Epurarea apelor cu namol activ.

Poluantii solubili si coloidali sunt transf din apa in namolul activ care este indepartat prin
decantare. Namolul activ este un am polifazic form din: apa, floculi bacterieni, substante minerale si subst org in suspensie,
materiale org biodegradabile.In timpul tratamentului cu namol activ impuritatile din apa se adsorb pe suprafata floculilor
bacterieni, materialele org biodegradabile sunt asimilate de flocul bacterian. La epurarea cu namol activ apar doua fenomene:
a.fen de adsorbtie a materialelor nebiodegradabile din suspensie si b.fen de crestere a biomasei cu act epuratoare dat
asimilarii mat org biodegradabile de catre biomasa. Epurarea cu namol activ are loc in conditii aerobe in timp ce in cond
anaerobe are loc fermentarea. Exista mai multe tipuri de scheme de epurare cu namol activ. In unele cazuri subst usor
biodegradabile pot favoriza si accelera degradarea subst greu biodegradabile. In alte cazuri subst greu degradabile trec
nealterate prin namol si apare inhibitia de substrat.Cresterea discontinua a bacteriilor.Cresterea unei biomase aflata in cond
ideale de cultura poate fi cuantificata cu expresia : Nt = N 02n .in care Nt este nr de bact la mom t;N 0 este nr de bact la mom
initial, n este nr de div ale cel.Param de urmarit sunt: gradul de crestere orar r [h -1]. r=n/t; timpul de generare (timpul in care
se dubleaza nr de bact generate G [h] .G=(t-t0)/n=1/r si vit de crestere specifica m =cresterea biomasei (B) in unitatea de timp
raportata la cant de biomasa (B) .=dB/B*1/t.Param m poate fi definit ca fiind coef director al curbei Ln(B)=f(t) in zona
exponentiala. Cresterea bacteriana e infl de urm fact: 1) elem nutritive O2, N, P; 2) oligoelemente, 3) fractie organica
biodegradabila (FOB). =maxFOB/(KFOB+FOB)*N/(KN+N)*O2/(KO+O2)*P/(KP+P)*Ca2+/KCa+Ca2+. = maxiLi/KL,i+Li. iprodus. Tratabilitatea biologica a apelor; se poate defini prin rap intre capac mat org de a fi degradate si capac biomasei de
a reusi desc subst org. Modul de crestere a biomasei poate fi indicat de variatia conc materiilor volatile si in suspensie din
apa. Symons def tratabilitatea apei uzate prin rap CBO5/CCOCr.-rap 0,5-1 au o buna tratabilitate, -rap 0,1-0,2 sunt dificil de
tratat deoarece contin subst toxice,-rap 0,2-0,5 se impune adaptarea populatiei bacteriene la tipul de poluant. Aceasta
evaluare indir a tratabilitatii nu este eficienta deoarece in am polifazic exista subst rezistente la atacul microorg si se
acumuleaza metaboliti stabili ch si bioch. De aceea se recomanda corelarea testelor de lab si cu celelate caract ale apei:
culoare, spumare, toxicitate.Det
toxicitate.Det biodegradabilitatii in lab se face prin insamantarea probei de apa uzata cu namol activ si
punerea am in cond normale de agitatie si aerare timp de 28 de zile. Daca dupa 28 zile conc poluantilor scade cu peste 80% se
consid ca apa este tratabila biologic. Se consid ca 1 gram de biomasa consuma zilnic 0,1 grame oxigen prin respiratie
endogena. La degradarea aeroba a 1 gram compus ch rezulta 0,4 grame material celular. CBO 5= [O]1,2+[O]3,4; [O]1,2 este
oxigenul necesar pt dezv biomasei in primele 1,2 zile iar [O] 3,4 este oxigenul necesar pt respiratia biomasei in urm 3,4 zile.
CBO5= 0,65 F CCO in care F este factorul de indepartare prin metabolism celular si variaza in fct de provenienta apei
uzate. Astfel F pt apele uzate din mediu urban este 0,9, pt apele din tabacarii F=0,15, pt apele din ind alim F=0,75; pt apele
din ind textila F=0,72, pt apele de la ind celulozei si hartiei F=0,55. Incarcarea apelor. Inainte de efectuarea tratamentului cu
namol activ trebuie cunoscuta incarcarea apelor. Exista doua tipuri de incarcare ce se iau in considerare: incarcarea masica
Cm exprimata in kg CBO5/(timp.kg namol) si incarcarea volumica Cv exprimata in kg CBO5/(timp.volum namol); In fct de
val Cm si Cv apele se clasif in: ape cu incarcare mare Cm = 0,4-1 si Cv = 1,5; ape cu incarcare medie Cm = 0,15-0,4 si Cv =
0,5-1,5 si ape cu incarcare mica Cm = 0,1 si Cv = 0,3; primele instal pt tratarea biologica a apelor au fost proiectate pt apele
cu incarcare mare si medie. La ora actuala pt ca s-au impus val limita foarte mici pt conc admise de N si P s-au real si instal
pt ape cu incarcare mica. In cazul apelor cu incarcare mica se lucreaza in bazine cu aerare prelungita, randamentul de epurare
dep de incarcarea masica a instalatiei. In decursul timpului, incarcarea masica variaza deoarece fluxul de poluanti care intra
in instalatia de epurare nu este constant de-a lungul unei zile. de aceea se face o evaluare a unei incarcari medii pe zi. Daca
apa are incarcare redusa in poluanti, vol bazinului de aerare trebuie sa fie foarte mare. Variatia incarcarii masice zilnice poate
fi anal prin amplasarea unui bazin tampon inaintea statiei de epurare al carui vol sa fie mai mare decat vol bazinului de
aerare. Pt dimensionarea corecta a bazinului de aerare trebuie cunoscuta incarcarea volumica; Timpul de stationare in bazinul
de aerare: Ts=volum bazin aerare (m3)/Q (debit volumic m3/h); Schema de epurare cu namol activ cu curgere tip piston
si circulatie in echicurent.Circ in echicur=circ in cur||.Curgere tip piston-profilul d curgere:inainteaza totul k un front
comun. Bilantul de masa pentru epurarea cu namol activ in bazine de epurare cu curgere tip piston. QFOB VdV=QFOBV+dV+ V(dFOB/dt)
V(dFOB/dt) = viteza de reactie pe unitatea de vol; Schema de epurare cu namol activ cu alimentare in
trepte curgere tip piston si circulatie in echicurent.Alim apei in diverse pcte de-a lungul lg bazinului de aerare. Avantaj se atenueaza diferentele de conc de-a lungul lungimii bazinului de aerare. Schema de epurare cu namol activ cu reaerarea
namolului activ. Avantaje: namolul recirculat este stabilizat prin reaerare permite degradarea poluantilor adsorbiti in faza
de contact; se limiteaza aparitia organismelor filamentoase. Schema de epurare cu bazin de aerare omogenizat. Avantaj: se
mentin ct conc pe toata lungimea bazinului; Dezavantaj: favorizare aparitie organisme filamentoase. Instalatie de tratare a
apelor reziduale intr-o rafinarie.Apele de rafinarie->1.kre nu cont H2S;2.kre cont H2S-> se introd in separator 1 si d acolo
in col d stripare cu abur(3).Striparea cu abur:aburul din rezerv 5 este alim la baza col d stripare 3.In col d stripare H2S(usor
volatil) in prez aer este antrenat in kzan d abur cu arzator d sulfuri (4).Dl arzator se desparte in tub d sus ies gaze kre cont
SO2 si aburul se duce in (5) si vine inapoi la baza col d stripare.Apele reziduale pot avea si reziduuri petroliere kre plutesc la
supr apei si s duc in 2.Apa iese la part inf a col d strip,trece prin rac 6 si se intal cu alte ape rezid din rafin din 7.Apoi intra in
separ prod petroliere 8->o parte 2,apa se duce si se int cu namol in 26.La baza rezervor 8 avem o conducta kre aj la ingrosator
pt namol.Rezid din 2 st trecute in bazinele d egalizare 9.Partea aq trece p l baza bz d egaliz9 si ajuge in rezervor d neutraliz
12.In fct d krac ac-bz se adauga in 10/11 ac sau bz.Dupa neutraliz ,2,apa e trecuta in bazin de coagulare.In apa s adauga
coagulant din 13 si se sufla aer cu aj suflantei 14.Din 15 apa trece in 16.Din 16 p l fund iese namol kre ajunge in 26.Apa d l p
sup intra in conducta pana la niv bazin aerare 21.Pe traseu in apa vor fi introd comp cu N2,17,P18,subst nutritive.In bazin
aerare se sufla aer cu aj suflantei 20.Din bazin aerare la p sup iese o apa kre este trecuta intr-un filtru biologic percolector cu
umplutura din mat plastic,22.din filtru b.per 22,trece in dekntor 23.Ce iese p l baza 23, si strat inf d l baza aerare se alim in
bazin 25 unde are loc fermentarea aeroba.Aer se alim in 25 cu aj suflant 24.Dupa ce are loc fermentarea aeroba,apa trece la
separarea prin filtrare p filtru circular.Prin filtr se separa namol(ramane p panza filtr 28).Apa separata l sup a decant 23 i se
verif klitatea in 30.Apoi apa e trim intr0un rezervor reactor 31 unde e tratata cu ozon kre provine din generator de ozon
32.Ce iese din 31 trece printr-un filtru cu krbune activ 33, unul cu nisip k sa rezulte apa epurata 35. Flotatia. Permite
separarea comp dintr-un am lichidorg-lichidanorg, sau lichid-solid pe baza dif de afinitate la umezire. Se barboteza aer in
bule fine in suspensie. Particulele care nu se umecteaza adera la bulele de aer si se ridica la supraf lichidului; Particulele care
se umecteaza cad la fundul utilajului. Agenti de spumare form o pelicula fina la supraf bulelor de gaz marind stab acestora
in lichid si stab spumei la supraf lichidului.Au o gr polara si o gr nepolara care se pot adsorbi pe supraf bulei de gaz prin
partea lor nepolara orientandu-si gr polara spre apa. Ex: ulei de brad, p-toluidina, fenoli sau crezoli. Colectorii sunt subst care
form o pelicula monomolec pe supraf particulelor marindu-le hidrofobicitatea. Sunt subst ionice de nat org formate dintr-un
radical al unei hc grele si o grupa polara de dim mici. Pot disocia in apa - se fixeaza de particulele ionice prin gr polara
lasindu-si gr nepolara orientata spre apa. Pot fi anionici (sapun, alchilsulfati de sodiu) sau cationici (saruri de amoniu).
Agenti modificatori= Subst care modif act colectorilor: activatori cresc actiunea colectorilor si inhibitori dminueaza act
colectorilor;

Celula de flotatie cu agitare pneumatica:

2
6

5
1- leau
2- minerai
3- air comprim
4
4- soufflets
5- tamis trs fin
3
6- produit + cume
1-Agenti flotatie; 2-Suspensie; 3-Aer comprimat; 4-suflante aer; 5sita fina; 6spuma; 7reziduu;
7- rsidu
Celula de flotatie cu agitare mecanica :
7
2

1- pulpe
2- conduites pour laspiration de lair
3- agitateur mcanique
4- produit + cume
5- rsidu
6- robinet dvacuation

6
1

1-suspensie; 2-conducte agenti flotatie; 3- agitator mechanic; 4spuma; 5reziduu; 6- robinet evacuare;
Celula de flotatie cu agitare mixta:
2

5
7

4
6

10

9
3

1- pulpe
2- agitateur mcanique
3- air comprim
4- tamis fin
5- cume + particules
fines de produit
6- vacuation produit
7- liquide + cume
8- paroi sparatrice
9- vacuation liquide
10- rsidu

1-suspensie; 2-agitator mecanic; 3-aer comprimat; 4-sita fina; 5spuma; 6evacuare produs antrenat de spuma; 7lichid
+spuma; 8-perete separator; 9-evacuare lichid; 10-rezidiu solid.
Param flotatiei: Vit de flotatie (vf) = timpul necesar pt a atinge un anumit grad de separare (extractie a componentului
neumectabil din suspensie) (x). Depinde de nr de bule de aer (N) introduse in masa supusa flotatiei in unitatea de timp si de
prob ca o bula de gaz sa se fixeze pe particula neumectabila (
(fix):vf = = k N fix,
k = ct de vit; Nr de cel de flotatie (n) pt a atinge val dorita a gradului de separare (x) e det de debitul de alim a suspensiei (L),
timpul de alim (t), vol celulei de flotatie (V) si coef (m) care dep de rap intre vol spumei si vol neaerat.