Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea Transporturi
8404 b
Catedra Autovehicule Rutiere
8.01.2009

Student:
Grupa:
Data:

Laborator nr.5
Diagnosticarea sistemului electric de alimentare si a sistemului de incarcare
cu ajutorul osciloscopului universal
Notiuni teoretice
Osciloscopul analogic clasic este realizat ca un tub catodic in care un
fascicul de electroni este accelerat spre un ecran fosforescent si produce pe
acesta un punct luminos. Pozitia x-y a punctului luminos pe ecran este
comandata prin circuite si dispozitive specializate. Astfel, ecranul
osciloscopului devine un grafic al variatiei in timp a unei tensiuni electrice
sau afiseaza doua tensiuni electrice una in functie de cealalta, ca de exemplu
in cazul figurilor Lissajous.
Osciloscoapele moderne sunt adesea digitale si prezinta graficele fie pe un
monitor incorporat, fie pe monitorul unui calculator. Aceste osciloscoape
convertesc semnalele electrice intr-o reprezentare digitala si au un numar
suplimentar de functii, intre care: memorarea datelor, analiza matematica a
semnalelor, tiparirea lor la o imprimanta si salvarea lor in format digital ca
fisier pe un disc magnetic.
Semnalele de intrare sunt reprezentate de semnalul (semnalele) de
masurat si eventual semnalele de sincronizare. Acestea sunt introduse in
osciloscop fie prin cabluri coaxiale atasate prin conectoare de tip BNC, fie
prin sonde cu care se culeg din diferite puncte ale circuitului inspectat.
Osciloscoapele au in general numeroase reglaje, printre care cele mai
importante sint:
amplificarea semnalelor de intrare si reglarea punctului lor de zero;
scala de timp pentru baleierea pe orizontala;
modul de declansare a baleierii (trigger);
tipul de grafic: t-y sau x-y;
intensitatea luminoasa a punctului luminos.
Osciloscopul serveste la masurarea si observarea unor semnale electrice
(in general de tensiune) provenite de obicei din circuite electronice, ca de
exemplu televizoare, amplificatoare audio, oscilatoare electronice, diverse
circuite digitale etc. Analiza formei si parametrilor acestor semnale este utila
in constructia, reglarea sau repararea unor astfel de circuite.
Pentru masurarea semnalelor de intrare si a intervalelor de timp, pe ecran
exista un carioaj ale carui diviziuni corespund unor unitati de tensiune sau
timp calibrate in V/diviziune, respectiv s/diviziune. Astfel, printre parametrii
cei mai importanti ai semnalelor electrice care se pot masura sunt urmatorii:
perioada sau frecventa semnalelor periodice;
timpul de crestere sau descrestere al unui puls de la un nivel dat la altul;
intirzierea relativa a doua semnale;
durata unui puls;
1

Diagnosticare
2008

factorul de umplere al unui semnal dreptunghiular

1. Scopul lucrarii
-determinarea tensiunii si a curentului electric absorbit la pornirea
motorului
2. Aparatura utilizata
- stand BOSCH FSA 740 - osciloscop
-automobil Renault Megane 1.9dCI
3. Modul de lucru
- se vor conecta cablurile de la canalele CH1 si CH2 la bornele bateriei
avandu-se in vedere folosirea corecta a clestilor de ajutor;
-se calibreaza clestele inductive dupa care se monteaza pe iesirea + a
bobinei de inductie, avand in vedere sensul curentului si indicatorulsageata de pe cleste;
-dupa aceasta vom citi indicatiile de pe ecran si vom vizualiza graficele
cand motorul este oprit.
-se fac setarile aferente din FSA asa cum indica figurile de mai jos:

Figure 1

Diagnosticare
2008

Figure 2

Initial, osciloscopul indica urmatorul semnal:

Figure 3

Diagnosticare
2008

In continuare, se vor seta scalele ata pe abscisa cat si pe ordonata, pentru


a obtine o distributie cat mai buna a semnalului inregistrat de osciloscop.

Figure 4

4. Rezultate obtinute
Rezulatele obtinute constau in forma semnalelor inregistrate in
urmatoarele figuri:
4

Diagnosticare
2008

Figure 5 Pornire la rece

Figure 6 Pornire la cald

Diagnosticare
2008

5. Interpretarea rezultatelor
- se observa variatia tensiunii si curentului, la pornirea motorului,
diferentele de evolutie a semnalelor, momentul in care motorul devine
autoantrenat, durata pornirii
-se observa ca bateria trimite un curent si o tensiune mare pe o durata
foarte mica de timp pentru a pune in functiune motorul, dupa care se
stabilizeaza.
-curba intensitatii si cea a tensiunii sunt invers proportionale
-dupa pornire, curba tensiunii scade la fel de brusc cum a crescut si apoi
pe masura ce motorul ajunge la un regim termic stabil incepe sa creasca
din nou treptat pana la o valoare dupa care oscileaza in jurul acelei valori
datorita regulatorului de tensiune
-se observa ca in cazul pornirii la rece timpul de pornire a M.A.I este de
1.2s dar cand motorul este cald, acesta se reduce pana la 0.7s
-la pornire, motorul realizeaza comprimari succesive antrenat de demaror,
dupa care devine autoantrenat. Tensiunea tinde sa creasca (pana la
14,2V), dar intervine regulatorului de tensiune, care stabilieaza tensiunea
la 12,1V
6. Observatii si concluzii
-cu ajutorul testerului FSA se pot diagnostica sistemele electrice de pe
automobil, inregistrand valorile la un anumit dat ale parametrilorn
electrici (tensiune si curent), la fel ca si in cazul multimetrelor, insa au
marele avantaj de a vizualiza evolutia in timp a semnalelor, chiar si in
timp real.
-rezultatele obtinute se pot stoca si prelucra usor
-nu necesita personal supracalificat, sistemul fiind user-friendly o simpla
istruire fiind suficienta pentru aplicatiile uzuale din ateliere