catedra de istoria & teoria arhitecturii i conservarea patrimoniului

ANUL II - 2004-2005:

ARHITECTURA LOCUIRE ORAS

Prof.dr.arh. Ana Maria Zahariade

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

Note de curs redactate de
Ana Maria Zahariade, Celia Ghyka, Vera Marin
ASPECTE ALE SCHIMBARII CARE VOR CONTURA GINDIREA MODERNA A LOCUINTEI
URBANE :
1. SALTUL DEMOGRAFIC
2. REVOLUTIA INDUSTRIALA
3. LIBERALISMUL
4. SCHIMBAREA SOCIALA
PROBLEMA ORASULUI SI A LOCUINTEI URBANE
1. DEZVOLTAREA URBANA ORASUL LIBERAL
2. DISPARITIA LOCUINTEI MEDIEVALE A CLASEI MIJLOCII
3. CRIZA ARHITECTURAL-STILISTICA
4. CONSTIENTIZAREA PROBLEMELOR
ASPECTE ALE SCHIMBARII ADUSE DE SECOLUL AL XIX-LEA
Peisajul european, produs la capatul a zece secole de evolutie politica, economica si
culturala, si legat de acestea printr-o retea complexa de cauzalitati reciproce, intra in
criza la sfirsitul secolului al XIX-lea, atunci cind transformarile institutionale, progresul
stiintific aplicat tehnicilor de productie, dezvoltarea economica si demografica
depasesc un prag critic si dau schimbarii un caracter revolutionar.
(BENEVOLO, L., Orasul in sitoria Europei, Polirom, 2003)
SALTUL DEMOGRAFIC

Cresterea demografica dramatica care se produce la sfirsitul secolului al XVIII-lea si

inceputul secolului al XIX-lea: aceasta noua curba de crestere nu da semne ca s-ar
pondera nici in zilele noastre (Braudel, Structurile cotidianului).

La aceasta crestere demografica generala, revolutia industriala aduce un spor de

populatie in orase, populatie saraca (care paraseste zona rurala datorita conditiilor din
ce in ce mai grele de viata):
Ex.: Anglia: 1801- 9 mil. (+50% fata de 1750); in 1811- creste cu inca 14 %; in 1821rata de crestere >20%; in1901- 40 milioane locuitori
In acelasi timp, Londra pleaca de la cam 1 milion de locuitori si atinge in 1821 2,5
milioane, mai mult decit oricare oras din lume vreodata pina atunci.
(Faptul ca se impune intocmirea de recensaminte din 10 in zece ani nu este intimplator!)
REVOLUTIA INDUSTRIALA
In paralel cu crestrea demografica (cu care are si oarecare legatura), dezvoltarea stiintifica si
tehnologica duce la inlocuirea muncii manuale cu cea puternic mecanizata, productia
manufacturiera fiind din ce in ce mai marginalizata de noua productie industriala.
Fenomenul se profileaza mai intii in Anglia pe la jumatatea secolului al XVIII-lea, si se
raspindeste cu mai mare sau mai mica intirziere in celelalte tari.
Aceasta va duce la mari mutatii economice, sociale, teritoriale etc.:
Se vor dezvolta industrii -, la inceput concentrate de-a lungul apelor si in jurul minelor de
carbune - apoi inafara oraselor existente si vor aparea noi centre urbane. Ritmurile se
accelereaza, scara lucrurilor se schimba in general.
1830 calea ferata incepe sa impinzeasca teritoriul, strabatut si de drumuri si de canale noi.
Si cultura terenului se va face dupa noile metode capitaliste.
GANDIREA SOCIAL POLITICA SI ECONOMICA
Pandantul revolutiei industriale in gindirea social-politica este liberalismul.
LIBERALISMUL: ansamblu de doctrine care tintesc spre garantarea libertatii politice, a
constiintei, a initiativei individuale, etc.
Doctrina economica liberala clasica (opusa atit etatismului, cit si mai tirziu socialismului)
sustine libera initiativa, libera concurenta, si jocul liber al initiativelor individuale.

catedra de istoria & teoria arhitecturii i conservarea patrimoniului

ANUL II - 2004-2005:

ARHITECTURA LOCUIRE ORAS

Prof.dr.arh. Ana Maria Zahariade

Evolutia economica se bazeaza pe principii naturale precum cele care guverneaza

fizica sau biologia si pe propriile mecanisme de autoreglare. Libera initiativa a
individului merge in sensul acestor legi naturale, iar orice incercare de a ingradi
libera initiativa ar duce la criza.
In practica, doctrina economica liberala este insusita nu numai de partidele politice
care se numesc liberale, ci si de alte partide care promoveaza dezvoltarea capitalista.
Primele incearca sa puna in practica intreaga doctrina social-politica, avind in
program apararea generala a libertatilor individului, in opozitie cu monarhia de drept
divin sau cu partidele conservatoare (de ex., programul primelor guvernari liberale din
Anglia, dupa 1932, continea: libertatea religioasa, abolirea sclaviei, economie bazata
pe liberul-schimb).
(capitalism = regim economic si social in care capitalurile, sursa de profit, nu apatin
in linii generale celor care le pun in opera prin munca proprie; spre deosebire spre
exemplu de regimul burgheziei mestesugaresti a evului mediu)
Fondatorii gindirii liberale: Adam Smith si Thomas Malthus.
ADAM SMITH, Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations, 1776:
lumea economica este condusa de legi obiective si impersonale al caror fundament
este libera activitate a indivizilor si nu exigentele statului.
THOMAS MALTHUS, Essay on the Principles of Population, 1798: pune in legatura
dezvoltarea economica cu cea demografica: niciodata omenirea nu va putea produce
suficient pentru a putea hrani intreaga populatie, si atunci foamea, saracia trebuie
intelese ca pirghii de reglare a echilibrului: (singura tara care poate hrani populatia
Chinei este China insasi..)
SCHIMBAREA SOCIALA
Este pe masura celorlalte schimbari:
- Dezvoltarea unei noi clase privilegiate: burghezia capitalista, industriala si financiara.
Incearca sa ia puterea si locul nobilimii de drept ereditar, ceea ce se va face prin revolutii
(ca in Franta, 1879, 1830, 1848) sau prin cucerirea treptata a puterii (ca in Anglia)
- Apare in orase o din ce in ce mai deasa patura muncitoreasca, indeobste foarte saraca.
- Patura mijlocie, formata in principal din mestesugari, decade, sau in mai rare cazuri
intra in patura superioara (de exemplu Godin, despre care se va mai vorbi).

PROBLEMA ORASULUI SI A LOCUINTEI

IN URMA REVOLUTIEI INDUSTRIALE, orasul industrial devine astfel un fel de MAGNET,
care atrage populatia rurala careia viata in agricultura nu-i mai oferea posibilitati suficiente de
subzistenta, iar orasul ofera locuri de munca mai numeroase pentru aceasta populatie.
Nu inseamna ca pina atunci nu existase saracime, dar numarul nu era atat de mare
pentru a strica ordinea oraselor. de exemplu in Evul Mediu, saracimea forma uneori
cete itinerante care erau de regula alungate din orase cind deveneau prea jenante
etc.
Inainte de sec. al XIX-lea Inainte, orasul reusise totusi sa se autoregleze (diferitele
presiuni gaseau posibilitati echilibrare relativ organice si prin control estetic). Acum
insa el nu mai este capabil sa absoarba o asemenea masa de populatie fara a se
ajunge la grave probleme de aglomeratie, lipsa de locuinta, etc.
: masa urbana formata din locuinte mestesugaresti cu atelierul / locul de productie la
parter; de asemenea breslele mestesugaresti constituiau clasa sociala de mijloc.
Dupa 1800: productia mestesugareasca este inlocuita de productia industriala, care ii
face concurenta (este mai ieftina si mai eficienta - poate produce cantitati mai mari);
clasa mijlocie a mestesugarilor decade si ingroasa randurile saracimii.
Se produce o schimbare de clase sociale: noua burghezie financiara si industriala
doreste sa se afirme si intra in conflict cu vechea nobilime, desi incearca sa o imite.
Aceasta noua clasa este insa mult mai insensibila estetic decat cea din Renastere,
cand are loc tot o schimbare de clase sociale, dar cu alte aspiratii culturale.

catedra de istoria & teoria arhitecturii i conservarea patrimoniului

ANUL II - 2004-2005:

ARHITECTURA LOCUIRE ORAS

Prof.dr.arh. Ana Maria Zahariade

Astfel procesul de urbanizare ia proportii uriase / canceroase si erodeaza sprijinirea

economiei nationale pe productia agricola.
In urma tuturor acestor schimbari, LOCUINTA CLASEI MIJLOCII a orasului preindustrial
dispare, in calitatea ei de martor al personalitatii individuale si organism cu functii variate
unind locuinta cu productie/meserie).
Ea continua totusi sa existe, dar se pierde in anonimat din motive
- economice (externalizarea functiunilor de productie + afaceri, acestea trec in cladiri
specializate ca efect al revolutiei industriale si concentrarii capitalului),
- sociale (saracirea unor paturi largi care nu-si mai pot construi locuinta chiriasi f.multi
speculatia imobiliara locuintele nu mai sunt intim legate de ocupantii lor, ceea ce incepe
sa se intample si in orasul preindustrial)
- arhitectural stilistice (vezi criza arhitecturii)
Doctrina liberala, care este asimilata de politic, revolutiile si reformele sfirsitului de secol al
XVIII-lea si inceputului celui urmator se vor reflecta in domeniul urban in doua moduri, strins
impletite.
Pe de o parte, noua ordine legislativa consolideaza sfera proprietatii si a initiativei private,
puterea publica nemaiputind interveni decit dupa modalitati foarte precis definite. Initiativele
imobiliaresint asimilate celorlalte initiative economice si, odata indepartata interventia
administratiei, sint supuse legii pietei. Cererea de locuinte fiind foarte mare, SPECULATIA
FUNCIARA SI IMOBILIARA (mecanism de raspuns la cererea pietei), ia un avint fara
precedent.
Pe de alta parte, acest avint - favorizat de relaxarea controlului administrativ si de lipsa unor
noi mecanisme de control urban adaptate noii problematici este stimulat si de diverse
neclaritati/ambiguitati legislative in ce priveste proprietatea asupra terenului urban, (diferite de
la loc la loc) etc.
Noul tip de client este numeros, dar sarac: pentru a recupera banii si a obtine un castig,
investitorii/promotorii vor construi ieftin si, inevitabil, de proasta calitate din punct de vedere
CONSTRUCTIV, IGIENIC, ESTETIC. Orasul se extinde canceros prin periferii muncitoresti
adesea greu de imaginat. (Aceasta este lumea urbana pe care o gasiti in romanele lui
Dickens, de exemplu)
Tipul de CONTROL URBAN traditional (in general tinind de estetica si de reprezentare), nu se
poate exercita (ca opunindu-se avintului liberal) si oricum este total neadaptat noilor conditii si
noii problematici pragmatice.
Acesta este fenomenul pe care Leonardo Benevolo il numeste orasul liberal, asociat in literatura si in dezbaterile vremii - haosului, raului:
Noua forma (si silueta) a orasului se schimba si este influentata de :
- marile lucrari industriale (in general la periferii)
- factorul circulatie (care castiga foarte mult)
- locuintele cu apartamente de inchiriat
- proliferarea periferiilor sarace
CRIZA ARHITECTURII si ARHITECTULUI
Administratia pierde controlul asupra orasului. In unele cazuri nu mai poate controla orasul
nici macar prin terenurile pe care le detine, pentru ca le vinde pentru a-si plati datoriile. Noul
oras ridica noi tipuri de probleme si are nevoie de un alt tip de control edilitar, retele,
igiena, ocuparea solului, circulatii, locuinta ieftina
Dar nici arhitectul nu e pregatit pentru aceasta, el este pregatit doar estetic (academismul).
In plus, arhitectii considera ca nu este de prestigiul lor sa se ocupe de astfel de probleme.
(anecdota lui Corbusier: la Ecole des Beaux-Arts vine sa tina curs un inginer despre
betonul armat si este scos afara cu huiduieli, studentii considerind ca b.a. este doar
pentru constructii industriale, tuneluri etc. si nu pentru ARHITECTURA).
Arhitectii acestei peioade sint preocupati mai ales de problema STILISTICA:

catedra de istoria & teoria arhitecturii i conservarea patrimoniului

ANUL II - 2004-2005:

ARHITECTURA LOCUIRE ORAS

Prof.dr.arh. Ana Maria Zahariade

In ce stil sa construim?
Aceasta este intrebarea pe care si-o pun arhitectii, caci stilul insusi se afla in criza.
(disputa neogotic, neorenastere, neoclasic, romantic, care caracterizeaza cultura
eclectica a secolului al XIX-lea. A se revedea din cursul IAC- an I.).
Acesta va merge in paralel cu dezvoltarea INGINERIEI si cu ruptura dintre inginer si arhitect
care se vrea un refugiat nelegat de constructie cu problemele ei foarte concrete (nu la fel in
evul mediu, cand arhitectul era de toate).
CONSECINTA: chestiunile estetice care domina orasul post-renascentist vor ceda pasul
problemelor legate de utilizarea solului, circulatie, locuinta de masa, igiena, legislatia in
constructii, iar arhitectul (nepregatit pentru aceste probleme) este inlocuit de ingineri,
economisti si administratori care vor prelua controlul orasului.
CONSTIENTIZAREA PROBLEMELOR
Conditiile de locuire urbana erau in general foarte proaste:
1. aglomeratie
2. locuinte subterane
3. insuficienta evacuarilor, canalilzarilor
4. conditii sociale inspaimantatoare (boala, mortalitatea infantila, speranta mica de viata,
molimele)
5. poluare urbana olfactiva si sonora
6. uratenie
7. dezordine
8. incapacitatea acestui oras de a stimula sentimentele de solidaritate umana, sentimentele
de aprtententa si participare la viata comunitatii (care caracterizau fenomenul urban pina
la revolutia industriala).
Toate acestea apar consemnate in literatura vremii (beletristica, dar si scrieri cu caracter mai
tehnic; se poate spune ca atunci apare sociologia locuintei)
Cu toate acestea, societatea nu le raspunde imediat prin masuri politice. Este nevoie de o
perioada in care aceste probleme sa-si faca loc in constiinta publica si sa se faca presiuni
asupra politicului.
Factori care forteaza actiunile:
- Epidemiile de holera (1832, 1848-50) fac sa apara un nivel de interes oficial pentru
aceste probleme.
- Constiinta valoarii muncitorului pentru patronul sau (traieste prost, munceste prost):
masuri reformatoare timpurii (cartiere si orase muncitoresti finantate de patroni luminatiactiunile filantropice)
- Considerente umanitare, religioase si morale
Multi dintre patronii care au construit pentru muncitorii lor au fost animati de chestiuni
religioase; ex. Cadbury familie de quakeri
Catolicismul social - Franta, primele rezulate practice sunt obtinute in numele caritatii
crestine.
- Reformatorii sociali utopiile socialiste (Owen, Fourier, Cabet etc.)
- Actori cheie: ziare, partide politice, filosofi, saloane, socialistii utopici, catolicismul social
in Franta, studii ale unor medici in chestiunile de igiena.
Ex: Ziarul Globe campania Saint-Simoniana 1832 - apel la implicare intelectualilor
in reforma sociala, campanii impotriva societatii industriale
Incetul cu incetul, guvernele sint fortate sa intervina, ceea ce inseamna ca vor fi nevoite sa ia
masuri antiliberale, care vor ingradi in anumite masuri si in anumite situatii - libertatea
individuala (de ex, prin impunerea anumitor conditii - igienice, de spatiu etc. - privitoare la
constructia de locuinte si inchiriere), proprietatatea individuala (prin dreptul de expropriere
pentru utilitate publica) si care vor canaliza o parte din banii publici catre ameliorarea
conditiilor de locuire ale paturilor deprivilegiate.

catedra de istoria & teoria arhitecturii i conservarea patrimoniului

ANUL II - 2004-2005:

ARHITECTURA LOCUIRE ORAS

Prof.dr.arh. Ana Maria Zahariade

Acesta este inceputul POLITICILOR DE LOCUIRE, sinonim cu termenul englez de HOUSING

= ansamblu de dispozitii care cuprind promovare, finantare, administrare si constructie
de locuinte pentru diversele categorii de utilizatori:
Poate fi pentru:
1. upper si upper middle-class: apartamente de lux (ex. Parisului Haussmann)
2. low-middle si lower class: apartamente/case ieftine, de obicei in suburbii si cartiere
muncitoresti, subventionate (locuinta sociala) sau nu.
Aceasta se va intimpla in tarile industrializate in mod special in a doua jumatate a secolului al
XIX-lea, cind regimuri mai conservatoare si mai autoritare preiau puterea si reinstaureaza
interventionalismul public in oras (in directii diverse, printre care si cel al politicilor de locuire).
Este ceea ce Benevolo numeste orasul post-liberal.
CONTROLUL URBAN se pune mai ales in termeni cantitativ-pragmatici:
politica funciara
ansamblu de prevederi igienico-sanitare
prevederi economico-financiare
ansamblul legislastiv
prevederi administrative
Masuri privitoare la locuirea economica: legislative, administrative, financiare
igienice (de la chestiuni edilitare si sanitare la controlul aglomeratiei)
expropieri pentru interes public
constructie din bani publici
controlul chiriilor (mai tirziu)