Dezastre ecologice produse de factorii naturali

Krakatoa-vulcanul care a adus negura

Este vulcanul responsabil de cele mai

multe victime umane din intreaga istorie
cunoscuta. Dezastrul de proportii
apocaliptice a adus mii de morti, iar
explozia a produs cel mai puternic sunet
de pe Terra. Conform relatarilor vremii,
sunetul colosalei eruptii din 1883 s-a
auzit si de la 4800 km distanta, iar unda
de soc s-a simtit inclusive in Regatul
Romaniei de atunci. Coloana de roca s-a
ridicat pana la cca 27 km inaltime, iar
vasele aflate chiar la 20 km distanta au
fost bombardate cu fragmente de roca.
O mare parte din insulele invecinate au
fost maturate la propriu de tsunamiul ce
a urmat, cu valuri de 30 metri. Sunetul a
fost atat de puternic, incat a perforat
timpanele marinarilor.

Coloana de cenusa a atins maximul de 80 kilometri. Insa cosmarul oamenilor abia a inceput: scurgerile de
lava, norii de cenusa vulcanica, cutremurele, valurile tsunami, unda asurzitoare de soc, bolile, foametea, au
dus la cea mai mare jertfa umana. Numarul victimelor rezultate a fost de peste 120.000 de morti. Miile de
cadavre omenesti pluteau in apele Oceanului Indian. Cantitatea de cenusa a impiedicat lumina solara sa ajunga
pe Pamant timp de cateva saptamani. Fenomenul a dus de asemenea la acumularea unei cantitati mari de acid
sulfuric, ceea ce a dus la numeroase ploi acide.
Dupa aceasta catastrofa, temperatura medie globala a scazut cu 1,2 grade.

Furtunile de praf
Furtunile de praf reprezinta un
factor important in poluarea aerului.
Cele mai mari dezastre ecologice
produse de furtunile de praf s-au
produs acolo unde solul prea afanat
din regiunea de stepa a pierdut partea
aeriana a vegetatiei datorita lipsei
prelungite de precipitatii, iar solul a
ramas nestructurat si supus direct
actiunii de eroziune a vantului.
Cercetari recente au aratat ca in
regiunea Africana , aceste spalari
eoliene ajung la 100-400 milioane
tone/an.

Cele mai mari furtuni de praf s-au inregistrat in anii 30 in Texas. Aceastea a avut la baza Razboiul Mondial.
Europa era infometata si devastata de Primul Razboi Mondial, astfel s-a ajuns la concluzia ca America ar putea
fi o sursa bogata de hrana, fiind incurajata financiar pentru fiecare ar de porumb sau grau cultivat. Astfel chiar si
pe terenurile mai proaste recolta era buna datorita unei perioade prelungite de precipitatii. Insa dupa terminarea
razboiului subventiile au incetat, fermele au fost abandonate iar agricultorii au fost inlocuiti de crescatori de
animale. Astfel ierburile au fost distruse cu plugul, solul a ramas neprotejat, copitele animalelor erodau
pamantul. Solul a ramas atat de distrus incat vanturile au continuat sa produca nori de praf pana in anii 50

Cea mai mare furtuna insa s-a

inregistrat in Texas pe 14 aprilie 1935, zi
cunoscuta sub denumirea de Black
Sunday, cand ziua s-a transformat in
noapte din cauza norilor grosi de praf.
Efectele directe si imediate ale furtunii au
fost acelea ca oamenii nu mai vedeau nici
la 1 metru in fata lor, sute de familii au
fost obligate sa isi abandoneze fermele,
peste 350 de case au fost daramate,
oamenii s-au imbolnavit de pneumonie si
malnutritie.
Aceasta furtuna a provocat cea mai
mare migratie din istoria Americii intr-un
timp atat de scurt. Intre 1930 si 1940
aproximativ 3,5 milioane oameni s-au
mutat din acele tinuturi, multi dintre ei in
California.

Campania impotriva celor 4 animale daunatoare

Aceasta a fost initiata in cursul anului 1958 in
China, in timpul regimului maoist si a pornit ca o
campanie de igienizare, cand a fost dispusa
exterminarea tantarilor, puricilor, sobolanilor si
vrabiilor. Vrabiile au fost incluse pe aceasta lista
deoarece distrugeau granele si furau roadele
recoltelor oamenilor. Metodele de combatere a
vrabiilor au fost variate: oamenii au luat in primire
instrumente acustice de genul tobelor, oalelor,
tigailor. Cei mai agili se catarau in copaci si dadeau
foc cuiburilor de pasari, iar cei dornici de aventura
chiar organizau partide de vanatoare.
In 1960 liderii politici si-au dat seama ca prin
exterminarea vrabiilor insectele se inmultisera
considerabil si le-au scos de pe lista neagra.
Lacustele s-au inmultit necontrolat, ceea ce a dus la
devastarea padurilor si a recoltelor in masa. Imediat
s-a instalat o foamete fara precedent care a provocat
moartea unui numar de oameni cuprins intre 20 si 43
de milioane

Cazul Aral: o mare in moarte clinica

Lacul Aral care era candva cel de al 5-lea lac al planetei ca suprafata, acum se numara printre cele mai socante dezastre
ecologice. Acesta a secat in proportie de 90% datorita unui proiect de irigatie gandit de sovietici pentru a mari productia de
bumbac din regiune. Evaporarea apei a lasat in urma straturi de nisip sarat pe care vantul il poarta pana in Scandinavia si
Japonia. Astfel, daca in 1960 existau 10 grame de sare per litru, in 1998, un litru de apa din Aral continea 45 grame de sare.
Datorita vanturilor puternice din zona acest sol sarat a fost imprastiat direct pe terenurile agricole irigate. Oamenii au incercat
sa contracareze impactul irigand cu apa dulce, insa fara rezultat. Milioane de oameni si-au pierdut locurile de munca si datorita
disparitiei economiei din zona: pisciculturii, transporturilor navale si au fost nevoiti sa paraseasca zona.

Praful otravitor care contine

poluanti afecteaza si astazi
speranta de viata a oamenilor
din zona, mortalitatea, cazurile
de tuberculoza si cancer
pulmonar fiind de 30 de ori
mai mare decat cea de
dinaintea periculoasei aventuri
a sovieticilor
Cantitati de sare si poluanti
transportate de curentii aerieni
din Aral sunt atat de mari,
incat urme de pesticide din
aceste locuri au fost gasite
chiar si in sangele pinguinilor
care traiesc in Antarctica, in
ghetarii din Groenlanda sau
padurile din Norvegia.