Performanta bugetara

Covaci Ioana Andreea

Croituru Andreea Roxana
Cristina Oana Denisa
Dan Stefania Raluca

FABBV, AN II
Grupa 1520
Seria A

Proiectul nostru prezinta conceptul de performanta bugetara in mai multe acceptiuni, conform
literaturii de specialitate existente si vom examina pe scurt modul de implementare al initiativelor
diferitelor guverne privind masurarea performantei bugetare. Exista mai multe abordari privind evaluarea
performantei bugetare, insa toate se bazeaza pe idea utilizarii informatiilor de performanta in procesul
bugetar, dar topologia acestor informatii, momentul din procesul bugetar cand trebuiesc folosite si modul
de corelare al acestora cu alocarea de resurse este un subiect intens dezbatut. Vom incerca sa descriem
carecteristicile comune ale acestor abordari in idea asigurarii comparabilitatii statelor membre
exemplificand prin situatia economica trecuta si prezenta din SUA.

CUPRINS:

Conceptul de performanta bugetara

Elaborarea proiectului bugetului de stat
Aprobarea bugetului
Executarea bugetului de stat
ncheierea exerciiului bugetar
Controlul execuiei bugetare
Aprobarea execuiei bugetare
Metode de dimensionare a veniturilor i cheltuielilor bugetare - SUA
Programe bugetare performante / neperformante - SUA
Concluzia

Conceptul de performanta bugetara

I.Ce este performanta bugetara?

1.Introducere
Performanta bugetara constituie o problema importanta in managementul cheltuielilor publice de zeci
de azi. Dupa anii `90, tarile dezvoltate au manifestat un interesc crescand legat de subiect, mai tarziu
raspandindu-se si in randul tarilor in process de convergenta. Noile initiative de performanta bugetara fac
parte dintr-o paleta larga de reforme care au vizat managementul sectorului public, dar si granitele dintre
sectoarele privat si public. Exista o stransa legatura intre performanta bugetara si sustenabilitatea fiscal,
intrucat etapele de consolidare fiscal prin care au trecut multe state la sfarsitul anilor `80, au subliniat
importanta ca resursele publice limitate, sa fie allocate pe bunuri si servicii care aduc cel mai mare
beneficiu comunitatii si ca acestea sunt produse intr-un mod mai eficient.
2.Definitia performantei bugetare
OECD defineste performanta bugetara ca o forma de bugetare care coreleaza alocarile de fonduri cu
rezultate masurabile. Exista diverse variatiuni ale acestei definitii, insa in stadiul nostru performanta
bugetara se refera la procedurile sau mecanismele prin care se intentioneaza intarirea corelatiei dintre
resursele cheltuite prin entitati ale sectorului public si veniturile/outputurile acestora in conditiile utilizarii
unor informatii, masuri de performanta in decizia de alocare a fondurilor publice.
Categorii de performanta bugetara
Tipul
Prezentare

Bugetare pe baza
informatiilor de
performanta
Performanta bugetara
directa (pe baza unor
formule)

Corelatia dintre masura

performantei si fonduri
Fara crelatie

Corelatia negativa slaba

Corelatie directa
puternica

Performanta planificata
sau actuala
Targeturi de prformanta
si/sau rezultate de
performanta
Targeturi de
performanta si/sau
rezultate de performanta
Rezultate de
performanta

Scopul principal in
procesul de bugetare
Raspundere

Planificare si/sau
raspundere
Alocarea resurselor de
raspundere
Tabel nr.1, Sursa OECD

Prima tipologie este prezentarea performantei bugetare si se refera la simplul fapt ca informatiile de
performanta sunt prezentate in documente bugetare sau alte documente guvernamentale. Aceste informatii
pot fi targeturi de performanta sau rezultate. In aceasta categorie de informatii de performanta sunt incluse
ca baza de raspundere in scopul dialogului cu legiuitori si cetateni pe seama problemelor de politica
bugetara si in scopuri directionale pentru guvern. Nu exista legatura directa intre informatiile de
performanta financiara si resurse, aceastea nejucand vreun rol in influentarea deciziei de alocare a
resurselor.
A doua categorie este bugetarea pe baza informatiilor de performanta. Resursele sunt relationate fie
cu propuneri viitoare pe performanta bugetara sau rezultate de performanta intr-o mainiera indirecta.
Corelatia negativa slaba sugereaza patul ca informatiile de perfomanta sunt importante in procesul de
bugetare, dar nu determina cuantumul resurselor alocate. Impactul informatiilor de performanta depinde
de contextul politic particular, de restrictiile macroeconomice si poloitica fiscala.

A treia categorie este performanta bugetara directa si implica alocarea resurselor pe anumirte unitati
de performanta, in legatura cu outputul general. Cantitatea de bani alocata se calculeaza pe baza unei
formule ce iclude indicatori specifici de performanta ai activitatii. Un exemplu concret din educatie se
refera la patul ca numarul de studenti dintr-o universitate si calitatea pregatirii lor in urma absolvirii unui
master vor atrage fonduri publice mai mari. Exista deci o formula bine pusa la punct pentru a calcula
recompensele sau penalizarile in alocare de resurse publice, pe baza activitatii specifice.
Nu exista un model unic de performanta bugetara, nici chiar in statele care au adoptat modele
similare, au abordari diverse in legatura cu implementarea in functie de capacitatile productive ale fiecarei
tari, cultura si prioritatile acestora, ca urmare vom avea si diferite grade de eficacitate. Procedurile si
mecanismele cheie folosite in acest scop sunt urmatoarele

Clasificarea cheltuielilor in programe cu obiective comune pentru a usura ierarhizarea dupa

prioritati si pentru mai multa raspundere. Acest principiu de clasificare a fost si ramane ideea
de baza a procesului bugetar, chiar daca exista diverse schimbari de terminologie (exemplu:
misiuni)
Stabilirea unor target-uri de output sau de venituri corelate cu nivelul de finantare acordat. In
Marea Britanie exista un exemplu remarcabi; de model de performanta bugetara bazate pe
target-uri numit PSA (Product and Service Assembly), potrivit caruia cresterile semnificative
de alocari in domenii cum ar fii sanatatea sau educatia ar trebui urmate de output-uri
imbunatatite.
Acorduri formale sau contracte ce au scopul de a clarifica lagaturile dintre resurse si targeturi
Estimarea bugetelor prin formule bazate pe output-uri, mai concret estimarea necesarului de
cheltuieli multiplicand output-ul previzional sau planificate cu unitatea de fonduri necesara a
fi alocata, idee de performanta bugetara a Comisiei Hoover, fonduri calculate pentru scoli
in baza estimarilor anilor de studiu, ajustate pentru factori diversi
Intelegri de finantari suplimentare gandite si calculate pentru a face fata cererii neanticipate
pentru un serviciu considerat a fi esential. In anii `90, in Australia, numarul mare de imigranti
ilegali, a condus la alocarea suplimentara de resurse pentru penitenciare
Bugetele de tip achizitionare-output implica plati pentru putput-uri deja distribuite. Sub
sistemul de fonduri de tip casemix, spitalele publie din anumite tari sunt finantate pe baza
serviciilor pe care le ofera cu o diferentiere pentru fiecare serviciu oferit in functie de
diagnosticul si starea de sanatate a pacientului. Aceste spitale intregistreaza o pierdere sau
profit daca costul actual al serviciilor oferite depaseste, respectiv este mai mic decat pretul
serviciului prestat. Spitalul este platit doar pentru serviciile deja prestate (plata in functie de
rezultate), deci un esec in prestarea serviciilor conduce la mai putine resurse alocate.
.Presupunand faptul ca preturile serviciilor sunt calculate corespunzator, acest sistem ofera
stimulente financiare puternice prin eficienta. Noua Zeelanda intentiona in anii `90 sa extinda
sistemul de achizitionare-output l anivelul intregului guvern
Fonduri bonus pentre performantele bugetare bazate pe output-uri calitative presupun
existenta unei componente explicite de finantare care este acordata pe baza succesului in
livrarea unor output-uri de calitate. Aceste fonduri pot fi plati bonus calculate pentru
universitati bazate pe evaluari, cum ar fii ratele de absolvabilitate sau salariul obtinut de
studenti ulterior.
Proceduri pentru furnizarea de informatii de performanta utile in ierarhizarea cheltuielilor
bugetare. Administratiile isi justifica oferta bugetara prin intermediul indicatorilor de
performanta, un exemplu fiind abordarea din SUA numita PART (Prohram Assesment
Rating Tool), introdusa de administratia Bush
In definirea performantei bugetare este imporntant sa mentionam faptul ca aceasta abordare a
inlocuit procesul traditional bugetare, in care se alocau resurse pe diverse tipuri de cheltuieli,
iar administratiile erau incapabile sa transfere fonduri de la o anumita clasificatie bugetara la
alta in functie de output-ul acestora.

Bugetul de stat este categoria fundamental a tiinelor finanelor, la definirea creia concureaza o
abordare juridic i alta economic. Sub aspect juridic, bugetul reprezint un act prin care sunt prevzute i
autorizate veniturile i cheltuielile anuale ale statului. Bugetul de stat se elaboreaz in decurcul unui an. Abordarea
economic a conceptului de buget pune in evidenta corelaiile macroeconomice, i, n special, legtura cu nivelul i
evoluia PIB. Teoria economic modern spune ca bugetul este considerat ca o variabil esenial n determinarea
PIB i a nivelului folosirii resurselor.
Performana bugetar este reprezentata de capacitatea unei administraii sau instituii publice de a-i
procura resursele ntr-o manier economic i de a utiliza aceste resurse n scopul obinerii rezultatului dorit.
Studiile n domeniu evidentiaza faptul c adoptarea unui sistem coerent de msurare a performanei necesit
definirea mai clar a ceea ce cuantificm, a sistemelor de msurare i a modului n care utilizm sistemele de
msurare a performanei.
Sistemul de msurare a performanei poate fi justificat de faptul c deciziile cu privire la alocarea
resurselor trebuie s fie luate pe baze clare, fundamentate, utiliznd aa-numitul sistem de management al
performanei.
Un sistem de management al performanei dezvoltat nseamn a pune n practic un sistem care s
asimileze activitile si costurile acestora, s msoare performana, s dezvolte standarde specifice i s compare
costurile i nivelele de performan atinse cu cele stabilite.
Un Proces bugetar este reprezentat in ansamblul aciunilor i msurilor ntreprinse de autoritatea statal
competent cu privire la etapele procedurii bugetare: elaborarea proiectului de buget, aprobarea acestuia, executarea
sa, ncheierea, controlul i aprobarea execuiei bugetare.
Elaborarea proiectului bugetului de stat, prima etap a procedurii bugetare, cuprinde activitatea de
determinare a veniturilor i cheltuielilor bugetului public naional.
Insitutia specializat n elaborarea proiectului de buget n Europa este Ministerul Finanelor, sau biroul
bugetar care funcioneaz pe lng preedintele executivului, situaie specific S.U.A.
Evidentierea sistemul bugetar n funcie de structura organizatoric a fiecrui stat. Din punct de vedere al
structurii organizatorice, statele pot fi de tip unitar (Frana, Marea Britanie, Italia, Suedia, Spania, Olanda) i de tip
federal (SUA, Canada, Elveia, Austria,Germania, India, Brazilia, Australia). n cazul statelor de tip federal,
sistemului bugetar cuprinde bugetul federaiei, bugetele statelor, provinciilor sau regiunilor membre ale federaiei i
bugetelor locale.
Proiectul bugetului federal in SUA este elaborat de ctre Biroul Bugetar, o comisie special ce funcioneaz
pe lng preedintele executivului american i nsuit de ctre preedintele republicii. Apoi este naintat Congresului
i mbrac forma unui document care prezint in cifre veniturile bneti disponibile, cheltuielile i soldul dintre
acestea pe principalele sectoare ale economiei naionale (ntreprinderi private, instituii publice, relaii cu
strintatea, populaie). Elaborarea bugetului economiei naionale este realizata prin folosirea de informaii
referitoare la PNB, PIB, venituri i cheltuieli publice. Documentul nu conine previziuni obligatorii de realizat n
viitor, ci doar are rolul de evidentiere a modificrilor ce au aparut n economia anului precedent. Acest raport
cuprinde principiile generale ale politicii externe i interne ale SUA, proiectul de buget pentru anul bugetar urmtor,
contul de execuie bugetar pe anul anterior,precum si informaiile privind execuia bugetului pe anul n curs.
Inceperea anului fiscal este marcata de data de 1 Octombrie i se sfrete la 30 Septembrie. Desemnarea
se face in anul n care se termin; de exemlu, anul fiscal 2006 a nceput la data de 1 Octombrie 2005, i se sfrete
in data de 30 Septembrie 2006.Pana in anul 1977, anul fiscal ncepea la 1 Iulie i se termina la 30 Iunie. Anul 1976
a fost marcat in calendar perioada Iulie-Septembrie drept o perioada de trecere (cunoscut i sectorul de tranziie,
atransition quartera, sau prescurtat TQ) de la vechiul la noul an fiscal cerut.

Aprobarea bugetului implic dezbaterea i votarea, de ctre Parlament, i presupune, de regul

prezentarea proiectului de buget de ctre eful executivului sau de ctre ministrul Finanelor Publice. Dup
prezentarea proiectului, comisiile parlamentare analizeaz coninutul acestuia. Instituia public mputernicit prin
Constituie s aprobe proiectul de buget este Parlamentul. Ratificarea bugetului aprobat este sarcina efului statului.
Caracterul democratic i de larg impact social-economic al deciziilor de politic financiar reflectate n
proiectul de buget conduce n mod obiectiv la soluionarea aprobrii prevederilor bugetare de ctre forul legislativ,
organ reprezentativ al intereselor tuturor cetenilor.
Cu prilejul dezbaterii proiectului de buget, n unele state, Parlamentul are dreptul s propun amendamente
precum majorarea sau reducerea veniturilor i cheltuielilor propuse de Guvern, iar n alte state, dezbaterile
Parlamentului au loc nu numai n plenul lui, dar i n comisiile sale sau n culise.
n SUA, anul bugetar este cuprins ntre 1 octombrie i 30 septembrie. Proiectul de buget se prezint
Congresului de eful executivului n luna ianuarie pentru anul bugetar urmtor, iar Camera Reprezentanilor i
Senatul au obligaia analizrii proiectului de buget pn la 15 aprilie i concilierii amendamentelor pn la 15 mai.
Camera Reprezentanilor este cea care analizeaz prima proiectul de buget, ns fr a avea dreptul de a include noi
cheltuieli, iar la venituri examineaz numai eventualele modificri privind impozitele federale. Dup nsuirea
proiectului de buget, cu propunerile fcute de comisia pentru cheltuieli i de comisia pentru venituri este rndul
Senatului de a-l analiza. El are competene mai largi deoarece poate opera modificri n sensul majorrii cheltuielilor
sau reducerii veniturilor. Proiectul de buget se aprob de cele dou camere cu majoritatea de voturi.
Executarea bugetului de stat ncepe dup adoptarea sa de ctre Parlament i const n ncasarea
veniturilor la termenele i n cuantumul prevzut i efectuarea cheltuielilor conform destinaiei aprobate prin legea
bugetar anual.
Aceast etap este cea mai important, ntruct presupune realizarea concret a previziunilor aprobate de
Parlament.
ntreaga rspundere cu privire la aducerea la ndeplinire a autorizaiei parlamentare privind execuia
bugetar revine Guvernului care, prin Ministerul Finanelor, trebuie s organizeze activitatea i s aplice procedurile
adecvate pentru a asigura realizarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor. Dar, sub acest din urm aspect, este de
remarcat folosirea unor instrumente i proceduri diferite att n procesul de colectare a veniturilor, ct i in procesul
de utilizare eficient a alocaiilor bugetare. De asemenea, n executarea bugetului, Guvernul va urmri efectuarea
cheltuielilor n limitele i condiiile stabilite, precum i evitarea deturnrii fondurilor de la destinaia lor bugetar
legal, prevenirea risipei i abuzurilor.
Totodat, coordonarea activitii privind execuia bugetar de ansamblu, urmrind i corelarea
operaiunilor de alocare a sumelor din buget, pentru efectuarea de cheltuieli, cu cele de ncasare a veniturilor
bugetare se asigur printr-un departament specializat, care funcioneaz n Ministerul Finanelor.
Realizarea veniturilor constituie o obligaie pentru Guvern, n timp ce, executarea cheltuielilor bugetare,
pn la nivelul aprobat, constituie un drept al acestuia. Execuia veniturilor bugetare este un proces distinct de
execuia cheltuielilor bugetare.
ncasarea veniturilor cuvenite bugetului i, respectiv, efectuarea plilor de la buget se realizeaz fie
printr-o instituie specializat aflat n subordinea Ministerului Finanelor (trezoreria statului), fie prin sistemul
bncilor comerciale, pe baz de convenii privind prestarea de servicii, ncheiate ntre acestea i Ministerul
Finanelor.
Realizarea veniturilor bugetare const n derularea mai multor etape: aezarea, lichidarea, emiterea titlului
de percepere a impozitului i perceperea propriu- zis a acestuia.
Aezarea impozitului reprezint operaiunea de identificare i dimensionare a materiei impozabile de care
dispune o persoan fizic sau juridic.
Lichidarea presupune determinarea cuantumului impozabil datorat de persoana fizic sau juridic.
Emiterea titlului de percepere a impozitului const n nscrierea sumei datorate n debitul respectivei persoane fizice
sau juridice i poate mbrca anumite forme: un titlu de ncasare, atunci cnd debitorul achit spontan suma datorat
sau un ordin de ncasare, atunci cnd se trece la executarea silit a debitorilor care nu-i respect obligaia fa de
stat n termenele stabilite.
Perceperea propriu- zis a impozitului const n operaiuni de ncasare a acestuia n cuantumul i la
termenele stabilite i include i urmrirea. n cazul executrii silite, prin urmrire se pot nate litigii care sunt
soluionate fie pe cale juridic, fie pe cale administrativ.

Aezarea, lichidarea i emiterea titlului de percepie a impozitului se execut prin organe specializate ale
Ministerului Finanelor, iar ncasarea propriu- zis a creanelor se realizeaz prin contabili (ncasatori) din serviciul
trezoreriei.
Asemntor se procedeaz i n cazul impozitelor indirecte, precum i al altor venituri bugetare. Efectuarea
cheltuielilor publice presupune respectarea destinaiei i a cuantumului aprobat pentru fiecare categorie de cheltuieli
bugetare i impune parcurgerea mai multor faze procedurale succesive, pentru fiecare alocaie bugetar, dup cum
urmeaz: angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata.
Angajarea reprezint asumarea obligaiei de ctre stat de a plti o anumit sum de bani furnizorilor
diferitelor bunuri i servicii publice, obligaie ce rezult dintr- un contract, hotrre judectoreasc, decizie
ministerial sau orice alt act legal. Angajarea este fcut de ctre ordonatorii de credite principali (minitri) sau, n
mod excepional, de ctre ordonatorii secundari, dar numai n limita stabilit n buget pentru aciunile sau
obiectivele respective.
Lichidarea este faza n care se constat realizarea serviciului n favoarea statului i se stabilete cuantumul
plii ce urmeaz a fi efectuat. Lichidarea are la baz documente justificative i furnizarea efectiv a bunurilor
i/sau serviciilor contractate.
Ordonanarea reprezint operaiunea de emitere, din partea unei instituii publice, a unei dispoziii sau
ordin de plat a unei sume din alocaia bugetar n favoarea unui ter, furnizor de bunuri i/sau servicii publice sau
creditor.
Plata este operaiunea prin care se stinge obligaia statului fa de persoanele fizice sau juridice, furnizori
sau creditori i const n achitarea efectiv de ctre instituia public a sumei datorate.
Operaiunile specifice primelor trei faze (angajarea, lichidarea i ordonanarea) sunt efectuate, pe baz
avizelor serviciilor operaionale, de ctre conductorii instituiilor publice (sau mandatarii acestora), denumii i
ordonatori de credite bugetare. Ordonatorii de credite bugetare sunt clasificai n ordonatori de gradul I (conductorii
ministerelor i ageniilor guvernamentale din subordinea guvernului), de gradul II (structurile de conducere i
coordonare din teritoriu ale ministerelor: direcii sanitare judeene, inspectorate colare judeene etc.) i de gradul III
(instituiile publice operaionale: spitale, coli, teatre, muzee etc.).
Actele emise de ordonatorii principali sau secundari trebuie s poarte viza controlului financiar, pe baza
acestora efectundu- se pli ce vor afecta resursele statului.
Plat este efectuat de ctre gestionarii de bani publici: contabili, casieri, pltitori.
Toi funcionarii publici participani la fazele execuiei cheltuielilor publice ale unei instituii bugetare
rspund solidar pentru calitatea i legalitatea gestionrii banilor publici.
ncheierea exerciiului bugetar este etapa urmtoare ncasrii veniturilor i efecturii cheltuielilor pentru
un an bugetar i const n ntocmirea unei dri de seam complete cu privire la modul de realizare a veniturilor i de
efectuare a cheltuielilor pentru anul bugetar expirat.
Caracteristic acestei etape este ntocmirea contului de ncheiere a execuiei bugetare, care permite
determinarea rezultatelor execuiei bugetare, adic raportul dintre venituri i cheltuieli. Contul de ncheiere a
execuiei bugetare este alctuit din totalitatea veniturilor realizate i a cheltuielilor efectuate i reflect rezultatul
execuiei bugetare care poate fi un deficit sau un excedent bugetar.
Contul de ncheiere a execuiei bugetare, ntocmit de Ministerul Finanelor, este prezentat Guvernului,
care, dup discutare, l supune spre dezbatere i aprobare Parlamentului.
Controlul execuiei bugetare este determinat att de raiuni de ordin politic, n sensul c parlamentul este
interesat ca guvernul, n realizarea programului su, s nu depeasc limitele autorizaiei parlamentare ce i-a fost
acordat, ct i de raiuni de ordin financiar, guvernul fiind interesat de buna gestionare a fondurilor publice,
evitarea risipei, prevenirea deturnrilor i a delapidrilor.
n funcie de obiectivele urmrite i de organele care efectueaz controlul bugetar, acesta poate fi: politic,
administrativ i jurisdicional.

Controlul bugetar politic este realizat de parlament fie cu ocazia examinrii i adoptrii proiectului de
buget, fie n timpul execuiei bugetare, la cerere sau din oficiu,de ctre comisiile financiare de specialitate ale
acestuia i n baza rapoartelor prezentate de guvern n cursul anului bugetar, fie cu prilejul examinrii i aprobrii
contului de ncheiere a exerciiului bugetar.
Controlul bugetar administrativ este realizat de ctre organele de specialitate ale Ministerului Finanelor i
prin controlul ierarhic exercitat de ctre ordonatorii bugetari principali, cu privire la modul n care au fost cheltuite
alocaiile bugetare de ctre subordonaii acestora.
n S.U.A., controlul administrativ este efectuat de ctre Direcia General a Controlului i de ctre
organele controlului intern administrativ, iar n Frana, de ctre controlorii cheltuielilor angajate, care funcioneaz
pe lng fiecare minister, de ctre contabili, cu ocazia ncasrilor sau plilor pentru sau de la bugetul de stat sau prin
inspecia finanelor.
Controlul jurisdicional este efectuaut de un organism specializat, denumit Camer sau Curte de Conturi,
care are ca principal atribuie controlul compet al execuiei bugetului, i anume: controleaz activitatea
ordonatorilor bugetari, examineaz actele justificative prezentate periodic de contabili i se pronuna asupra
legalitii acestora i examineaz conturile de execuie ale bugetului de stat.
Aprobarea execuiei bugetare - Pe baza raportului privind contul de execuie bugetar elaborat de
instituia suprem de control al finanelor publice care, n cele mai multe ri, poart denumirea de Curte de Conturi,
Parlamentul declaneaz procedura de dezbatere i aprobare a acestuia.
nti are loc analiza raportului n comisiile permanente reunite de buget- finane ale forului legislativ, iar
apoi se dezbate n plenul Parlamentului proiectul de lege privind aprobarea contului de execuie bugetar. n
coninutul acestui proiect de lege, pe lng articolele privind aprobarea contului respectiv, pot fi introduse prevederi
referitoare la continuarea verificrii de ctre Curtea de Conturi a anumitor aspecte ale execuiei bugetare i la
raportarea ctre Parlament a rezultatelor constatate i a msurilor legale aplicate. Votul final favorabil asupra
proiectului de lege privind aprobarea contului de execuie bugetar marcheaz ncheierea etapelor procesului
bugetar.
Metode de dimensionare a veniturilor i cheltuielilor bugetare - Ca metod de de dimensionare a
veniturilor i cheltuielilor bugetare, SUA folosete metoda 'planificare, programare i bugetizare' (P.P.B.S.), ce are
la baz: identificarea i cuantificarea obiectivelor ce urmeaz a se finana, pe termen lung, de la buget ; estimarea
costurilor i avantejelor soluiilor propuse pentru rezlizarea obiectivului ; determinarea mrimii creditelor bugetare
ce trebuie nscrise anual n buget. Alegerea soluiei optime are la baz judeci de valoare care presupun
maximizarea rezultatelor sau minimizarea costurilor.
Pe baza unor studii prospective se stabilesc obiectivele pe termen lung i cile de realizare a acestora.
Apoi, n cadrul unui orizont mediu de planificare (5 ani) se stabilesc programe cu soluii alternative de realizare a
obiectivului propus, din care se alege soluia optim. Pentru programul adoptat, n fiecare an, veniturile i
cheltuielile aferente se includ n bugetul anului respectiv, ceea ce presupune i efectuarea unui control asupra
realizrii programului ales. Astfel studiile prospective pe termen lung sunt aprofundate n cadrul unor programe pe
termen mijlociu i concretizate n lucrrile specifice bugetului fiecrui an pentru corelarea mai judicioas, n timp, a
aciunilor.
Dac iniial metoda P.P.B.S. a fost aplicat n domeniul militar, ulterior a fost extins i la nivelul ntregii
economii naionale. Deciziile care se iau n cadrul acestei metode au la baz analiza cost-avantaje.

Dup anul 1980,n SUA a nceput s se foloseasc o alt metod bazat tot pe analiza costuri-avantaje,
denumit baz bugetar zero (Zero-Base Budgeting-Z.B.B). Prin aplicarea acestei metode s-a urmrit prevenirea
creterii cheltuielilor publice de la un an la altul. Practic, se examineaz critic toate cheltuielile finanate de la un
buget, inclusiv cele anterior aprobate i nscrise n bugetele anilor precedeni, prin discutarea utilitii i oportunitii
lor. Aplicarea metodei presupune o multitudine de programe alternative, grupate n aa numitele 'decizii pachet'.
Opiunea pentru unul sau altul dintre programele propuse depinde de efectele ce pot fi obinute la un nivel dat al
cheltuielilor.
Statele Unite ale Americii au promovat o politic bugetar aparte, i anume teoria deficitului voluntar ca
mijloc de redresare. n perioada 1985-1995, deficitul bugetului public al SUA a reprezentat n medie 4% din
produsul intern brut.
Mrimea deficitului bugetar, n fiecare an considerat, a fost influenat de nivelul i fluctuaiile produsului
intern brut i gradul de redistribuire a acestuia prin intermediul instrumentelor financiare. Cheltuielile publice, ca de
exemplu, cele pentru ajutor de omaj i asisten public, cresc atunci cnd rata omajului crete.
Pentru economia SUA, s-a estimat, de exemplu, c fiecare procent de cretere a ratei omajului determin
creterea deficitului bugetar cu 30 miliarde dolari(n preurile anului 1983). Aceast cretere a deficitului are drept
cauz fluctuaiile din activitatea economic, iar deficitul este generat de cel mai nalt grad de ocupare a populaiei,
posibil ntr-un an bugetar dat. Dup eliminarea

acestuia, deficitul rmas reflect dezechilibrul structural dintre

veniturile i cheltuielile guvernamentale. Un deficit determinat de rata omajului mai mare de 4% din PIB s-a
nregistrat n anii de rzboi i n perioadele de recesiune economic.
Dup ce a atins punctul culminant de 290 miliarde $ n 1992, deficitul a ajuns la un nivel de 22 miliarde $
n 1997. n 1998, SUA a nregistrat primul surplus de la 1969 ncoace (69,3 miliarde $). C un procent al PIB,
bugetul a ajuns de la un deficit de 4,7% n 1992, la un surplus de 0.8% n 1998, atingnd cot de 2,4% n 2000. O
ncetinire economic a nceput n 2001 i a fost ntrit de atacurile teroriste de la 11 Septembrie 2001, producnd o
ntoarcere la deficit (158 miliarde de $) n 2002.Aceti factori au contribuit se asemenea la creterea deficitului n
urmtorii 2 ani, atingnd 413 miliarde $ n 2004. n 2005-2006 a avut loc o cretere a veniturilor, ajutnd la
reducerea deficitului la 318 miliarde $ n 2006. Declinul deficitului a ajutat la reducerea datoriei publice la 37% din
PIB n 2006.

Sursa: http://www.whitehouse.gov/omb/budget/fy2009/pdf/hist.pdf

Programele bugetare performante si neperformante - In Statele Unite ale Americii pltitorii taxelor se
ateapt ca Guvernul s introduca programe care sa garanteze securitatea naional i s furnizeze servicii de o
calitate superioar. Pentru performanta programelor folosite trebuie trasa la raspundere partea executiv a
Guvernului SUA ,de ctre poporul american care trebuie sa detina informaii clare i precise cu privire la fiecare
program n parte i pentru aceasta s-a creat un site www.expectmore.gov pentru ca partea executiva sa poata arta
cetenilor punctele slabe i punctele forte ale fiecrui program bugetar n parte. Dezvoltat de Biroul American de
Management i Buget i de ctre ageniile federale acest program este analizat si i se dau puncte de rating precum si
fiecrui program bugetar dup cum urmeaz:
PERFORMANTE:

Eficient: este gradul cel mai mare pe care l poate obine un program. Toate programele de acest gen au
rezultate uimitoare si standarde nalte, dau dovad de eficien si sunt bine administrate .

Eficient-moderat: este un program care are standarde nalte fiind bine administrat, dar care insapentru
rezultate mai bune trebuie s mbunteasc anumite aspecte.

Adecvat: Acesta descrie un program care trebuie s i mbunteasc managementul si obiectivele

acestuia pentru rezultate viitoare mai bune

NEPERFORMANTE:

Ineficient: Este program care nu utilizeaz bine resursele primite din cauza nenumratelor puncte slabe si a
unui management prost .

Nedefinit: Un program care primeste un astfel de rating este un program despre care nu s-au strns
suficiente date pentru a putea fi evaluat.

Distribuia programelor
dupa rating
TOTAL

1015

Eficient

193

Eficient-moderat

326

Adecvat

297

Ineficient

26

Nedefinit

173

Sursa : http://www.whitehouse.gov/omb/expectmore/about.html

Eficienta programelor este aratata de procentul de aproximativ 19% din total, cele mai multe fiind din
domeniul agriculturii, educaiei, comerului, energiei i sntii.
Procentul de 32% din total reprezinta programele eficient-moderate, i se regsesc n domeniile sntii,
agriculturii i n domeniul aprrii.
29% din total este reprezentat de

programele adecvate, fiind n domeniile: comer, aprare, mediu,

agricultur, i sntate.
Iar procentul de 3% din total este reprezentat de programele ineficiente majoritatea regasindu-se n domeniul
educaiei, justiie, infrastructurii si sntii. Programele nedefinite reprezint 17% din total.

CONCLUZIE
Statele Unite ale Americii se confrunt nc cu situaia de deficit bugetar, conform estimrilor se considera
c va depi acest prag n anul 2012, cnd se presupunea ca se va afla din nou n situaia de surplus bugetar.
Economia Statelor Unite a fost grav afectat de atacurile teroriste de la 11 Septembrie 2001, care au adus-o de la o
perioada de glorie cu surplus bugetar, direct la deficit.
Economia SUA a crescut cu 0,1% in ultimul trimestru al anului trecut, aceasta fiind cea mai slaba evolutie a
PIB-ului din ultimii doi ani, dar totusi peste estimarile initiale, care prevedeau un declin economic de 0,1%.
Acest ritm de crestere nu este insa suficient pentru imbunatatirea situatiei de pe piata muncii, unde rata
somajului in SUA a crescut in luna ianuarie la 7,9%, scrie Reuters.
Cheltuielile de consum au crescut cu 2,1% in ritm anual, in timp ce s-a inregistrat o incetinire a acumularii
stocurilor si o scadere semnificativa a cheltuielilor militare.
Importurile au scazut in trimestrul patru din 2012 cu 4,5%, iar exporturile au fost afectate de recesiunea
din Europa si de incetinirea ritmului de crestere al economiei chineze.
In trimestrul trei din 2012, Produsul Intern Brut al SUA a inregistrat o crestere anuala de 3,1%, fata de o
crestere de 2,7% cat s-a prognozat initial.

Pe ansamblul anului trecut, ritmul de crestere al economiei americane s-a accelerat pana la 2,2% dupa o crestere de
1,8% in 2011. Chiar si asa cea mai mare economie a lumii nu a revenit inca la ritmul de crestere inregistrat in 2010
(2,4%).
Pentru SUA situaia de deficit nu reprezint neaprat o problem economic, ci mai mult o politic
bugetar aparte, ca mijloc de redresare economic.

BIBLIOGRAFIE:

Finane publice - ed. a VI-a coordonator Vcrel Iulian - editura Didactic si Pedagogic 2007

Finane Publice. Teorie, grile aplicaii - editia a III-a - Gheorghe Matei, Marcel Dracea editura SITECH 2007

Curristine Teresa- Reforming Accountability Relationship in UK and USA: Case studies of

the Highways Agencies

Scorsone Eric A.- Competing values and the definition of Governement performance:
insights from the 2008 Financial Bailout Program

www.oecd.org

http://www.whitehouse.gov/omb/budget/fy2009/pdf/hist.pdf

http://www.whitehouse.gov/omb/expectmore/about.html

www.expectmore.gov

http://www.oecd.org/dataoecd/22/5/41823725.pdf

http://www.oecd.org/dataoecd/12/2/33658116.pdf

http://www.oecd.org/dataoecd/30/0/33684121.pdf

http://www.business24.ro/internationa