ajutorul ciocanului pneumatic, situaie
recomandat pentru cuie cu lungimea maxim de 100 mm. Pentru a diminua riscul de ndoire
a cuielor n timpul baterii,acestea pot fi btute n guri pregtite cu diametrul de 80% din
diametrul cuielor.
Surub pentru lemn gr. 8.8: M8-180mm; M12-180mm
Surub cu cap hexagonal partial filetate, conform SR ISO 4016;STAS 920;DIN
EN24016;DIN 601 grupa 8.8.
Buloanele se realizeaz din oel beton, cu cap i piuli de strngere.
Buloanele se introduc n guri pregtite, avnd diametrul cu 1 mm mai mare dect
diametrul bulonului. Sub capul bulonului i piuli este recomandabil s fie plasat o aib cu
grosimea minim 0,3 d i diametrul mai mare dect 3 d.
Invelitoarea propriu-zisa
Se va executa invelitoare din tabla profilata tip tiglacu urmatoarele specificatii:
Lungimea pasului tiglei
275450mm
Latimea utila a panoului
1000 1200 mm
Lungimi de productie
min. 400mm max. 8000mm
Panta minima
14
Greutate
intre 4 si 5 kg/mp in functie de producator
Grosime
0.5 mm
Distanta de sipcuire
conform lungimii tiglei
Accesoriile pentru :coama, sortul de streasina, dolie, fronton, bordura de calcan, vor fi
procurate de la acelasi furnizor.
Jgheaburi si burlane
Colectarea apelor pluviale se va asigura prin jgheaburi si burlane metalice, vopsite in
culoare brun.
Materiale folosite pentru lucrari de scurgere si tinchigerie:
- tabla zincata de 0,5 mm
- banda laminata
- aliaj de lipit staniu - plumb
- crlige din otel zincate.
Materiale de rezerva
Se vor livra beneficiarului material de rezerva. Se vor livra cutii intregi sigilate cu
material identice cu cele puse in opera, intr-o cantitate egala cu 2% din fiecare tip de
material, ambalate pentru depozitare si identificate cu etichete care sa descrie in mod clar
continutul.
8.EXECUTIE
Sarpanta
Executia sarpantei se va face respectnd planul si detaliile referitoare la aceasta din
proiect.
Sarpanta - anexa:
Grinzile de lemn ale planseului vor rezema pe centurile de beton armat propuse , prin
intermediul cosorabei (100x100mm).
Reazemul popilor de lemn se face prin intermediul unei cosorabe (100 x 100 mm)
care este prins prin scoabe de oel beton 6, pe centurile de beton armat propuse.
Popul este fixat de cosoroaba prin chertare si scoabe.
mbinarea la pana de coam/ pane intermediare/pane dolii a cpriorii se va realiza
prin chertare, pentru rezemare i se vor solidariza cu ajutorul cuielor.
mbinarea de continuitate la pan se face cu ajutorul scoabelor de pop.
Contrafiele se monteaz prin chertarea popilor la 3 cm adncime, lateral, pe pane.
69
Cosoroaba se va ancora de ziduri cu musti 6 mm, lsate din centura de beton

armat propusa.
Astereala se va executa din scndur de 2,5 cm grosime.
Colectarea apelor se va face prin jgheaburi i burlane care vor conduce apa la
trotuare.
Sarpanta camin cultural:
Reazemul fermelor de lemn se face prin intermediul unei cosorabe (140 x 140 mm)
care este prins prin scoabe de oel beton 8.
Prinderea elementelor fermelor de lemn se realiza prin intermediul placutelor metalice
si a suruburilor pentru lemngrupa 8.8: M8-180mm; M12-180mm
Capriorii se vor fixa de fermele de lemn prin intermediul riglelor 8x8 cm, prin chertare
si fixare cu scoabe.
mbinarea riglelor de fermele de lemn se vor cherta pentru rezemare i se vor
solidariza cu ajutorul cuielor 100 mm.
mbinarea de continuitate la caprior se face cu ajutorul scoabelor /conectori metalici.
Rigidizare sarpantei in plan orizontal se va realiza prin intermdeiul unor dulapi de
lemn montati in X, intre fermele de lemn
Cosoroaba se va ancora de ziduri cu musti 8mm, lsate din centura de beton
armat a masardei.
Astereala se va executa din scndur de 2,5 cm grosime.
Colectarea apelor se va face prin jgheaburi i burlane care vor conduce apa la
trotuare.
Invelitoarea propriu-zisa
Lucrari pregatitoare:
Inainte de a incepe efectiv montarea se recomanda efectuarea catorva masuratori
suplimentare pe suprafata acoperisului.
Dimensiuni diagonale: prin verificarea dimensiunilor diagonalelor putem afla daca
suprafata acoperisului este dreptunghiulara.
Atentie!
Este posibil ca suprafetele de pe acoperis sa nu fie dreptunghiulare.
Intotdeauna se va masura lungimea atat la stresini, cat si la coama.
Intotdeauna se va verifica daca streasina si coama sunt drepte. Diferentele mici ale
formei (de maxim 30 mm) pot fi remediate prin pozitionarea corecta a primei sipci.
Se recomanda a se trasa linii perpendiculare pe linia stresinii. In cazul in care
suprafata acoperisului nu este dreptunghiulara, placile din margine trebuie taiate dupa forma
acoperisului. Foile tip tigla trebuie montate fata de streasina in pozitie perpendiculara.
Membrana bituminoasa hidroizolanta
Tigla metalica se monteaza in sistem ventilat pe structura de sipci si contrasipci. Sub
acestea se monteaza o membrana cu rol hidroizolant in cazul aparitiei fenomenului de
condens.
Membrana hidroizolanta se va fixa paralel cu streasina cu ajutorul contrasipcilor,
incepand de la streasina spre coama cu o suprapunere de 150 mm. In zona coamei, folia
anticondens se va suprapune 200 mm pe ambele parti ale coamei.
Daca membrana trebuie extinsa pe lungime trebuie asigurata o suprapunere de cel
putin 100 mm.
Trebuie asigurata o distanta de ventilatie de minim 6 cm intre membrana si tabla tip
tigla.
Montarea sipcilor
Sipcile cu dimensiunile de 30X 50 mm se monteaza paralel cu streasina, la distante
egale functie de pasul panourilor (ex. 350mm). In streasina se folosesc doua sipci montate
una langa alta sau o scandura lata pentru a asigura montarea sortului de streasina.
Scandura de streasina se va suprapune peste contrasipcile de streasina. Acestea au rolul de
70
a permite suprapunerea membranei hidroizolante peste sortul de streasina. Lungimea

acestora este recomandata a fi de 120 140 mm. Distanta de la streasina (muchia sortului
de streasina) pana la marginea de sus a celei de a doua sipci este variabila functie de pasul
tiglei (ex. 330 mm). Foaia de tigla poate depasi linia stresinii cu circa 20 30 mm.
Montarea sortului de streasina
Sortul de streasina este elementul de inchidere ce previne eventualele infiltratii ce pot
aparea in cazul precipitatiilor abundente. El dirijeaza scurgerea apei de pe sarpanta spre
jgheab. Suprapunerea sortului de streasina se recomanda a fi de aproximativ 70 100 mm.
Prinderea se face cu suruburi autoforante pentru prindere in lemn 4.8x35 mm sau
holsuruburi.
Membrana hidroizolanta poate fi dusa spre jgheab peste sortul de streasina, in cazul
sarpantelor cu panta mare,sau peste carlig si sub sipca de streasina, in cazul sarpantelor cu
panta mica.
Montarea doliei
Se fixeaza dolia la nivelul sipcilor de pe sarpanta. Pentru o ventilare corespunzatoare,
sub dolie in centrul acesteia trebuie sa existe un spatiu de ventilare de 5080 mm. Foaia de
tabla tip tigla trebuie sa se
suprapuna peste dolie cu cel putin 100 mm.
Se recomanda folosirea profilelor de etansare intre dolie si tigla. Distanta dintre doua
foi de tabla vecine, masurata peste dolie, trebuie sa fie de 150 mm. Se taie si indoaie partea
inferioara a doliei astfel incat sa fie paralela cu streasina si sa depaseasca muchia acesteia
cu 20 mm.
Montarea foilor de tigla metalica
Inaintea montarii foilor de tigla, se va asigura ca sorturile de streasina sa fie bine
aliniate. In cazul in care se folosesc profile de etansare intresort si tigla trebuie scoase
dopurile pentru a asigura fantele de ventilare.
Se recomanda ca montajul tiglei metalice sa se faca de la dreapta la stanga, astfel
incat marginea de suprapunere cu canalul capilar sa ramana dedesubt. Se monteaza fasii
complete de la streasina spre coama, indiferent de lungimea apei.
Pentru un rezultat optim al montajului, foile de tigla vor fi dispuse perpendicular pe
linia de streasina si se va mentine aceeasi cota de montaj pe toata lungimea stresinii.
Ca o masura de siguranta se recomanda trasarea unor linii de ghidaj la intervale de
1100mm (latimea utila aunei table).
Fixarea
Foile de tigla se vor fixa de sipca cu ajutorul suruburilor autofiletante in partea
inferioara a profilului, imediatlanga pasul modulului de tigla. Pentru sipcile de lemn folositi
suruburi de 4,8 x 35mm, iar pentru sipcile de otelsuruburi de 4,8 x 20mm.
ATENTIE! La imbinarea dintre foile de tabla se prind mai intai suruburile de coasere si
apoi cele de prindere. Suruburile de coasere se fixeaza de sus in jos.
Fixarea foilor de tigla una de cealalta se realizeaza cu suruburi de 4,8 x 20mm,
surubul se prinde in partea dreapta fata de punctulcel mai inalt al profilului, imediat langa
pragultransversal.
Partea stanga a panoului de tigla este de obicei prevazuta cu un canal capilar, care la
montaj va fi intotdeauna acoperit de panoul urmator. In acest caz nu este necesara utilizarea
etansarilor, dar daca totusi se utilizeaza, atunci acestea trebuie aplicate inaintea suprapunerii
celor doua foi adiacente.
In cazul sarpantelor triunghiulare sau trapezoidale, montarea se incepe de la capatul
coamei.
Se aliniazai intotdeauna foile de tabla la linia de streasina si nu la fronton. Cand
montajul se face de la stanga la dreapta, marginea din dreapta a tablei deja asezata se ridica
si, sub ea, se impinge urmatoarea foaie tip tigla. In acest caz, foaia deja fixata o va sustine
pe cea impinsa sub aceasta datorita ambutisarilor. Montajul dinspre stanga spre dreapta este
mai avantajos in cazul sarpantelor foarte inclinate.
Se va indeparta imediat spanul rezultat in urma perforarii tablei de catre surubul autoforant
prin suflare sau cu ajutorul unei perii fine sau prin suflare cu aer.
Deplasarea pe acoperis
71
La deplasarea pe acoperis, se va calca mereu in lungul cutei, pe partea inferioara a

profilului, cat mai aproape de sipca de sustinere. Se va folosi doar incaltaminteadecvata cu
talpa din cauciuc. Inainte de accesul pe tigla metalica se va curata talpa incaltamintei de
aschii metalice, nisip sau alte alte particule abrazive.
Coama
Se va aseza coama la pozitie astfel incat sa se suprapuna simetric peste capetele
foilor de tabla ale celor doua ape. Se introduce intre foaia de tip tigla si coama buretii de
etansare pentru coama. Se fixeaza coama cu suruburi autofiletante de foile de tigla
metalica.
Frontonul
In gama de piese de finisaj se intalnesc de regula doua borduri pentru fronton:
Bordura pentru fronton rectangular se foloseste in cazul constructiilor cu unghi de 90
de grade intre linia stresinii si fronton. Se monteaza peste tigla metalica. In aceasta situatie
se recomanda utilizarea unei piese de finisaj suplimentare, frontonul interior, care sa preia si
sa dirijeze catre jgheab eventualele infiltratii de apa prin spatiile dintre tigla metalica si
bordura de fronton.
Bordura pentru fronton evazat se foloseste atunci cand unghiul format intre streasina
si fronton depaseste mult 90 de grade. Piesa de finisaj se monteaza sub marginea din
fronton a foii de tigla, situtie in care nu mai este necesara utilizarea unei piese suplimentare.
Bordura de calcan
Bordura de calcan este utilizata atunci cand capatul foii de tigla ajunge in vecinatatea
peretelui si se monteaza cu o parte peste foaia de tigla iar cu cealalta lipita de perete.
De mentionat ca marginea acestei piese se ingroapa in tencuiala peretelui pentru a
nu permite infiltrarea apei.
Opritoarele de zapada
Zapada aluneca foarte usor pe suprafata lucioasa a tiglelor metalice. Acest fenomen
este favorizat de pantele mari sau de formarea unei pelicule de apa, pe suprafata tablei din
topirea zapezii. Fenomenul poate fi periculos prin producerea de accidente sau distrugeri
materiale daca stratul de zapada este semnificativ. Din aceste motive se recomanda
montarea opritoarelor de zapada care impiedica desprinderea brusca si alunecarea de pe
acoperis a unei cantitati mari de zapada.
Montarea opritoarelor se face in linie prin decalarea acestora, ceea ce va permite si o
divizare pe segmente a stratului de zapada.
Trebuie tinut cont de inaltimea si capacitatea de preluare a incarcarilor de zapada de
catre acest tip de opritoare. Pentru o comportare buna in timp, pentru versanti foarte lungi
acest sistem de protectie se va monta in mai multe randuri paralele, distanta dintre acestea
nedepasind cca 3 metri.
Executia lucrarilor de tinichigerie va incepe dupa verificarea starii suportului pentru
crlige in ceea ce priveste planeitatea sa si posibilitatea de a fixa corespunzator crligele pe el.
Inceperea lucrarilor se va face dupa finisarea completa a cornisei sau a streasinii si
executarea tencuielilor si zugravelilor la zidurile pe care se vor monta burlane.
Lucrarile constau in:
- stabilirea si marcarea pozitiei pieselor de racordare in cmp, piesele de racordare la
burlan si a coturilor;
- se bat crligele pentru piesele speciale;
- dupa ce toate crligele sunt montate, se verifica panta, se prind intrele ele piesele
speciale si apoi la dimensiunea de livrare si ajustate dupa necesitati;
- montarea burlanului se executa incepnd de jos in sus prinznd fiecare tronson de
burlan intr-o brida fixata in zidarie si amplasata imediat sub punctul de innadire. Racordarea la
streasina, trecerea prin ancadramente sau solbancuri se executa cu ajutorul coturilor;
- curatirea periodica a vazoanelor se face ori de cte ori este nevoie, cu o scafa de
lemn. In timpul operatiunilor de montaj sau curatire se interzice sprijinirea scarilor de jgheaburi si
burlane.
Suportii de jgheab se fixeaza pe pazie cu suruburi, incepand de la extremitati astfel
incat sa asigure o panta a jgheabului de minim 3mm/ml.
72
Cu ajutorul unei sfori intinse intre suportul cu cota cea mai ridicata sicel cu cota cea
mai joasa, se verifica realizarea pantei necesare si se monteaza restul suportilor, urmarind
linia sforii. Suportii se fixeaza la maxim 40cm distanta intre ei.
Elementele cu fixare proprie se monteaza la 15cm de suporti. Iesirile centrale se
monteaza echidistant intre doi suporti.
Lungimea jgheabului se ajusteaza prin taiere la dimensiunea dorita cu o panza de
fierastrau pentru fier cu dinti mici.
Lungimea bucatilor separate ale jgheabului se ajusteaza astfel incat acesta sa ajunga
pana la pozitia limita evidentiata pe fiecare conector si iesire in parte.
Jgheabul se fixeaza pe rand pe fiecare suport in parte, prin apasare usoara.
Inainte de asamblare se curata taieturile de eventuale urme de praf sau asperitati,
pentru a asigura o buna etansare. Elementele de capat se lipesc cu un adeziv rigid. Iesirile
laterale stanga sau dreapta se monteaza la capatul jgheabului si se fixeaza in pozitie.
Rigidizarea jgheaburilor se face cu ajutorul stabilizatorilor. Acestia se aplica pe fiecare
suport in parte. Dupa montarea acestora se poate aplica parafrunzarul.

Suportul invelitorii
Verificarea consta in examinarea proceselor-verbale incheiate la terminarea fazei de
lucrari din care face parte suportul si din masurarea, prin sondaj, a elementelor geometrice
ale acestuia (pante, planeitate, rectiliniaritate, distante intre axe, protectia anticoroziva a
partilor metalice). Abaterile de planeitate masurate cu dreptarul de 3 mm, trebuie sa nu
depaseasca 5 mm n lungul pantei si 10 mm perpendicular pe aceasta.
nvelitoarea propriuzisa
In toate cazurile se va verifica:
- concordanta lucrarilor executate cu prevederile si detaliile date de
proiectant (felul invelitorii, pante, racordari, dolii, coame, strapungeri,
tinichigerie etc.).
- existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii
conform detaliilor din proiect si cataloagelor de detalii tip, in special,
sorturile, doliile, strapungeri pentru ventilatie;
- existenta si modul de prindere pe suport a elementelor de tinichigerie;
Se vor verifica:
- pantele jgheaburilor (minimum 0.5%) sa fie conforme indicatiilor din proiect;
- montarea jgheaburilor sa fie executata cu minimum 1 cm si maximum 5 cm sub
picatura streasinei;
- amplasamentul, tipul si numarul de cirlige sa corespunda prevederilor din proiect;
- marginea exterioara a jgheabului sa fie asezata cu circa 2 cm mai jos dect
marginea interioara;
- crligele pentru jgheaburi si bratarile pentru burlane sa fie protejate contra
coroziunii;
- abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor: 1 cm/ml fara a depasi 5 cm n
total;
- fixarea burlanelor cu ajutorul bratarilor sa fie facuta la distanta si intervalul din
detaliile date de proiectant:
- tronsoanele de burlane sa intre etans unul in celalalt (cel superior in cel inferior)
- imbinarea cu tuburile de fonta sa fie de asemenea etanseizata
- toate imbinarile intre elementele de tabla la jgheaburi si burlane sa fie cositorite.
- amplasarea si prinderea corecta a pieselor de racordare in cmp, a pieselor de la
burlane, a coturilor precum si a tronsoanelor de jgheab;
- executia corecta a sortului, mai ales in ceea ce priveste prinderea si racordarea lui la
jgheab;
- verificarea prin turnarea de apa in jgheab, a pantei spre burlan si a etanseitatii
imbinarilor dintre elemente prin infundarea burlanelor;
73
verificarea imbinarilor dintre burlane, coturi si a prinderilor lor in bratari.

"sau echivalent".
Intocmit,
Arh. Alexandra Coco
11. CAIET DE SARCINI IGNIFUGARE ELEMENTE SARPANTA

1.DEFINITII. GENERALITATI
74
Conform Normativului de siguranta la foc P118 / 99, fiecare constructie are un

grad de rezistenta la foc, stabilit prin proiecte, functie de riscul de incendiu sau de categoria
de pericol, destinatie si importanta a cladirii.
LRF = Limita de rezistenta la foc = durata de timp la care elementul element
ul isi pierde capacitatea de rezistenta la foc intr-un incendiu standard ;
CC = Clasa de combustibilitate = caracteristica a materialelor de constructii pri
vind comportarea la foc ;
Clasificari .
Conform STAS 11357 / 1990, materialele de constructii se clasifica din punct
de vedere al comportarii la foc in 2 grupe :
A . Materiale combustibile (cele care se aprind, ard sau se degradeaza sub
influenta temperaturilor inalte). Materialele combustibile se impart in 4 clase
decombustibilitate dupa modul in care se inflameaza :
Clasa C1 : neinflamabile ;
Clasa C2 : dificil inflamabile ;
Clasa C3 : mediu inflamabile ;
Clasa C4 : usor inflamabile.
B. Materiale incombustibile, care nu ard, nu se aprind, nu se degradeaza.
Deoarece materialele de contructii din lemn, care alcatuiesc structura sarpantelor, fac
parte din categoria C4, este necesara imbunatatirea comportarii la foc, prin tratarea la
suprafata sa in masa materialului cu o substanta inhibitoarea de flacara, care poate intarzia
aprinderea materialului si poate reduce viteza de propagare a incendiului.
Aceasta substanta actioneaza prin :
- formarea unui strat absorbant al gazelor inflamabile ;
- formarea unei bariere pentru flacari si descompunerea in gaze inerte care
dilueaza amestecul combustibil ;
2.EXECUTIE
Procedeul de imbunatatire a comportarii la foc a materialelor combustibile, se
numeste ignifugare = operatiunea de tratare a unui material combustibil cu produse ignifuge
in scopul reducerii capacitatii de aprindere si a propagarii flacarii pe suprafata acestuia.
Ignifugarea nu exclude aprinderea si arderea materialului, dar ii confera acestuia o
comportare la foc imbunatatita pe o anumita perioada de timp.
Ignifugarea se realizeaza cu materiale agrementate , de societati certificate pentru
acest tip de lucrari, iar in perioada desfasurarii acestei activitati se vor face probe martor care
vor fi incercate intr-un laborator agrementat in vederea testarii LRF la care a ajuns materialul
respectiv .
3.VERIFICAREA CALITATII IGNIFUGARII .
Verificari inainte de inceperea ignifugarii .
Trebuie sa se verifice :
- atestatul pentru lucrari de ignifugare al firmei executante, emis de
Inspectoratul general al Pompierilor ;
- atestatul persoaneloc care supravegheaza executia lucrarilor :
- existenta procedurii tehnice de executie pentru lucrari de ignifugare ;
- existenta fisei tehnice a produsului respectiv ;
- terminarea operatiunii anterioare ;
- pregatirea suprafetei in conformitate cu cerintele specificate in fisa tehnica
a produsului ;
- existenta instrumentelor si a sculelor necesare pentru desfasurarea
operatiunii.
Verificari in timpul operatiunii de ignifugare .
- daca este repsectata procedura tehnica de executiie ;
75
daca sunt respectate instructiunile de aplicare ale produsului din fisa tehnica a
acestuia ;
- daca a fost anuntata unitatea teritoriala de pompieri de efectuarea acestei lucrari ;
- daca in timpul executiei s-au prelevat probe pentru incercarea lor in laboratoare
specializate conform SR 652 ;
- trebuie realizate minim 3 epruvete cu dimeniunile 400x150 mm;
- tratarea epruvetelor se face prin procedeul de ignifugare utilizat pentru lucrarea
de baza;
- daca epruvetele au fost bine ambulate, sigilate si stampilate de executant si
beneficiar, iar etichetarea lor trebuie sa cuprinda urmatoarele secificatii:
denumirea obiectivului unde s-a efectuat ignifugarea;
denumirea materialului ignifugat;
denumirea produsului ignifug si consumul specific realizat;
data aplicarii;
denumirea executantului.
- aplicarea uniforma in numarul de straturi specificat in fisa tehnica a materialului de
ignifugare.
.
Verificari la sfarsitul operatiunii de ignifugare .
- uniformitatea stratului de material ignifug aplicat ;
- realizarea receptiei provizorii a lucrarilor de ignifugare prin intocmirea procesului
verbal de receptie provizorie in care trebuiesc specificate urmatoarele :
denumirea produsului ignifug utilizat, precum si a producatorului ;
numarul lotului de produs ignifug ;
numarul certificatului de calitate al produsului ignifug ;
numarul avizului de expeditie al materialului ;
modul de aplicare al produsului ;
tipul materialului protejat ;
consumul specific ;
numarul straturilor aplicate ;
data aplicarii produsului ;
data efectuarii probelor.
-
La receptia definitiva trebuie verificata existenta buletinului de incercare pentru

epruvetele supuse incercarii, incercare efectuata de un loborator atestat.

"sau echivalent".
Intocmit,
Arh. Alexandra Coco
12. CAIET DE SARCINI - CONFECTII METALICE
1.GENERALITATI
76
Prezentul capitol cuprinde conditiile tehnice de executie pentru balustrade sau orice
fel de alta constructie metalica ce urmeaza a fi montata in opera.
2.MATERIALE SI STANDARDE DE REFERINTA
- Balustrade metalice din otel laminat conform N.I. ale producatorilor respectnd
proiectul de detaliu.
- Diverse confectii metalice gata confectionate, conform proiectelor de detaliu si
executie ce urmeaza a fi montate in opera.
- Suruburi mecanice
STAS 1450/1-75
- Electrozi sudura
STAS 1125/1-81
- Hrtie pentru slefuire uscata
STAS 1581/2-83
- Chituri pe baza de ulei
STAS 6592-80
- Vopsele de ulei
N.I. fabrici producatoare
- Grunduri anticorozive
N.I. fabrici producatoare
3.LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE SI TRANSPORT
- Confectiile metalice (balustrade, grile sau alte confectii metalice) se livreaza de catre
producator in ansamble sau subansamble conform proiectelor, gata grunduite, prevazute
dupa caz cu praznuri de fixare sau alte piese din otel prin prinderi.
- Depozitarea se va face in soproane inchise fiind ferite de murdarie, lovire sau degradare
pna la punerea lor in opera.
- Transportul se va face cu auto-platforme, manipularea cu atentie pentru evitarea
deformatiilor, lovirii, etc.
4.CONDITII TEHNICE DE CALITATE
Principalele conditii tehnice de calitate care trebuie sa le indeplineasaca imbinarile
pieselor precum si metodologia de verificare a calitatii acestora sunt cele prevazute in
Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente indicativ
C 56-75 capitolul 15 punctul 2.
Receptia la primirea pe santier a confectiilor din otel realizate in uzina sau ateliere se
va face conform Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor indicativ C 56-75 capitolul
15 punctul 3.
Verificarea calitatii lucrarilor de montare:
a) inainte de inceperea efectuarii lucrarilor de montare cuprinde:
- executarea de catre producator a remedierilor in urma receptiei pe santier;
- verificarea atestatelor de calitate a produselor folosite la remedieri;
- existenta si marcarea pe santier a cotelor brute sau finite ale constructiei, in vederea
montajului, prevazute in desenele tehnice inclusiv pozitionarea elementelor de legatura,
sustinere sau ancorare.
b) pe parcursul efectuarii lucrarilor de montare:
- indeplinirea tuturor cerintelor prevazute in proiectare;
- verificarea dimensionala si calitativa se face prin incercari directe in timpul fazelor de
montaj.
Abaterile admise se vor inscrie in prevederile Normativului C 56-75, anexa 15.3
(asimilat) tinndu-se seama de abaterile limita ale elementelor brute sau finite ale constructiei
continute in anexa 4.1. la Normativul C 56-75.
- receptia partilor ce devin ascunse se va consemna intr-un proces verbal si
conditioneaza inceperea operatiunilor urmatoare;
- verificarea sudurilor ce se fac la montare sa corespunda indicatiilor din proiect.
c) la terminarea lucrarilor de montare se vor verifica:
- certificatele de calitate ale confectiilor metalice
- procesele verbale de lucrari ascunse, buletine de incercari, dispozitii de santier, etc.;
- procese verbale de receptie a lucrarilor;
- piese scrise si desenate ale proiectului cu toate modificarile si completarile de pe
parcursul executiei.
77
Verificarea directa se refera la:

- terminarea completa a lucrarilor de montare;
- verificarea dimensionala si calitativa a imbinarilor si a celorlalte lucrari de montare si
alte verificari cerute de Normativul C 56-75, care se vor consemna in procesele verbale.
Verificarile in cadrul receptiei preliminare a obiectului sunt cele prevazute in
Normativul C 56-75 fiind consemnate in procese verbale incheiate intre executant si investitor
(dirigintele lucrarii).
5. MONTAJ
Confectiile metalice, gata uzinate si materialele auxiliare, se aduc in ordinea executiei
tehnologice la locul de montaj si de prindere in elementele de constructie.
Se traseaza pe elementele brute sau finite ale constructiei punctele de prindere ale
confectiilor metalice, conform proiectului.
Se verifica cotele reale obtinute prin masuratori ale locurilor de montaj (goluri,
distante intre elemente de constructii, etc) si se efectueaza, daca este necesar, remedierile
ce se impun.
Se monteaza piesele de fixare pe elementele de constructii sau se creaza conditii de
montaj in cazul fixarii acestora pe fetele brute ale placilor, zidurilor, grinzilor, etc.
Se monteaza provizoriu ansamblele sau subansamblele respective si se constata
concordanta intre produsul uzinat si locul de fixare, care se va remedia in cazul unor situatii
necorespunzatoare fata de proiect.
Montajul definitiv se face conform proiectului cu piese de fixare cu suruburi, prin
sudura etc pentru obtinerea unor elemente constructive ce vor participa la constructia
respectiva att functional ct si estetic.
Pentru aceasta se vor respecta la montaj cerintele de orizontalitate, verticalitate si
planeitate cu tolerantele admise, ce se vor verifica la fiecare etapa a montajului.
Dupa verificarea definitiva se poate trece la finisarea confectiilor metalice cnd
acestea nu au tratamente speciale pe suprafata lor (nichelari, cromari, etc). Pentru aceasta
se va verifica starea grundului anticoroziv si care se reface atunci cnd acesta nu prezinta un
grad satisfacator de protectie (din lovituri, manipulari, etc).
Finisarea prin vopsire se realizeaza in conditiile prevazute in capitolul zugraveli,
vopsitorii.
6.MASURATORI SI DECONTARI
Pentru confectii metalice montajul se masoara la kg si se deconteaza in consecinta:
greutatea se stabileste prin cntarire inainte de montare sau se ia cea continuta in factura de
livrare a elementelor respective.
Grilajele metalice si panourile, gata confectionate se masoara la mp pe conturul
exterior al scheletului de rezistenta.

"sau echivalent".
Intocmit,
Arh. Alexandra Coco
13. CAIET DE SARCINI PARDOSELI EXTERIOARE
1.GENERALITATI
Trotuarele vor fi din beton, asigurandu-se o panta minima de 2% spre exteriorul
cladirii. Treptele exterioare se vor placa cu placi ceramice antiderapante .
78
2. CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR

Materialele necesare executarii si repararii pardoselilor turnate se vor livra si monta in
cantitatile cerute de functiunea spatiului conform specificatiei proiectului de executie.
Se va avea in vedere respectarea proiectului de executie, dimensiunea, asezarea si
planeitatea suprafetelor finisate.
conditiilor contractuale.
- Date tehnice privind materialele ce intra in componenta pardoselilor turnate.
- Date privind intretinerea, incluse in instructiunile de intretinere
- Se vor arata detalii de montaj in toate situatiile speciale.
aratand intreaga gama de culori, modele, si alte caracteristici vizuale pentru fiecare
tip de pardoseala necesar.
- Mostre pentru verificare, de forme si dimensiuni identice cu cele ce urmeaza a fi puse
in opera, din fiecare tip de material necesar, aratand intreaga gama de culori, texturi,
finisaje si variatiile referitoare la caracteristicile vizuale ce sunt de asteptat in lucrarea
terminata. Mostrele vor fi din acelasi material ca lucrarea finala.
- Mostre: Se vor prezenta doua (2) mostre, 150x150mm pentru ilustrarea culorii,
culoarea mortarului si accesorii necesare pentru realizarea acestui tip de pardoseli.
Montatorul: Companie specializata in executia si repararea pardoselilor turnate cu o
experienta de minim 3 ani in domeniu si aprobata de producator.
Se va livra material produs de un singur producator pentru fiecare tip de material
necesar la executarea pardoselilor turnate.
Inainte de executia pardoselii se va realiza cate un panou ca mostra pentru fiecare tip
de pardoseala turnata specificat, pentru a se verifica alegerea facuta pe mostre si a
demonstra efectele estetice, precum si calitatile materialului si executiei.
mostrelor.
5. GARANTII
Producator: Firma cu experienta in producerea de sisteme similare cu cele indicate in
prezentul proiect (ca materiale, cantitati si cerinte de proiectare) si care a inregistrat
comportarea buna in exploatare a lucrarilor realizate in conditii similare cu cele specificate in
prezentul proiect (localizare, expunere, criterii de proiectare)
Montatorul: Firma cu experienta in executia de sisteme similare cu cele indicate in
prezentul proiect (ca materiale, cantitati si cerinte de proiectare si executie) si care a
inregistrat realizarea cu succes si comportarea buna in exploatare a lucrarilor executate in
conditii similare cu cele specificate in prezentul proiect (localizare, expunere, criterii de
proiectare). Montatorul va avea agrementul scris al producatorului.
79
Responsabilitati: Materialele se vor obtine fie de la un singur producator al intregului

sistem, fie de la producatori certificati de catre producatorul sistemului in vederea realizarii
compatibilitatii intre componentele sistemului.
Controlul Calitatii/Asigurarea Calitatii: Montatorul va avea si va fi singurul raspunzator
de programele de CC/AC in acord cu reglementarile legale in vigoare si va va avea
aprobarea proiectantului.
Nici o lucrare nu va fi executata pana cand programele CC/AC
nu vor fi aprobate de catre proiectant.
Se vor transmite garantii scrise ale antreprenorului, montatorului si producatorului,
prin care se angajeaza sa repare si/sau inlocuiasca portiunile care cedeaza ca material sau
executie in perioada de garantie specificata. Aceasta garantie este suplimentara fata de alte
drepturi si garantii pe care beneficiarul le are prin prevederile documentelor
contractuale.Perioada de garantie va fi de 2 ani de la data receptiei preliminare.
6.LIVRARE,DEPOZITARE SI MANIPULARE
producatorului si numarul lotului.
Materialele vor fi depozitate intr-o zona protejata de intemperii, umezeala, murdarire,
temperaturi extreme si umiditate, in cutiile in care au fost livrate.
Se va mentine temperatura minima ambientala de 10 0C pe tot timpul montajului si 7
zile dupa terminare, daca nu se cer temperaturi mai inalte prin recomandarile producatorului..
Se vor ventila spatiile de lucru, conform necesitatilor.
7.MATERIALE
- Borduri din beton prefabricate
- Dale de pavaj din beton prefabricate
- Terase si trepte placate cu gresie antiderapanta.
Se vor livra beneficiarului material de rezerva. Se vor livra cutii intregi sigilate cu
material identice cu cele puse in opera, intr-o cantitate egala cu 2% din fiecare tip de
material, ambalate pentru depozitare si identificate cu etichete care sa descrie in mod clar
continutul.
8.EXECUTIE
Examinare
Atunci cnd stratul suport al noii pardoseli este constituit din planee de beton sau
beton armat este necesar ca aceste suprafee suport s fie pregtite prin curarea i
splarea lor cu apa de eventualeleimpuriti sau resturi de tencuial. Curarea se va face cu
mturi i perii.
- Diversele strpungeri prin planeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale
planeului, adnciturile mai mari, etc se vor astupa sau chitui, dup caz, cu mortar
de ciment.
- Armturile sau srmele care eventual ies din planeul de beton armat vor fi tiate
sau ndoite.
- Conductorii electrici care se monteaz sub pardoseal (pe suprafaa planeului) vor
fi acoperii cu mortar de ciment n grosimea strict necesar pentru protejarea lor.
- Inainte de executarea pardoselilor se va verifica dac conductele de instalaii
sanitare sau de nclzire central, care strpung planeul, au fost izolate
corespunztor, pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planeul i
pardoseala.
- Atunci cnd este necesar se va face o nivelare a suprafeei stratului suport existent
cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie s fie
suficient de ntrit cnd se va aeza peste el mbrcmintea pardoselii.
- Compoziia, dozajul i natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la
fiecare tip de pardoseal n parte, n funcie de solicitrile la care este supus
pardoseala.
Borduri
80
Bordurile din beton prefabricate vor fi amplasate conform standardelor relevante,

aliniate si la nivel, iar bordurile care se constata ca deviaza cu mai mult de 5 mm de la
aliniament sau nivel, la oricare dintre capete, vor fi inaltate si re-amplasate.
Acolo unde este posibil, bordurile vor fi amplasate inainte de pavaj. La refacere, de
obicei se refolosesc bordurile initiale, cu exceptia cazului in care acestea sunt deteriorate.
Acestea vor fi curatate cu grija inainte de re-amplasare si vor fi potrivite la aliniamentul si
nivelul celor nederanjate.
Bordurile dispuse pe un pavaj stabilizat vor fi incastrate intr-un strat de 2:1 mortar
nisip-ciment, cu o grosime de 150 mm si captusite cu beton, turnat peste si in jurul panelor
de fixare din otel anterior inserate in pavajul crud si modelate la sectiunea transversala
dorita.
Bordurile care sunt amplasate altfel decat pe pavajul de beton vor fi incastrate intr-un
strat de 2:1 mortar nisip-ciment, cu o grosime de 150 mm, captusite cu beton si modelate la
sectiunea transversala dorita.
Bordurile circulare turnate special vor fi introduse in curbe cu raza de 13 m sau mai
putin. Bordurile vor fi imbinate cu mortar de ciment, cu exceptia imbinarilor de expansiune
care sunt realizate cu material de
etansare premodelat, cu o grosime de 13 mm. Imbinarile de expansiune vor fi realizate prin
fundatia si betonul de captuseala.
Alei
Platforma si subsolul aleilor vor fi pregatite dupa cum se stipuleaza pentru drumuri, cu
exceptia cilindrarii de proba, care nu este necesara.
Dalele de pavaj vor fi din beton prefabricat nearmat cu o grosime minima de 50 mm si
avand o culoare naturala, cu exceptia cazului in care se dispune altfel, si se vor conforma
prevederilor standardelor si
normativelor nationale aplicabile, in vigoare.
Marginile aleilor vor fi din beton prefabricat. Acestea vor fi incastrate in fundatie de
beton si modelate.
Nu este necesara o baza dedesubtul aleilor. Baza va fi cea specificata pentru
drumuri, amplasata si
compactata la o grosime minima de 75 mm, cu ajutorul unui cilindru cu o masa de cel putin
2.5 tone sau un alt echipament aprobat care confera o compactare echivalenta.
Atunci cand se stipuleaza o suprafata finala flexibila, stratul de baza va fi etansat cu
un strat de bitum diluat,pulverizat la 100 secunde de grad, la o rata de 1.4 litri/m si va fi
acoperit cu un strat de uzura cu textura medie, avand o dimensiune nominala 6 mm si o
grosime de 25 mm, fabricat si amplasat conform
prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.
Atunci cand dalele de beton sunt specificate ca suprafata finala, acestea vor fi
incastrate intr-un strat de nisip cu o grosime de 50 mm, amplasata pe stratul de baza.
Imbinarile vor fi realizate din mortar 3:1 nisip-ciment.
Aleile cu suprafata din dale de beton nu vor avea in mod normal margini de beton
prefabricat.
Terase si balcoane
Executarea hidroizolatiilor
Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste +5 0 C. Sub
aceast temperatur se pot executa lucrrile de hidroizolaii cu respectarea prevederilor
normativului C16-84.
Temperatura masticului de bitum n cazan nu va depsi 220C, iar n momentul lipirii
straturilor va fi cuprins ntre 1600C i 2000C.
Suprafeele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolaiei se vor
verifica i controla dac corespund STAS 2355/3-87 i condiiilor precizate la punctul 3.5. din
normativul C112-86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitilor, starea de ntrire i de
uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafele de prindere a
elementelor din tabl i alte lucrri similare.
Bariera contra vaporilor i straturile de difuzie sau hidroizolaie se vor aplica pe
suporturile din beton sau mortar de ciment, dup amorsarea cu emulsie sau cu soluie de
bitum cu minimum 300 gr / mp.
81
Stratul de amorsare cu soluie de bitum se execut pe suport bine curat i uscat,

numai n perioada de timp cu temperatura exterioar pn la +8 0C, iar n emulsie de bitum
pe suport umed la temperatura peste +80C.
Straturile pentru difuzia vaporilor alctuite din mpslitura bitumat perforat IBP 1200
sau 1100, prevzute sub bariera contra vaporilor, peste ncperi cu umiditate mai mare de 60
% sau sub hidroizolaii aplicate pe termoizolaii sensibile la umiditate, prevzute cu ape de
beton, folie perforat, se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm.
Straturile de difuzie nu se aplic la dolii i pe o raz de cca.25 cm n jurul golurilor de
scurgere i a strpungerilor.
Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fii
de mpslitur bitumat perforat (IBP) de 50 cm lime aezate la 1 m distan.
Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite
i acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7-10 cm i va trebuii s acopere complet
partea inferioar a stratului de izolaie termic.
Protecia cu foi bitumate a plcilor termoizolante din materiale rigide se va executa n
atelier sau fabrici prin lipirea plcilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald ntins cu
peria pe foile bitumate.
La montarea pe acoperi, plcile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejat
n masticul de bitum cald de acoperire a barieirei contra vaporilor, care nu va depai
temperatura de 1500C n timpul lipirii.
Hidroizolaia alctuit din straturi multiple pentru terase i acoperiuri cu panta de
max.20 % se va executa prin lipirea foilor bitumate pe toat suprafaa cu masticuri din bitum
preparate cu maxim 30 % filere minerale cu puncte de nmuiere IB n funcie de pant (pn
la 20 % bitum H80/90)
Pentru executarea hidroizolaiei n cmpul acoperiului, sulurile din foi bitumate se vor
derula pe suprafaa suport i se vor cura prin periere energic, dup care se vor las un
timp suficient pentru relaxare i ndeprtare a foilor.
Tehnologia i condiiile de aplicare a straturilor de hidroizolaie sunt cele din
normativul C112-86 art.3.20.1.-3.20.6.
Hidroizolaiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilaii, couri, etc) se vor
executa cu fiii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul de mastic de bitum
cald, ncepind de jos n sus; la scafe suprapunerile se vor realiza n trepte de 40-50 cm.
La coluri, muchii i alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite
aplicarea prin ntinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element i foaia bitumat,
cu lipirea imediat i presarea cu canciocul, controlndu-se aderena i continuitatea
etanrii n aceste locuri.
La atice cu nlimea pn la 60cm, hidroizolatia se va ntoarce pe partea orizontal a
aticului minimum 15cm,iar n cazul unor elemente verticale cu nlimea mai mare se va
ridica pn la 50cm i se va ancora cu platband i boluri mpucate la distane de circa
50cm.
Protecia hidroizolaiei elementelor verticale la terase circulabile i necirculabile se va
realiza cu mortar de ciment M100T de circa 30 mm grosime armat cu rabi pe reea de oel
beton d=6 mm la 25 cm.
Etanarea la strpungeri se va face n funcie de diametrul elementului i solicitrilor fizice i
mecanice astfel:
- La strpungeri reci i fr vibraii cu diametrul mai mic de 200 mm i cu flane,
hidroizolaia se va aplica pe flana sudat i se va strpunge cu flana mobil n
uruburi;
- La strpungeri reci i fr vibraii cu diametrul mai mic de 200 mm i fr flane,
etanarea hidroizolaiei cu elemente verticale se va executa dup umplerea cu mortar
a golului din jurul elementului, prin manonare cu dou straturi de pnz sau estur
bitumat, lipit cu mastic de bitum i matisate pe element cu srm sau colier.
Rosturile de dilatare cu rebord se vor etana i izola conform normativului C112-86
punctele 3.24.-3.24.2.
Montarea gurilor de scurgere racordarea izolaiei, gulerul de plumb i montarea mufei
conductei de scurgere, etc se vor face conform aceluiai normativ punctele 3.25.; 3.26.-3.27.
La terase necirculabile, protecia grea (la exterior) din pietri din granule de 7-15 mm,
se va executa prin aezare n strat uniform de 4 cm grosime.
82
Modul de alctuire a izolaiei hidrofuge la teras: numrul de straturi, tipul de pnz,

mpslitur, ape etc. se vor detalia n cadrul proiectului special pentru izolaii.
Celelalte elemente de construcie ale terasei se vor executa conform prevederilor din
planurile de detaliu ale proiectului (izolare termic, ape protecie tabl, etc).
Suprafata ce urmeaza a fi placata trebuie sa fie stabila, uscata si curata.
Sablarea suportului:
Sablarea asupra suportului are ca rezultat indepartarea stratului superficial,
contaminat sau vopsit, deschiderea porilor, cresterea rugozitatii suprafetei si in consecinta si
cresterea aderentei urmatoarelor straturi sau tipuri de finisaje care se vor aplica.
Adezivul trebuie aplicat uniform pe suprafata intregii placi, astfel incat, atunci cand
aceasta este presata, adezivul in exces sa curga de sub placa.
Se recomanda folosirea unui adeziv pentru piatra naturala care sa fie elastic si
rezistent la inghet.Dupa montare, adezivul in exces trebuie atent indepartat de pe placa cu
ajutorul unui burete.
Locul unde au fost au fost montate placile trebuie ferit de ploaie pana cand adezivul
se va usca complet.
Placile trebuie protejate de ploaie cu minim 24 de ore inainte de montarea lor, Placile
trebuie montate la temperaturi cuprinse intre 5C si 25C.
Este recomandat ca montajul placilor sa fie facut din pachete diferite, pentru a
uniformiza eventualele diferente de culori din pachete, Aceste diferente de culori sunt
rezultatul unui proces tehnologic ce doreste a oferi o imitatie perfecta a pietrei naturale, cu
diferente de culoare si dimensiuni dimensiuni diferite.
La chituirea pe orizontala trebuie acordata o mare atentie, trebuie folosit chitul
corespunzator gresiei, flexibil si rezistent la inghet.
Vor fi clasate drept lucrari defectuase, lucrarile care nu respecta prevederile din proiect
si Caietul de sarcini, precum si cele la care se remarca urmatoarele neregularitati
- nu se respecta prevederile din prezentele specificatii;
- nu se respecta geometria prevazuta la proiect (grosimi, trasaje, etc.);
- nu s-a respectat tehnologia specificata, rezultand deteriorari ale lucrarilor;
- nu s-a respectat alcatuirea aprobata;
- nu s-au executat lucrarile in conformitate cu panoul-mostra.
Sapele de egalizare se vor verifica din punct de vedere al respectarii cotelor de
turnare.
Sapele de egalizare vor fi plane, diferentale de planeitate maxim admise fiind de
2mm/2m, verificarea facandu-se cu dreptareul cu bula de nivel, dar nu mai mult de 3mm
medii/fiecare spatiu.
Sapele de egalizare vor fi compate, fara fisuri, admitandu-se numai fisurile capilare
datorate reactiei de hidratare a cimentului.
Acoperirile autonivelante vor fi plane si netede nu se admit denivelari si nici
rugozitati.
Atat sapele de egalizare cat si acoperirile autonivelante vor fi aderente la suport nu
se admit desprinderi sau aderente partiale (sunet neadecvat la ciocanire).
remedieri trebuiesc executate, si daca acestea se vor face local, pe suprafete mari, sau
"sau echivalent".
Intocmit,
Arh. Alexandra Coco
83

Caiet de Sarcini - Camin 29.07.2014

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini - Camin 29.07.2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REABILITARE MODERNIZARE SI DOTARE

3. LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE

4. TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE

5. LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII

7. LUCRARI DE TAMPLARIE PENTRU USI SI FERESTRE

8. LUCRARI DE FINISAJE LA FATADE

10. INVELITORI SI TINICHIGERIE

11. IGNIFUGARE ELEMENTE SARPANTA

12. CONFECTII METALICE

13. PARDOSELI EXTERIOARE

1. PREVEDERI GENERALE INITIALE

au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca respecta prescriptiile

7. Orice lucrare va fi inceputa numai dupa verificarea si receptionarea:

suportului daca lucrarea se va executa pe un suport existent

8. Inainte de inceperea lucrarilor, este necesar a se verifice daca au fost executate si

9. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de

Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie

Instruciuni tehnice pentru proiectarea msurilor de izolare fonic la

14. Masuri de protectia muncii

NOTA: Orice denumire de produs, marca, licenta, etc. se va interpreta cu sintagma

2.CAIET DE SARCINI LUCRARI DE TENCUIELI

Tencuieli interioare si exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat,

Ghid de proiectare si executie a M.L.P.T.L.

3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE,

4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA

Aplicarea pe blocurile b.c.a. 14-15 cm.

4.1. Operatiuni pregatitoare

Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare, (stalpisori) si se va

4.5. Executarea stratului vizibil

numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare

5.4. Abateri admise la receptia calitativa a tencuielilor

6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE

NOTA: Orice denumire de produs, marca, licenta, etc. se va interpreta cu sintagma

3. CAIET DE SARCINI LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE

2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

suruburi autofiletante si piulite cu filet; o suruburi cu diblu din plastic; o conexpanduri;

Electrice: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoare, indicatoare luminoase

daca tavanele false au acelasi nivel, nu se accepta diferente de nivel vizibile la

6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE

NOTA: Orice denumire de produs, marca, licenta, etc. se va interpreta cu sintagma

4. CAIET DE SARCINI TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE

3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE,

Toate sistemele suport trebuie sa aiba grosimea si rezistenta adecvata pentru a fi in

5.3. Verificarea dupa finalizare lucrarilor

Tavanele false trebuie montate in rand in raport cu liniile si profilele stabilite.

6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE

NOTA: Orice denumire de produs, marca, licenta, etc. se va interpreta cu sintagma

5. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII

Normativ pentru executarea lucrrilor

3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE,

Umiditatea tmplriei nainte de vopsitorie s depeasc 15%, verificat cu aparatul

Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaz n urmtoarea ordine;:

NOTA: Orice denumire de produs, marca, licenta, etc. se va interpreta cu sintagma

6. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE PARDOSELI

Ghid privind proiectarea,

Instructiuni tehnice privind

Conditiile tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseli va fi in concordanta cu

Hidrat de clor tehnic, conform STAS 339 - 76

Toate materialele vor avea Agrement tehnic i/sau Certificate de calitate i se va

Suportul trebuie sa aiba umiditate maxima 2% masurata cu umidometrul cu carbit,

Suportul trebuie sa fie:

conditiile termoclimatice reale existente efectiv pe santier pe perioada realizarii lucrarilor

5. Lamelele se vor aplica dupa cca. 10 minute de la ntinderea adezivului.

Executarea finisarilor pardoselilor