De la mijloc
De la mijloc in sus brate lungi sidefii
Ancorate de cer si-mpartite la nori
Frunze poarta in ochi si in pantec copii
Nenascuti ce se nasc spre a fi muritori
Unghii verzi de absint se-nconvoaie ciudat
In petale cresc maci cu cristale-n tulpini
S-au uscat cicatrici din pamantul uscat
Si-au crescut peste frunti reci coroane de spini
Strang copacii la piept si prin muschi ma preling
In pamantul batran harpe rupte saditi
Am baut liliac violetul sa-mi sting
Si sa-nham la calesti armasari inverziti
Nu e loc de-ntrebari nu e timp de raspuns
Pesti salbatici imi smulg epoletii de grad
Ape tulburi si reci in plamani mi-au ajuns
Si ma-ineaca razand in rasina de brad
Or sa vina securi sa ma taie cumplit
Voi lipsi dintre voi lupii-mi striga sa vin
Repetat uniform am trait,am murit
Merg sa duc inapoi partea mea de destin
Din viata noastra
Din viata noastra n-o sa mai ramana
Decat un fel de tipat ascutit
Si nu vom intelege ce-am gresit
Noi ce am trait tinandu-ne de mana
Prea tineri, poate, prea orgoliosi
Nu am stiut sa ne mascam trufia
Si sa-mpartim in doua bucuria
De-a fi copii si de a fi frumosi
Am ars ca niste focuri si ne am stins
Topindu-ne scanteie cu scanteie
Copil- copila, nu barbat-femeie
Ca doua intamplari ce ne au invins
O sa ne para rau cateodata
In serile cand singuri o sa fim
Ne vom lipsi si o sa ne trebuim
In disperatea noastra vinovata
Din viata noastra singuri vom pleca
Ne vom lasa goliti si fara vlaga
Ca doi magneti facuti sa se atraga
Ce se resping spre a se ndeparta.
Dumnezeu ma privea
Dumnezeu ma privea arzator prin doi maci
Intre umeri aveam toata lumea de dus
S-o adap cu argint s-o hranesc cu copaci
Si s-o duc sa o culc pe un nor din apus
Imi cresteau printre maini lungi fuioare de fum
Si prin piele-mi curgea sange galben topit
Pe spinare-mi cresteau lungi siroaie precum
Serpi de apa dansand intr un ochi de granit
Aplecat peste camp am arat ca un rob
Intre unghii aveam reci seminte de vant
Am taiat din viori lungi fasii cu un ciob
De oglinda si-acum intre noi il implant
Trec Sisifi rand pe rand aburcand bolovani
Oameni sunt prea putini pietre inca raman
Pe pamantul arid toti Sisifii sarmani
Ard deodata in foc pe altarul pagan
Dumnezeu imi vorbea prin petale de maci
Sunt aici,Domnul meu,daca vrei sa ma pierzi
Ia din inima mea sa imparti la saraci
Si a plans Dumnezeu si avea ochii verzi
Floare si copac
Tu esti doar o floare, eu sunt un copac
Intinde-ti petalele albe si pure
E timpul frumoaso sa plec din padure
Inlantuie-mi trunchiul de seva sarac
Aprinde-mi in scoarta lumini de fiori
Imi simt prin inele anii cum zboara
Din inima-mi rece, prin coaja afara
Ies viscole albe si stranii ninsori
Tu poti sa ma-nvii sa ma faci sa-nverzesc
Cu ochii tai verzi ce impart clorofila
Atat de gingasa si-atat de fragila
Si eu prea batran sa mai stiu sa iubesc
Eu n-am sa te rup ca un arbor de rand
Voi duce lumina in crengi catre tine
Si-n par am sa-ti prind licurici si albine
Si pasari de foc sa te vad surazand
Atat de plapand rasarind pe alee
Ma plec catre tine din pasari si-ti cant
Suntem, preafrumoaso, doar noi pe pamant
Barbatul-copac iubind floarea-femeie
In ochii ei Versuri: Sorin Poclitaru

In ochii ei murisera migdale

Si negrul noptii greu a obosit
Intregul univers a impietrit
Ca un cires crescut in mahalale

Adanc de inocenta si de vin

Prin ochii mari se unduiau feline
Si un jar mocnit imprastia rubine
Si dragoste si patimi si venin

Sub gene lungi ca panza de paing

Stau stele ce-au fugit din galaxie
Iar lacrimi ca o perla sidefie
Din cand in cand se scutura si ning

Si rasarisera din loc in loc

Mirate aureole boreale
Cresteau in loc de irisi, moi petale
A intrebare-a dragoste si-a joc

In ochii ei se adunau mereu

Atatea flori ca miroseau a floare
Si-atata vis si-atata drag si soare
Si incapeam, din cand in cand, si eu

Intoarce-te

cand ai sa treci prin fata mea tarziu

am sa ma strang in mine ca-ntr-o stanca
si printre lacrimi am sa ti spun ca inca
La tine-n ochi as vrea din nou sa fiu

probabil ca vei rade pe ascuns

sau poate vei zambi cu duiosie
stiind ca orice-a fost n-o sa mai fie
vei trece fara oprire si raspuns

in urma ta doar frunze vestejite

si urme de-amintiri pe caldaram
si-un zid pe care nu stiu sa-l daram
un zid de lacrimi care ne inghite

privirea mea de neputinta roasa

va vrea sa te cuprinda ca un brat
sa ti vada ochii mari si luminati
si sanii mici sub bluza vaporoasa

am sa ma-ntorc si am sa strig tacut

ca un cocor ce-si plange o aripa
frumoasa mea ce m-ai iubit o clipa
intoarce te s-o luam de la-nceput.