construire unor indicateri care trebuie avuti in vedere in definirea si evaluarea calitatii vietii. BINOMUL LOCUIRE / LOCUINTA Forning Ja notiunes de locuire astfel definita, vom incercs inteyreree termenulud de locuinta mai ales din porspe ei urbanistica. In genera unea termanuiut este cea ce "Joc, casa, structie in care locuieste cineva". il Folosese adesea sau imabil pentru o familie, ce si imeroa tru acestea nd termenii consacrati de apartament sau lecuinta unifanilials ABLocuinta (sau unitatea de lecuit oricare er fi ea) poate si dezvoltarii existentei unane ansamblu1 In afara acestel eptiuni, limbs romana permite folosirea cuvintului “locuinta’ im sensu] figurat, ma: ara; de totalitete @ locuintelor, sau problema lecuintelor. acordindu-i astfel oo valoare de generalitate. Ne vom pri si asupra acestei acceptiuni, pentru a depista anumite sensuri importante din punct de vedere arhitectural. Este interesant de remareat faptul ca in limba franceza traduceroa termenuiud "Locuinta" in sens general se face uneori prin “habitat, atit ca “lecuire’ cit si ca trasaturi geografics, canditii “ansamblu de fept a facut ca felative va locuinta", specificatie ca tate sa incerce literatura de special cuvintulus si in limba romana. » corespandantul B anume “habitat"-ulut, intent ionalitat e in sensul satiefacerii prop eptiuni foarte divi nu fac decit sa a menti confirme confuzia terminologi ta anterior, confuzie care =e Eransmis prin imprumituri si preiuart de tarmeni si la noi. pportun ca termenul de iscuinta sa fie estrins cit si limba romana atit in sens a9,im gens Jara, mod in care va fi folosit pe parcursul lucrarii. Aceste aspecte terminologice introguc o se: de semnificatii deosebit de importante si in legatura cu modul in care “locuints" intra in relatie cu "locuirea". Relatia tinoniala locuire / ioe Este evident ca locuirea ca situsre umana necesita Jocuinta, dar relatia dintre locuire si 1 cuinta © oar numai univeca, de determinare (directa sau indirecta - prin intermediul arhite: si a altor discipline conexe!? €m aratat ca locuin ca traire umana s-ar degrada daca ar existe in efara unei reflectari subiective, a unel iradieri care vine dinspre spatiul inconjurator, deci si dinspre mediul construit spre subiectil uman. Mai mult decit atit, de: i idesa de situare ar parea sa implica un princiniu static, fiind vorba despre o trasatura specific umana ea presupune a dubla actiune, acesa de receptare activa, de permanenta intentionalitate si transformare sistemulu lscuinta nu interactiune de tip cauza-efect, dar iterativa, in care efectul isi remodelea 1 entinuind proc! evolutiv ~ deci @ relatie de interdeterminare. In cazul in speta, c. Spe ul amenajat ecuintal netiunii determinants (locusrea) prin fein] in care este receptat obiectiv si individ eri