ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

BUCURESTI
-Facultatea de Marketing-

FISA DE MARKETING A
TARII: RUSIA

Nume: Anghelache Raluca Daniela

Baia Alina Petruta

grupa 1727,seria A

CUPRINS

1. Harta tarii
2. Scurt istoric: formarea si evolutia statului respective
3. Indicatori fizico-geografici
3.1. Suprafata tarii
3.2. Structura administrativ-teritoriala
3.3.Configuratia teritoriala
3.4.Climat
3.5.Resurse naturale si energetice
3.6.Avantaj competitiv
4. Indicatori demografici
4.1. Marimea populatiei tarii
4.2. Densitatea medie a populatiei
4.3. Durata medie de viata (pentru femei si pentru barbati)
4.4. Raportul intre populatia care locuieste in mediul rural si urban
4.5. Rata natalitatii si mortalitatii
4.6. Sporul natural al populatiei
4.7. Migratia populatiei (raportul intre numarul imigrantilor si al emigrantilor)
4.8. Structura populatiei pe grupe de varsta
4.9. Structura populatiei pe categorii de sex
4.10. Structura populatiei dupa statutul marital
5. Indicatori economici care definesc performantele si structura economiei tarii
respective
5.1.Produsul intern brut (in marime absoluta, PIB/locuitor, structura PIB pe domenii
de activitate)
5.2. Venitul mediu (net sau brut) pe locuitor
5.3. Repartitia veniturilor pe categorii de populatie
5.4. Structura cheltuielilor consumatorilor
5.5. Gradul de ocupare a fortei de munca
5.6. Indicatori monetari si financiari (moneda nationala, rata de schimb, inflatie, soldul
balantei de plati si balantei comerciale principalii parteneri externi, datorie
externa)
5.7.Productia principalelor ramuri din diferite domenii de activitate

5.8.Investitii straine directe atrase de tara respective

5.9.Investitiile tarii respective in strainatate
5.10. Bariere tarifare si netarifare, riscuri financiare
5.11. Situatia monopolurilor

6. Infrastructura
6.1.Infrastructura rutiera
6.2.Infrastructura feroviara
6.3.Infrastructura aeriana
6.4.Infrastructura navala
6.5.Infrastructura militara
6.6.Infrastructura financiara
7. Indicatori tehnologici
7.1.Gradul de actualitate a tehnologiilor din principalele ramuri de activitate
7.2.Gradul de calificare a fortei de munca
7.3.Gradul de dotare cu automobile si vechimea medie a acestora
7.4.Densitatea retelei de televiziune prin cablu
7.5.Gradul de patrundere a retelei INTERNET, precum si a telefoniei mobile sau fixe
7.6.Gradul de inzestrare a populatiei cu bunuri de folosinta indelungata de consum
7.7.Rolul afacerilor in societate
7.8.Tipul si marimea afacerilor
8. Indicatori socio-culturali
8.1.Limba nationala si dialectele utilizate
8.2.Religia
8.3.Educatia
8.4.Obiceiuri si traditii
8.5.Rolul familiei/al femeii in societate
8.6.Importanta muncii in societate
8.7.Modalitati de petrecere a timpului liber
9. Coordonate ale mediului politic
9.1.Climat politic
9.2.Tipul de guvernare
9.3.Sistemul partidelor politice
9.4.Existenta claselor sociale
9.5.Nationalismul si situatia minoritatilor
9.6.Nr. mediu de zile de greva
10. Caracteristici ale mediului juridic
10.1. Sistemul juridic national

10.2. Legislatia nationala si internationala

10.3. Constiinta juridica
10.4. Legislatia referitoare la investitiile straine
10.5. Respectarea drepturilor de proprietate industriala si intelectuala
10.6. Nivelul coruptiei

11. Caracteristici ale mediului commercial

11.1. Existenta retelelor de distributie; organizarea comertului cu ridicata si a
comertului cu amanuntul; principalele companii de distributie
11.2. Centre comerciale
11.3. Structura si densitatea retelei comerciale
11.4. Deprinderi de cumparare locale
11.5. Vanzarile cu amanuntul
11.6. Increderea consumatorilor
12. Caracteristici ale mediului de marketing
12.1. Agentii de publicitate si de cercetare a pietei
12.2. Numar de posturi de radio si televiziune nationale
12.3. Numar de cotidiene si reviste de specialitate economica cu mentionarea celor
mai importante
12.4. Volumul investitiilor in publicitate
12.5. Manifestari expozitionale internationale
13. Situatii de risc ridicat
13.1. Stari conflictuale
13.2. Atentate teroriste
13.3. Calamitati naturale
13.4. Boli periculoase
13.5. Consumul de droguri
13.6. Sentimentul de nesiguranta
14. Alte particularitati ale macromediului tarii ce ar putea influenta activitatea
de marketing international

1.Harta tarii

2. SCURT ISTORIC
Originea clasei nobilimii rusilor este controversat. Dei muli istorici occidentali consider
valabil "teoria normand", numeroi savani slavi se ndoiesc de valabilitatea acestei ipoteze i
emit teorii ale unor origini alternative. Astfel, se consider c este vorba, mai degrab, de
denumirea unei ocupaii specifice (negustor/pirat/mercenar) anumitor popoare scandinave
(vikingi, normanzi, varegi), la nceput, iar mai apoi ale slavilor.
Dei devastat de rzboi, Uniunea Sovietic a reuit s devin, dup ncheierea conflictului
mondial, a doua superputeremondial. Armata Roie a ocupat Europa Rsritean dup rzboi,
inclusiv jumtatea rsritean a Germaniei i o parte a oraului Berlin. Stalin a instalat guverne
loiale comuniste prosovietice n toate statele satelit.
Dup scurtele perioade n care au fost la putere Andropov i Cernenko, n fruntea statului
sovietic a venit reformistul Mihail Gorbaciov. El a introdus politicile de referin

a glasnostului (transparenei) i a perestroiki (restructurrii), ntr-o ncercare disperat de

modernizare a comunismului sovietic. Glasnostul era destinat reformrii cadrului foarte restrictiv
n care trebuia s se manifeste libertatea cuvntului. Cenzura, care fusese o caracteristic
predominant a vieii n Uniunea Sovietic nc de la nfiinarea ei, a fost desfiinat, iar
discursul politic liber i criticile aduse guvernrii au devenit din nou posibile. Perestroika trebuia
s asigure descentralizarea planificrii rigide a economiei sovietice. Aceste reforme au trezit ns
resentimente puternice printre elementele conservatoare ale regimului, ducnd n cele din urm
la o tentativ de lovitur militar de stat, prin care s-a ncercat ndeprtarea lui Gorbaciov, dar
care a dus, n schimb, la prbuirea Uniunii Sovietice.Boris Eln a fost personajul care a ajuns la
putere n Rusia, fiind cel care a proclamat sfritul domniei politice exclusive a comunitilor i
unul dintre cei care au provocat dizolvarea, n decembrie 1991, a Uniunii Sovietice.
ncepnd cu momentul proclamrii independenei(12 iunie 1990), Rusia a depus eforturi
nencetate pentru edificarea unui sistem politic democratic i a unei economii de pia, pentru
nlocuirea sistemului controlului centralizat din domeniile social, politic i economic din era
sovietic.

3. INDICATORI FIZICO-GEOGRAFICI
3.1 SUPRAFATA TARII:
Suprafata tarii este de 17,101 081 km (locul 1), din care 0,5% ape.

3.2 STRUCTURA ADMINISTRATIV TERITORIALA

Federaia Rus este compus din mai multe entiti federale un total de 88 de componente
constituente. Acestea sunt:

22 de republici federale, care se bucur de un mare grad de autonomie, n interiorul

federaiei, n cele mai multe probleme ale politicii interne i care corespund n general
minoritilor etnice ale Rusiei;

48 de oblasturi (regiuni);

7 kraine (inuturi);

9 okruguri (raioane) autonome ;

o oblast (regiune) autonom.

n plus, mai exist dou orae federale Moscova i Sankt Petersburg. De curnd au mai fost
adugate apte districte federale extinse, patru n Europa i trei n Asia, ntre diviziunile de mai
sus i nivelul naional.

3.3 CONFIGURATIA TERITORIALA

Cea mai mare parte a rii este format din cmpii vaste, att n partea european ct i n
cea asiatic, aceasta din urm fiind cunoscut cu numele generic de Siberia. Aceste cmpii sunt,
n mod predominant, stepe n sud, iar n nord sunt cmpii acoperite cu pduri i cu tundr pe
coasta nordic. Permafrostul (zone din Siberia i Orientul ndeprtat) ocup mai mult de jumtate
din teritoriul Rusiei. Lanurile muntoase sunt ntlnite de-a lungul frontierelor de sud, aa cum
sunt: Munii Caucaz(cu Muntele Elbrus, 5.633m, cel mai nalt vrf din Rusia i Europa); Munii
Altai; Munii Verhoiansk i vulcanii din Peninsula Kamceatka. n zona central se afl Munii
Ural, un lan muntos care se ntinde de la nord la sud i care mparte n mod
convenionalEurasia n dou continente, cel european i asiatic.
Rusia are un litoral foarte extins, de peste 37.000 km de-a lungul Oceanului Arctic i a
celui Pacific, ca i de-a lungul unor mri nchise sau seminchise, precum Marea Baltic, Marea
Neagr sau Marea Caspic. Cele mai importante insule ruseti suntNovaia Zemlia i Teritoriul
Franz Jozef, Insulele Novosibirsk, Insula Wrangel, Insulele Kurile i Sahalin. n Rusia se afl
cteva dintre cele mai mari ruri, ca lungime i/sau ca debit din lume. Pentru mai multe
amnunte vezi i Rurile Rusiei.
Printre cele mai importante lacuri din Rusia se numr Lacul Baikal (lacul cel mai adnc, cu cel
mai mare volum de ap dulce din lume), Lacul Ladoga i Lacul Onega.

3.4 CLIMAT
Federaia Rus se ntinde de-a lungul a celei mai mari pri nordice a
supercontinentului euroasiatic. Dei n acest teritoriu se afl o bun parte a zonelor arctice i
subarctice, aici este mai puin populaie, activitate economic i varietate fizic dect n alte
ri. Marile ntinderi din partea de sud a acestor regiuni cuprind o mare varietate de priveliti i
tipuri climatice. Cea mai mare parte a pmnturilor ruseti din aceast zon are climat
continental i arctic. Rusia este cea mai rece ar din lume. Temperatura medie anual este de
5,5 C (22F). Pentru comparaie, temperatura medie anual din Islanda este de 1,2 C (34 F),
iar cea corespunztoare din Suedia este de 4 C (39 F), dei mai trebuie spus c marea varietate
a climatelor din Rusia face aceste comparaii mai puin edificatoare.

3.5 RESURSE NATURALE SI ENERGETICE

Rusia este foarte bogat n resurse minerale, forestiere, agricole. Conform datelor statistice ruse,
rezervele de resurse naturale, exprimate n procente fa de resursele mondiale, reprezint:
material lemnos - 20%, crbune - 30%, iei - 40%, gaze naturale - 45%, isturi - 50%, minereu
de fier - 44%, crom - 30%, mangan - 74%, metale rare - 40%. n Rusia este concentrat 28% din
extracia mondial de diamante i 30% din cea de pietre preioase.
n anul 2012, Rusia a ocupat locul I mondial la producia de petrol cu un volum de 516,8
milioane tone (504,9 milioane tone n 2011), i locul II mondial la producia de gaze, cu un
volum de 653 miliarde m (669 miliarde m gaze n 2011).
La sfritul anului 2012, rezervele valutare ale Federaiei Ruse au fost de 537,6 miliarde (498,63
miliarde USD n 2011).
n anul 2012, volumul exportului de mrfuri a fost de 530,7 miliarde USD (521,4 miliarde USD
n 2011), iar al importului de 335,4 (323,3 miliarde USD n 2011).
PIB-ul a crescut n 2012 cu 3,6%, iar rata omajului a atins 6,2% (6,6% n 2011).
3.6 AVANTAJ COMPETITIV
Producia actual de petrol plaseaz Federaia Rus pe poziia a treia pe glob. Principala
regiune rmnnd Cmpia Siberiei Occidentale.
Gazele naturale plaseaz Federaia Rus pe primul loc n lume, deinnd aproape 1/3 din
rezervele mondiale ale aceatei resurse energetice.
Productia de crbuni a Rusiei se afl pe locul trei n lume. Aceasta s-a diminuat
corespunztor cererii, dar exploatarea carbunilor energetici s-a pstrat la un nivel constant,
datorit utilizrii lor n termoenergie.
n producia de energie electric, Federaia Rus ocup locul doi pe glob, dup S.U.A, cu
o structur care are proporii comparabile.

4. INDICATORI DEMOGRAFICI
4.1 MARIMEA POPULATIEI TARII: 143,5 milioane (Estimare 2013)

4.2 DENSITATEA MEDIE A POPULATIEI: 8,4 loc/km2

4.3 DURATA MEDIE DE VIATA: barbati:65,78 ani iar femei:73,14 ani

4.4 RAPORTUL INTRE POPULATIA CARE DOMICILIAZA IN MEDIUL RURAL SI

MEDIUL URBAN:
Populatia urbana:73% , Populatia rurala: 27%

4.5 RATA NATALITATII SI A MORTALITATII:

Natalitatea: 11,1 nateri/1.000 locuitori

Mortalitatea: 16,06 decese/1.000 locuitori

4.6 SPORUL NATURAL AL POPULATIEI: -0,467%

4.7 MIGRATIA POPULATIEI: 0,28 imigrani/1.000 locuitori

4.8 STRUCTURA POPULATIEI PE GRUPE DE VARSTE:

0-14 ani: 14,8% (brbai 10.644.833/femei 10.095.011)

15-64 ani: 71,5% (brbai 48.004.040/femei 52.142.313)
65 ani i peste: 13,7% (brbai 5.880.877/femei 13.274.173)

4.9 STRUCTURA POPULATIEI PE CATEGORII DE SEX:

la natere: 1,06 brbai/femei

sub 15 ani: 1,05 brbai/femei

15-64 ani: 0,92 brbai/femei

65 de ani i peste : 0,44 brbai/femei

4.10 STRUCTURA POPULATIEI DUPA STATUTUL MARITAL

Rata cstoriilor este de 9,03/1000 locuitori, iar cea adivorurilor de 3,3/1000 locuitori. Vrsta
avut la prima cstorie este n medie de 24,2 ani la brbai i de 20,9 ani la femei.

5.Indicatori economici care definesc performantele si structura economiei tarii

respective
5.1 Produsul intern brut (in marime absoluta, PIB/locuitor, structura PIB pe domenii de
activitate)
PIB: 2.097 trilioane $ (in 2013)
PIB/locuitor: 14.611,70 USD (2013)
PIB/domenii de activitate: Industria contribuie cu circa 40% (inclusiv constructiile) la
formarea PIB si antreneaza circa 1/3 din populatia activa. Agricultura contribuie cu circa
7% la formarea PIB, antreneaza circa 15% din populatia activa si cunoaste in parte un
proces de reformare. Sectorul serviciilor se afla in plina expansiune, contribuind cu circa
53% la formarea PIB.

5.2. Venitul mediu (net sau brut) pe locuitor

Venitul mediu lunar pe locuitor in Rusia este de aproximativ 100 $ adica 2982.65
de ruble rusesti.
5.3. Repartitia veniturilor pe categorii de populatie
Indicele GINI este de aprox. 0.339, ceea ce nseamn o difereniere relativ pronunat
ntre veniturile populaiei
5.4. Structura cheltuielilor consumatorilor
Cea mai mare parte din totalul cheltuielilor o ocup cele legate de locuin (chirie,
ntreinere) 27.1%. Urmeaz cele ocazionale de cumprarea de mncare i buturi nonalcoolice 17.6%, transport 12,1%, mobil i electrocasnice 5.4%, mbrcminte i
nclminte -5.4%,comunicaii 4.4%, restaurante, hoteluri 4.2%, diverse bunuri i servicii
8.1%, buturi alcoolice, igri 10.8%, servicii educaionale 2%, sntate 1.9%.
5.5. Gradul de ocupare a fortei de munca
n iulie 2012, 72,3 milioane de persoane aveau un loc de munc, depind maximul
nregistrat n august 2008, de 72,1 milioane, iar n august, rata omajului a sczut la
5,2%, n principal datorit oportunitilor crescute n zonele rurale.

5.6. Indicatori monetari si financiari (moneda nationala, rata de schimb, inflatie, soldul
balantei de plati si balantei comerciale principalii parteneri externi, datorie externa)
Moneda nationala: rubla. Subdiviziune: copeika (1 rubl 100 copeici). Cursul
este fluctuant.
Inflatie: 7,7%
Soldul balantei de plati: Rusia a generat 7% din totalul global de capital transferat
pe cai nelegale, in perioada 2000-2008, valoarea fiind de 427,3 miliarde dolari. Cea mai
mare suma a fost transferata in 2008, respective 196,37 miliarde dolari.
Pe ri, principalii parteneri comerciali ai Federaiei Ruse n anul 2013 cu excepia rilor
CSI, au fost: China cu un volum al comerului bilateral de 88,8 mld. USD (cretere cu 1,7% fa
de 2012); Olanda 76 mld. USD (scdere cu 8,3%); Germania 75 mld. USD (cretere 2,2%);
Italia 53,9 mld. USD (cretere 17,8%); Japonia 33,2 mld. USD (cretere 6,6%); Turcia 32,8
mld. USD (scdere 4,5%); Polonia 27,9 mld. USD (cretere 2%); SUA 27,7 mld. USD
(scdere 1,6%); Republica Coreea 25,2 mld. USD (cretere 1,5%); Marea Britanie 24,6 mld.
USD (cretere 5,8%). Situaia n anul 2013 a comerului exterior al Federaiei Ruse cu rile
membre CSI a fost urmtoarea: - Ucraina volumul total 39586,2 mil. USD, din care export
23795,7 mil. USD, iar import 15790,5 mil. USD; - Belarus volumul total 33582,6 mil. USD,
din care export 20027,7 mil. USD, iar import 13555,0 mil. USD; - Kazahstan volumul total
26470,8 mil. USD, din care export 17460,1 mil. USD, iar import 9010,7 mil. USD; - Uzbekistan
volumul total 4062,7 mil. USD, din care export 2804,0 mil. USD, iar import 1258,7 mil.
USD; - Azerbaidjan volumul total 3545,9 mil. USD, din care export 2908,6 mil. USD, iar
import 637,2 mil. USD; - Krgzstan volumul total 2139,6 mil. USD, din care export 2029,5
mil. USD, iar import 110,1 mil. USD; - Republica Moldova volumul total 1738,4 mil. USD,
din care export 1320,9 mil. USD, iar import 417,5 mil. USD; - Armenia volumul total 1341,8
mil. USD, din care export 989,5 mil. USD, iar import 352,3 mil. USD; - Tadjikistan volumul
total 762,3 mil. USD, din care export 724,4 mil. USD, iar import 37,9 mil. USD.
Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul de Finante al Rusiei, datoria externa a tarii
s-a redus cu 1,5%, sau 641,3 mil. $, pana la 40,899 mld. $. Datoria exprimata in moneda
unica se ridica la 30,731 mld. euro, o scadere de 2,656 mld. euro. Datoria la eurobonduri
a scazut, la randul ei, cu 1,7%, sau 530,5 mil. $, pana la 30,456 mld. $.
5.7. Productia principalelor ramuri din diferite domenii de activitate
Venitul national este de 300 miliarde $ din care:
Industria: 39,4%
Agricultura: 7,2%
Servicii: 53,4%

5.8. Investitii straine directe atrase de tara respective

In perioada ianuarie-septembrie, in economia Rusiei au fost realizate investitii straine in
valoare de 132,385 miliarde de dolari, cu 15.7% mai mult decat in perioada de referinta a anului
trecut. Lideri la investitii in Rusia au fost, in perioada de referinta, Cipru 67,635 miliarde de
dolari, Olanda 67,113 miliarde, Luxemburg 47,197 miliarde si China 32,393 miliarde.
5.9. Investitiile tarii respective in strainatate
Cele mai importante 25 de multinationale ruse detine echivalentul a 59 miliarde dolari in
active in afara Rusiei (in principal in Europa), realizand o cifra de afaceri anuala de aproape 200
miliarde dolari, multumita efortului a peste 130.000 de salariati, conform unui studiu realizat in
comun de Scoala de management Skolkovo din Moscova si universitatea americana Columbia.
Rusia, multumita acestor 25 de companii, s-a ridicat pe locul trei in clasamentul statelor
emergente in ceea ce priveste investitiile pe planextern. Confom studiului, grupurile rusesti
detinand cele mai multe active pe planextern sunt Lukoil (18,921 miliarde dolari), Gazprom
(10,572 miliarde dolari), Severstal (4,55 miliarde dolari) si Rusal (4,15 miliarde dolari).

5.10.

Bariere tarifare si netarifare, riscuri financiare

Taxe vamale
Mrfurile importate sunt clasificate n concordan cu Nomenclatorul mrfurilor pentru
Activitatea de Comer Exterior al Federaiei Ruse, care se bazeaz pe Sistemul Armonizat de
Descriere i Codificare a Mrfurilor (HS).
ncepnd cu 1 ianuarie 2001, guvernul Rusiei a unificat taxele vamale de import aplicate
mrfurilor, n baza hotrrii nr. 886 din 1 decembrie 2000. Noua structur a tarifului vamal de
import standardizeaz i unific taxele vamale de import aplicate mrfurilor n patru trepte, i
anume: 5%, 10%, 15% i 20% (cu unele exceptii pentru anumite categorii de marfuri). Aceste
taxe vamale de import se aplic la valoarea n vam a mrfurilor importate (incluznd i taxele
de transport i asigurare). Bunurile importate reprezentnd contribuia n natur la capitalul
social al unei noi ntreprinderi nfiinate de partenerii comerciali ai Rusiei sunt exceptate de la
taxele vamale n anumite condiii i pe o perioad specificat n documentele constitutive ale
firmei. n plus, la importul anumitor produse se aplic taxe vamale sezoniere i contingente.
Mrfurilor importate li se mai aplic, pe lng taxele vamale de import, TVA i accize
(pentru produsele supuse accizrii).
Documente de comer exterior
Informaiile coninute de fiecare document de comer exterior trebuie s fie n
concordan cu cele coninute n alte documente comerciale care se refer la aceeai livrare.
Importatorii trebuie s completeze cte o declaraie vamal pentru fiecare marf importat.

Formularul de declaraie vamal conine 54 de paragrafe i trebuie completat n limba rus,

pentru a fi apoi prezentat autoritilor vamale. Livrrile prin pot sau coletrie necesit
documente potale n locul documentelor de transport (conosament). Livrrile pe calea aerului
trebuie sa fie insotite de documentul de transport; scrisoare de transpotr aerian (air waybill).
Toate documentele de transport i livrare trebuie s fie n concordan cu condiiile
impuse prin contract i cu numrul licenei de import, n caz contrar mrfurile nu vor fi vmuite.
Licene de import
Majoritatea importurilor sunt liberalizate i, deci, nu necesit licene.
Totui, sunt necesare licene la importul anumitor produse, i anume: alcool etilic i
vodc; anumite televizoare color (cu diagonala de 14, 21 i 25 inch); explozivi, echipament
militar; materiale i deeuri radioactive; narcotice i substane otrvitoare; metale, aliaje i pietre
preioase; pesticide; reziduuri/deeuri industriale; covoare; medicamente.
Licenele de import sunt emise de ctre Ministerul Dezvoltrii Economice i Comerului
din Rusia sau de ctre reprezentanele sale regionale i sunt controlate de Comitetul de Stat al
Vmilor.
Factura comercial
Factura comercial trebuie s conin, pe lng informaiile stipulate n contract, i
informaii legate de ara de origine, materialele folosite pentru ambalaj, greutile (nete i brute)
ale mrfurilor, descrierea mrfurilor conform nomenclatorului de mrfuri HS, preurile unitare i
valoarea total a livrrii, preul de vnzare ctre importator i locul final de expediere din ara
exportatoare.
Factura pro-forma
Acest document poate fi solicitat de firma importatoare ntr-una din etapele de negociere
ale contractului.

Certificatul de origine
Acest document este solicitat de autoritile vamale. Exist dou tipuri de certificate de
origine: tip A i tip CT-1. Certificatul de origine tip A, emis, n mod obinuit, pentru acele
mrfuri produse n rile n curs de dezvoltare, d dreptul aplicrii de taxe vamale reduse la
mrfurile importate. Certificatul de origine de tip CT-1 este emis pentru mrfurile produse n
statele membre ale CSI. Certificarea originii mrfii este important pentru calcularea corect a
taxei vamale de import. Certificatul de origine trebuie semnat de o persoan responsabil din
cadrul firmei exportatoare i trebuie notificat de Camera de Comer din ara exportatorului.
Lista de colisaj
Este necesar i trebuie s conin un rezumat complet i explicit al mrfurilor care fac
obiectul livrrii.
Polia de asigurare
Clauzele din contract stabilesc obligatia vnztorului sau a cumprtorului de a asigura
marfa pe timpul transportului.

Certificatul de calitate
Certificatul de calitate este emis pentru a confirma calitatea bunurilor importate i
conformitatea acestora cu parametrii nscrii n contract. Certificatul de calitate este emis de
Comitetul Inspeciei de Stat (instituie aflat n subordinea Guvernului Federaiei Ruse) i de
reprezentanele acestuia n teritoriu. Aceste certificate se emit pentru urmtoarele categorii de
produse agro-alimentare: cereale, fasole i plante oleaginoase, porumb, fin, furaje combinate
pentru hrana animalelor, aditivi vitamino-proteici, turte oleaginoase, tre i carne.
Certificatul de carantin
Toate mrfurile de origine animal sau vegetal necesit certificatul de carantin (sanitar
sau fito-sanitar corespunztor), prin care s se precizeze c sunt libere de orice boli. Majoritatea
plantelor, seminelor, animalelor, psrilor trebuie s fie examinate la frontier nainte de a fi
admise n Rusia. Acest tip de certificat trebuie prezentat autoritilor vamale pentru eliberarea
din vam a bunurilor importate, conform legii privind protecia consumatorilor.
5.11.

Situatia monopolurilor

Gazprom detine monopolul in ceea ce priveste sectorul gazelor natural. Cu un an in

urma, Gazprom, monopolul rus din domeniul gazelor naturale, tintea sa fie cea mai mare
corporatie din lume. Cu avantul dat de preturile mari la petrol si cu sprijinul politic primit de la
Kremlin, Gazprom deja ajunsese pe locul al treilea, judecand dupa valoarea de piata, imediat
dupa Exxon Mobile si General Electric.
Astazi, Gazprom s-a adancit in datorii si negociaza cu guvernul un plan de salvare.
Valoarea de piata, adica valoarea totala a actiunilor companiei, a scazut cu 76% de la inceputul
anului. In loc sa devina cea mai mare companie din lume, a ajuns pe locul 35.

6. Infrastructura
6.1.Infrastructura rutiera
Banca Mondiala a precizat de curand ca in Rusia infrastructura de drumuri este privita ca
una dintre piedicile in calea cresterii economice. Doar o treime din toate drumurile federale
indeplinesc standardele de calitate.Reteaua rutiera (959 500 km, din care 737.000 km asfaltati si
3 343 km autostrazi).

6.2.Infrastructura feroviara
Infrastructura feroviara insumeaza 87.000 km (din care 1/2 electrificati). Pe teritoriul
Rusiei se afla cea mai lunga magistrala feroviala din lume, ,,transiberianul (MoscovaVladivostok, 9 280 km).
6.3.Infrastructura aeriana
In 1994, Rusia a avut un total de 2517 aeroporturi, din care 54 de piste au avut mai mult
de 3000 m, 202 au avut piste intre 2400 si 3000 m, si 108 au avut un alt piste intre 1500 si 2400
de metri.
Aeroporturi la Moscova,St. Petesburg,Novosibirsk ,Volgograd, Kazan.etc.

6.4.Infrastructura navala
Transportul maritim joaca un rol important in Rusia. Porturile care ofera acces la Marea
Baltica sunt (Sankt-Petersburg si Kaliningrad), Novorossiysk si Sochi sunt principalele porturi la
Marea Neagra. Vladivostok, Nakhodka, Magadan si Petropavlovsk Kamchatskiy sunt cele mai
importante porturi de pe coasta Oc. Pacific. Rusia detine 800 de nave cu un tonaj brut de mai
mult de 1000 de tone, din care jumatate sunt standard pentru transportul de marfa.
Exista numeroase cai navigabile interioare Volga ,Enisei ,Obi (101.000 km).
6.5.Infrastructura militara
Rusia ramane a doua mare putere militara a lumii, in ciuda faptului ca a pierdut o parte
din tehnica militara in favoarea altor state din fosta Uniune Sovietica,in principal a Ucrainei;
Este deasemenea putere nucleara (din 1954), dispunand de un arsenal atomic impresionant.
Forele armate ruse au fost create la 7 mai 1992, n acel moment existnd aproximativ 2,8
milioane de militari, fiind una dintre cele mai mari fore armate ale lumii. Numrul de oameni
este stabilit prin Decretul Preedintelui Federaiei Ruse de la 1 ianuarie 2008, acest decret
stabilete un personal total de 2.019.629 de oameni, din care 1.134.800 de soldai. Forele armate
ruse se disting prin cel mai mare stoc din lume de arme de distrugere n
mas, inclusiv nucleare i un sistem bine dezvoltat al de mijloacelor de transport.
Forele terestre sunt cele mai numeroase. Acestea sunt destinate s efectueze ofensiva pentru a
nvinge inamicul, pentru a prelua i pstra teritoriile sale, regiuni i granie, s resping invazii
ale inamicului. Forele terestre ruse, la rndul su, includ diferite tipuri de trupe:

trupe motorizate de infanterie (cele mai numeroase trupe la sol),

forele de tancuri (principala for de lovire a armatei, foarte manevrabil, mobil i

rezistent la arme nucleare; format din uniti de tancuri, infanterie mecanizat, rachete,
artilerie i alte uniti).

trupe de rachete i artilerie narmate cu artilerie i rachete convenionale; formate din uniti
de obuziere, tunuri, rachete, artilerie antitanc, mortiere, uniti de recunoatere, de control i
de securitate.

forele terestre de aprare aerian - un fel de fore terestre concepute pentru a proteja forele
terestre de atacurile aeriene ale inamicului. Acestea folosesc rachete antiaeriene mobile,
portabile i remorcate, precum i sisteme de tunuri antiaeriene.

forele speciale i servicii - concepute pentru a efectua operaiuni extrem de specializate

pentru susinerea n lupt i a operaiunilor de zi cu zi ale forelor armate. Sunt formate din
trupe de protecie mpotriva radiaiilor, chimice i biologice, corpul de ingineri, uniti de
cale ferat, uniti de automobile, etc.
6.6. Infrastructura financiara

Rusia este pe locul al treilea din lume din punct de vedere al rezervelor valutare si de aur
detinute, valoarea acestora fiind acum de peste 530 milioane de dolari.

7. Indicatori tehnologici
7.1.Gradul de actualitate a tehnologiilor din principalele ramuri de activitate
Gradul de nzestrare tehnic in industrie este relativ ridicat, nsa investiiile private nu au
fost incurajate de guvern, descurajarea provenind in primul rand din faptul ca unele sectoare sunt
nca monopolizate sau dominate de uniti de producie controlate de stat.
Fara tehnologia si expertiza occidentala, este putin probabil ca Rusia sa mentina
producatia la nivelurile actuale, cu atat mai putin sa creasca aceasta productie, considera David
Pursell.Potrivit analistului, Rusia are "zero sanse" sa exploateze rezervele aflate la mare
adancime fara ajutorul companiilor occidentale.
7.2.Gradul de calificare a fortei de munca
Durata medie de scolarizare:
total: 14 ani
masculin: 13 ani
feminin: 14 ani

Alfabetismul:
total populatie: 99,4%
brbati 99,7%
femei 99,2%
7.3.Gradul de dotare cu automobile si vechimea medie a acestora
Vnzarea mainilor de lux a atins cote impresionante n ultimii ani. Mrci precum Ford
Mondeo sau Opel Vectra par a fi de mult uitate de ctre clasa de elit a Rusiei. Mai mult de 70%
din mainile ntlnite pe oselele Rusiei sunt Audi A8, Mercedes S-class, 7 serii de BMW
precum i alte mrci din aceeai categorie de lux. Cel mai bine vndut model de Mercedes este
modelul S 500 L din care mai mult de 3000 au fost vndute n primele 9 luni ale anului 2007. Pe
strzile Moscovei circul nu mai puin de 130 de limuzine Maybach , pentru care majoritatea
clientilor au preferat s plteasc cash. Majoritatea consumatorilor de astfel de maini de lux
se ncadreaz n intervalul vrstei 30-50 ani.
7.4.Densitatea retelei de televiziune prin cablu
In Rusia exista 759 de statii de emisie a televiziunii prin cablu.
7.5.Gradul de patrundere a retelei INTERNET, precum si a telefoniei mobile sau fixe
De asemenea exist o mare discrepan ntre posesorii telefoanelor mobile n functie de
marimea venitului. 87% dintre detinatorii de telefoane mobile sunt reprezentati de locuitorii cu
venituri mari, in timp ce doar 41% ditre cei cu venituri mici detin telefoane mobile. Piata
accesului la internet este mai mica decat in Europa de Vest, desi se dezvolta cu rapiditate i n
Rusia, fiind n prezent 30.2%. Numrul utilizatorilor de internet a crescut de la 220,000 n 1995
la 42,936,000 in 2007. Ofertantii acestui produs se extind dincolo de pietele traditionale din
Moscova si St. Petersburg spre alte regiuni ale Rusiei.
7.6.Gradul de inzestrare a populatiei cu bunuri de folosinta indelungata de consum
Cererea pentru electronice, n special pentru cele portabile se afl ntr-o continu cretere.
Deoarece foarte multe produse sunt importate din Europa,consumatorul nu mai este supus unui
proces de fidelizare, si cauta sa cumpere produsul cel mai bine promovat.

7.7.Rolul afacerilor in societate

Este bine cunoscut faptul c Rusia i are propriile reguli n ceea ce privete modul de a
negocia i de a ncheia afaceri.
Mediul de afaceri rus este unul pretenios, tocmai de aceea este foarte important s
inelegem modul n care se fac afaceri n Rusia daca intenionm s ne deschidem o afacere n
acest mediu, pentru muli ostil, pentru a ne maximiza ansele de succes. Un element important
care trebuie luat n considerare naintea unei ntlniri de afaceri cu un partener rus este existena
crilor de vizit : acestea sunt vitale unui om de afaceri n momentul participrii la o ntlnire.
7.8.Tipul si marimea afacerilor
Programarea ntlnirii se face cu mult timp nainte, iar confirmarea acesteia de mai multe ori.
Datorit faptului c orarul partenerului rus se pote schimba n orice moment, orice agent
strain trebuie s fie att punctual ct si flexibil. ntotdeauna partenerul vizitator trebuie s fie
punctual, dei nu este garantat aceeai punctualitate i din partea partenerului rus. Mai mult,
acesta poate ntrzia o or sau poate chiar dou la o ntalnire. n general cu ct ntalnirea este mai
important pentru el, cu att va fi mai punctual, ns pot exista i excepii.
De asemenea, o ntlnire nu poate doar s nceap mai trziu dect era planificat, ci s
in i mai mult. Programul de afaceri este n general ntre orele 9.00 a.m, pana la 17.00 p.m. O
ntlnire ncepe de obicei cu discuii generale, stabilirea unei legturi personale cu partenerii de
faceri nefiind o prioritate pentru oamenii de afaceri rui, totui dac aceasta se realizeaz este
important meninerea ei, reoarece ruii apreciaz foarte mult o prietenie adevarat.
ntlnirea face to face dintre prtile contractante este crucial pentru succesul unei
afaceri, de aceea aceasta trebuie planificat cu mult atenie i tact din partea partenerului strin.

8. Indicatori socio-culturali

8.1. Limba nationala si dialectele utilizate

Limba rus este singura limb oficial, dar, n fiecare republic federal, limbile nativilor
au cptat, de obicei, statut limb co-oficial, alturi de limba rus. Alfabetul chirilic este
singurul alfabet oficial, ceea ce nseamn c toate limbile minorittilor sunt scrise exclusiv
folosind acest alfabet, (cel putin n textele oficiale).
8.2. Religia

Biserica Ortodox Rus este biserica crestin dominant n Federatia Rus. Islamul este a
doua religie important a trii. Mai exist si alte culte: catolic, iudaic, budist si diferite biserici
protestante. Initierea religioas se face, de obicei, pe linie etnic. Rusii sunt n cea mai mare parte
ortodocsi, n timp ce persoanele de origine turcic sau caucazian sunt musulmani.
8.3. Educatia
Rusia este una dintre rile cu cea mai educat populaie din lume cu o predispoziie
foarte mare spre nvmntul superior. Totui, este considerat c noul sistem de nvmnt ar
putea ncuraja tinerii sa caute un loc de munc n strintate. De asemenea situaia demografic
preconizeaz scaderea numrului de absolveni, ceea ce va duce la sufocarea creterii economice
i perspectivelor de investiii.
8.4. Obiceiuri si traditii
Pentru scopuri practice, n gospodria ruilor lipoveni baia (de tip saun) reprezint o
anex separat, la oarecare distan fa de cas, pentru a evita pericolul de incendiu, mai ales n
trecut, cnd gospodriile erau acoperite cu stuf sau paie.
Baia cu aburi face parte i din ceremonialul ospitalitii tradiionale a ruilor lipoveni.
Musafirul dorit, oaspetele de onoare, indiferent de ce neam i de ce religie ar fi, poposit la casa
lipoveanului autentic, va fi poftit de gazd s guste din deliciile bii cu aburi, special pregtit n
onoarea sa.
Traditii si obiceiuri de nunta: Invitatii nuntilor din Rusia primesc in semn de multumire
pentru participarea la ceremonie si la receptie, mici cadouri care pot fi mici desene pictate de
mana, mici floricele in ghivece liliput, casete de lemn frumos decorate ori alte obiecte din metal
sau sticla.

8.5. Rolul familiei/al femeii in societate

Din perspectiva sociologica, familia este institutia fundamentala in toate societatile.
Cuvntul cheie pentru viaa de familie ruseasca este dependena. Viata de familie este construita
pe dependen, i ruii sunt ataati la membrii familiei.
Ruii se cstoresc devreme, la vrsta de 18-22 de ani. Deoarece acestora nu le pas de
mult de carier, nu ateapta pn cnd sunt independenti. Cupluri tinere de obicei stau cu prinii
soiei sau soului n primii ani de cstorie.
A fi singur n Rusia pune o etichet pe o femeie. Dac ea este peste 25 i nc singur,
nseamn c ceva este in neregula cu ea.

Conform rapoartelor, femeile sunt, n general, primele ce sunt concediate.Deasemenea ele

se confrunt si cu alte forme de discriminare locul de munc. Companiile ce se afla in dificultati
financiare adesea concediaza femeile pentru a evita plata pentru ngrijirea copilului sau acordarea
concediului de maternitate precum legea inca prevede. n 1995 femeile au constituit un procent
estimat de 70% din omerii Rusiei si chiar mai mult de 90 la sut n unele zone.

8.6. Importanta muncii in societate

Rui consider c locul de munc este a doua lor casa, i aa cum ar fi n casele lor, ei
sunt contienti de confortul oferit celorlalti. Lucrtorii se simt incomod, de exemplu, dac un
coleg st jos in timp ce altul sta in picioare. n plus, ritualuri de but ceai sunt efectuate la locul
de munc n anumite momente. n cele din urm, multi isi fac mediul de lucru mai familiar i mai
vesel cu decoratiuni si artefacte personale.
8.7. Modalitati de petrecere a timpului liber

Cea mai mare ar din lume, Rusia, v poate oferi o multitudine de experiene de cltorie, de la
drumeii n preajma munilor nzpezii pn la plimbri de-a lungul rmului celui mai vechi lac
de pe planet. Siturile istorice i activitile culturale din marile orae ale rii abund, de
asemenea. Fie c explorai Kremlinul din Moscova sau alegei s v aventurai prin Mongolia, a
vizita Rusia reprezint o aventur greu de uitat.

9. Coordonate ale mediului politic

9.1 Climat politic
Actualul presedinte, Vladimir Putin a decis continuarea democratiei dirijate. Motivele care l-au
determinat sa faca o astfel de alegere sunt numeroase, nsa cel mai important a fost convingerea
ca renuntarea la acest tip de democratie va conduce Rusia spre anarhie, via statia democratiei
nedirijate (adica a democratiei reale).
Asadar, democratia dirijata este acea democratie n cadrul careia sunt mentinute aparentele unei
democratii reale: poporul si exercita unul din drepturile sale cetatenesti dreptul la vot iar
puterea corecteaza putin alegerea facuta de popor.
Sistemul democratiei dirijate, care permite corectarea vointei electoratului a fost/este folosit
pentru ca, prin supunerea procedurilor democratice unicei vointe a conducatorului, sa poata fi
instaurata puterea unei singure persoane sau a unei singure grupari, institutiile democratice fiind

golite de continut. Paradoxal, sistemul poate fi folosit pentru asigurarea tranzitiei puterii ntr-un
mod apropiat de cel democratic.
9.2 Tip de guvernare
Conform Constituiei Federaia Rus este un stat democratic federativ bazat pe drept, cu o form
republican de guvernare. Federaia Rus are simboluri de stat, care sunt semnele distinctive
oficiale ale statului, descrierea crora este stabilit prin lege.
Structura federativ a Rusiei se bazeaz pe integritatea statului su, unitatea sistemului puterii de
stat, delimitarea obiectelor de gestionare i competenelor ntre autoritile de stat ale Federaiei
Ruse i organele de stat ale subiecilor Federaiei Ruse.

9.3 Sistemul partidelor politice

Patru partide politice sunt reprezentate n actualul stat:
- Rusia Unit, partid majoritar, condus din 2007 de premierul n exerciiu Vladimir Putin.
nfiinat n decembrie 2001, n urma fuziunii a dou formaiuni, Unitate i Patria-Rusia ntreag,
are 315 deputai;
- Partidul Comunist, cel mai mare partid de opoziie din ar, a fost fondat n 1993, este condus
de Ghennadi Ziuganov i are 180.000 de membri. Formaiunea are 57 de mandate n Dum;
- Partidul Democrat-Liberal, ultranaionalist, fondat n 1989 i condus de Vladimir Jirinovski,
numr 40 de deputai.
- Rusia Just

9.4 Existenta claselor sociale

Dvorianstvo este un termen prin care este denumit nobilimea rus. O persoan din
aceast clas social era denumit dvorianin. Acesta era un statut, o clas social, nu un titlu.
Dvorianstvo fr moie erau cei innobilai cat vreme se aflau in serviciul statului, fr
a fi primit i o moie in dar.
Dvorianstvo ereditar era un statut social transferat soiei, copiilor i mai departe
descendenilor pe linie masculin. In mod excepional, impratul putea transfera dvorianstvo pe
linii indirecte sau pe linie feminin, in scopul pstrrii numelui unor familii importante.
9.5 Nationalismul si situatia minoritatilor

Politica Federaiei Ruse fa de minoritile ruse din statele bazinului Mrii Negre trebuie
abordat n context geopolitic regional i european. Nu n toate statele din regiunea Mrii Negre
exist minoriti naionale ruseti. Este vorba n principal de minoritile ruse din Ucraina i
Republica Moldova. Mai exist i o minoritate n Romnia n judeul Tulcea, n delta Dunrii
(aproximativ 40.000 persoane), dar respectiva comunitate nu prezint pentru Moscova acelai
interes ca i cele din Ucraina i Republica Moldova (probabil, din motive istorice: ruii/lipovenii
din Romnia s-au refugiat din Rusia n secolele XVII-XVIII i de atunci nu s-au mai bazat pe
statul din care au plecat).
Problema minoritilor naionale ruse din Ucraina i Republica Moldova poate fi
examinat i din perspectiva consolidrii de ctre Federaia Rus a zonei sale de influen, n
contextul competiiei ntre cele dou spaii geopolitice: Occidental (al UE i NATO) i Eurasiatic
(al Uniunii Vamale i OTSC [] Organizaia Tratatului de Securitate Colectiv).
Aadar, problema minoritilor naionale ruse din Ucraina i Republica Moldova vizeaz
problema aflrii Ucrainei i Republicii Moldova n zona de influen a Federaiei Ruse, n
condiiile unei oferte integraioniste a UE Parteneriatul Estic respectiv n condiiile inteniei
declarate a autoritilor de la Kiev i Chiinu de a se integra (de a adera) la UE, deci de a se
nscrie n spaiul civilizaional european occidental.
n prezent Ucraina i Republica Moldova sunt mebre ale CSI i, spre deosebire de republicile
baltice ex-sovietice, care sunt membre ale NATO i UE, fac parte din vecintatea apropiat.
Acest concept a fost utilizat nc n doctrina militar rus adoptat n 1993, pe timpul preediniei
lui Boris Eln, cnd ministru al aprrii era generalul Pavel Graciov. Conceptul desemna spaiul
de influen a Federaiei Ruse, n care armata rus este datoare s le apere pe cele 25 milioane
de etnici rui care se aflau n afara granielor Federaiei Ruse.

9.6 Numarul mediu de zile de greva

Numarul mediu de zile de greva in acest an este de 20 de zile/1000 angajati.
10.Caracteristici ale mediului juridic

10.1 Sistemul juridic national

Rusia este o ar de drept civil.Instanele inferioare, in general, urmeaza principiile stabilite de
instanele supreme. In plus, conform Art.304 cod de procedur in faa instanelor comerciale,
Curtea Suprem de arbitraj poate retrage din circuit o decizie a unei instane inferioare pe motiv
c prezenta decizie contravine uniformitatea interpretrii dreptului instituit prin jurisprudena.

10.2 Legislatia nationala si internationala

Legislatie Rusiei contine reglementari privind : Conditiile de intrare si regimul de
sedere,sistemul medical,conditiile privind traficul auto,permisul de conducere,reglementari
vamale,informatii pentru cazurile de accidente,regimul medicamentelor,regimul
animalelor de companie.
Dreptul intern deschide calea dreptului internaional, n conformitate cu articolul 15 din
Constituie. Curtea Constitutionala are cea mai mare expertiz n aplicarea dreptului
internaional.

10.3 Constiinta juridica

Problema constiintei juridice este foarte discutat in prezent in Rusia, presedintele acordand o
mare importanta dezvoltarii acestei constiinte, mai ales in randul tinerilor. De asemenea, a fost
promulgata si o lege pentru ridicarea constiintei juridice a cetatenilor rusi.
10.4. Legislatia referitoare la investitiile straine
Inregistrarea unei afaceri in Federaia Rus este reglementat de Legea investitiilor
straine din 1999 i de Codul Civil din 1999.
In Federaia Rus se pot infiina urmtoarele tipuri de firme:
- OOO (Obschestvo Ogranichennoi Otvetstvennosti) societate cu rspundere limitat;
-ZAO (Zakritoe Aktsionernoe Obschestvo) societate mixt pe aciuni(inchis);
- OAO (Otkritoe Aktsionernoe Obschestvo) societate mixt pe aciuni
(deschis);
- Reprezentane sau filiale ale unor firme strine;
- PBOIu intreprinztor privat individual.
Pentru firmele de tipul OOO i ZAO, numrul minim de acionari este 1 (unu), iar cel
maxim este 50. Capitalul social minim este de 10.000 ruble (aproximativ 350 USD).
Pentru societtile mixte de tipul OAO, numrul minim de acionari este 1 (unu), neexistand o
limita in ceea ce privete numrul maxim al acestora. Capitalul social minim este de 100.000
ruble (aproximativ 3.500 USD).
Pentru infiinarea unei companii este necesar inregistrarea la Camera de Inregistrri de
Stat, aflat sub jurisdicia Ministerului Justiiei

10.5. Respectarea drepturilor de proprietate industriala si intelectuala

Aspectul legal pentru protectia proprietaii industriale i intelectuale este intr-un proces de
sincronizarea standardele Uniunii Europene. In prezent sunt instituite numeroase sanciuni
penale pentru furtul de proprietate industrial i intelectuala.

10.6. Nivelul coruptiei

Corupia este o problem prezent in toate domeniile de activitate. Au fost instituite legi
pentru a o combate, ins acestea nu sunt impuse cu suficient strictee. In general la nivelul
populaiei exist un grad ridicat de tolerant fa de corupie.

11. Caracteristici ale mediului comercial

11.1 Existenta retelelor de distributie, organizarea comertului cu ridicata si a comertului cu
amanuntul;principalele companii de distributie
Cernomrdin i-a oferit Gazpromului monopolul asupra reelei de gazoducte din Federaia Rus.
n acest fel concurena n sectorul de distribuie era eliminat.Toate celelalte companii de gaz din
Rusia au fost nevoite ntr-un final s ncheie un acord de asociere cu Gazprom .Compania se
restructureaz i devine o societate pe aciuni deschis ,un model de companie ntlnit n spaiul
ex-sovietic n care fiecare acionar i poate tranzaciona aciunile la burs fr s fie obligat s
obin acordul celorlalti acionari fie ei i majoritari. Fiind o companie controlat de stat , puterea
decizional a managerului general este limitat de strategiile trasate de Ministerul rus al Energiei.
Distributia vinului in Federatia Rusa se caracterizeaza printr-un lant relativ scurt, in care
functiile de import si distributie se suprapun. In unele cazuri, importatorii dispun chiar de
magazine proprii, deci controleaza tot lantul distributiei, de la import si pana la vanzarea cu
amanuntul.
Exportul n statele CSI a reprezentat 13,9% din total, principalele grupe de mrfuri exportate
fiind: produse minerale 47%; maini si utilaje 16,3%; metale i produse din metal 10,7%;
produse ale industriei chimice 10,4%; produse alimentare i materie prim pentru producerea
acestora 6,6%; materiale lemnoase i produse din celuloz i hrtie 3,6%. Ponderea
exportului n celelalte state ale lumii reprezint 86,1% din totalul mrfurilor exportate de Rusia
n anul 2013, structura acestuia pe produse fiind urmtoarea: produse minerale 74,5%; metale
i articole din acestea 7,3%; produse ale industriei chimice 5,1%; maini i utilaje 3,6%;
produse alimentare i materie prim pentru fabricarea acestora 2,5%; materiale lemnoase i
produse din celuloz i hrtie 1,8%.

11.2 Centre comerciale

Gostini Dvor din Moscova
Centre comerciale acoperite, avnd multe din caracteristicele mall-urilor de astzi s-au
dezvoltat n primul rnd n Rusia. Explicaii ale acestei dezvoltri pot fi gsite fie n

influena bazarurilor acoperite orientale sau n climatul rece care fcea dificil mersul pe
strzi deschise pentru cumprturi.
Primul asemenea centru comercial este Gostini Dvor din Moscova care ocup o parte
important din Kitai-gorod, vechiul cartier comercial al oraului. Cldirea iniial,
construit din crmid n 1590 adpostea att magazine ct i depozite. Cldirea a suferit
importante transformri n perioada 1638-41. Ca urmare a dezvoltrii oraului,
construcia veche a devenit nencptoare i un nou centru comercial acoperit a fost
construit alturi de cel vechi n 1665. mprteasa Ecaterina a II-a l-a insrcinat pe
arhitectul Giacomo Quarenghi s transforme aceste cldiri medievale cu un nou centru
cultural i comercial al capitalei. Noua construcie, dat n funciune n 1789 era realizat
n stil neoclasic cu coloane corintice. n 1830 arhitecii Matvei Kazakov and Osip
Bove au fcut transformri care modificau n mod substanial proiectul iniial. n 1995 a
fost instalat un acoperi modern de sticl i Gostini Dvor a fost transformat ntr-un spaiu
pentru expoziii.
Gostini Dvor din Arhanghelsk
Succesul comercial al Gostini Dvor din Moscova a determinat realizarea n primele
decenii ale secolului al XIX-lea a unor centre similare n toate marile centre provinciale
din Rusia. Dintre acestea, Gostini Dvor din Arhanghelsk este de departe cel mai vechi,
datnd din secolul al XVII-lea. Centrul a fost ridicat n delta rului Dvina de Nord, n
vecintatea mnstirii Arhanghelului Mihail, din ordinul arului Aleksei Mihailovici, tatl
lui Petru I. Centrul avea o importan mare pentru Rusia, care nu avea n acea perioad
alt ieire la mare. Spre deosebire de alte centre, cel de la Arhanghelsk deservea n
special comerul cu ridicata, asigurnd contactele dintre importatori i exportatori. De
asemenea, pe lng spaiile comerciale erau i spaii pentru locuine. Construcia
centrului Gostini Dvor a nceput n 1668 i a durat 16 ani. Ea a fost executat pe baza
unor planuri elaborate la Moscova de arhitgecii Piotr Marselis, William Scharf, Matthias
Antsen i Aleksei Markov, acesta din urm fiind cel care a i terminat construcia
n 1684.
Cldirea mai pstra multe dintre elementele arhitecturale ale pieelor comerciale din
Rusia evului mediu. Zidurile de crmid i cele ase turnuri i ddeau asemnarea cu o
cetate, intenia fiind de a da negustorilor un sentiment de siguran, care probabil era

necesar ntr-o zon att de ndeprtat. Incinta dreptunghiular era mprit n trei pri
distincte prin dou ziduri transversale. Partea central era rezervat pentru paz, iar cele
dou curi laterale pentru negustori, una fiind pentru cei strini ("curtea nemeasc" iar a
doua pentru rui ("curtea ruseasc"). Conform legislaiei ruse din acea vreme, strinii nu
aveau voie s locuiasc dect n spaii anume alocate. n interiorul curilor erau spaii de
depozitare a mrfurilor sub cerul liber; alte spaii de depozitare existau la parterul din
zidurile de incint. La etaj, erau camerele unde stteau negustorii i o galerie cu arcade
unde se puteau examina mrfurile i se efectuau tranzaciile.
La nceputul secolului al XVIII-lea Arkanghelsk i-a pierdut poziia de unic port al Rusiei
i negustorii strini au nceput s abandoneze oraul. Gostini dvor era abandonat i se
deteriora. n 1787, Ecaterina a II-a a dispus transformatea curii ruseti a clririi n centru
vamal. Micile ferestre medievale de la etajul al doilea al faadei exterioare au fost mrite.
Restul cldirii a servit drept carier de piatr pentru locuitorii oraului. n prezent mai
rmn doar unele poriuni are zidurilor curii ruseti care s aminteasc de marele centru
comercial de odinioar.
Gostini Dvor din Kostroma
n cadrul unor lucrri de sistematizare efectuate ca urmare a incendiului din 1773 care
distrusese o parte din oraul Kostroma s-a considerat necesar executarea unui centru
comercial. Proiectul de principiu al irului de magazine Gostini Dvor din Kostroma a
fost elaborat de Karl Kler arhitectul gubernei Vladimir. Definitivarea proiectului i
execuia i-au revenit lui Stepan Vorotilov. Construcia a nceput n 1789.
Centrul comercial const din dou iruri paralele de magazine, ntre ele formndu-se o pia.
n faa magazinelor din spre pia a fost realizat o colonad. n faa magazinelor din exterior
exist arcade. La captul pieii se afl turnul de clopotni al bisericii Mntuitorului. Aceast
biseric, una din cele mai vechi din Kostroma, fusese iniial de lemn, dar n 1766 pe
amplasamentul ei fusese ridicat o biseric de piatr. Corpul din stnga, privind spre Volga,
era numit "irul rou", pentru c n el se vindeau mrfuri "roii" p (esturi, pielrie,
blnuri, precum i cri) i cuprindea 86 prvlii. Corpul din dreapta numit "irul alb"
cuprindea 52 prvlii proiectate, destinate pentru fin, alimente i furaje.

Gostini Dvor din Sankt Petersburg

Un prim magazin de acest gen este Gostini Dvor din Sankt Petersburg construit n 1785.
Situat la intersecia dintre "Nevski Prospekt" i strada Sadovaia, cldirea are o lungime de
peste un kilometru i acoper o suprafa de 53.000 m. Construcia a nceput n 1757 dup
un proiect al arhitectului Bartolomeo Rastrelli dar ulterior, a fost terminat dup un proiect
mai puin ambiios i mai funcional al arhitectului Jean Baptiste Vallin de la Mothe. n
deceniile urmtoare cldirea a fost mrit de mai multe ori. Totui, la nceputul secolului XX
centrul i-a pierdut din popularitate n favoarea "pasajelor". n perioada de dup cel de al
doilea rzboi mondial, o serie de ziduri interioare au fost demolate i n prezent a redevenit
unul din centrele comerciale moderne din Sankt Petersburg.

11.3 Structura si densitatea retelei comerciale

In 1990 a intrat pe piata Rusiei firma McDonalds. Incepand cu acel an, in tara s-au deschis 150
de restaurante numai in Moscova, dar si in celelalte orase.
Unul dintre cele mai mari si cunoscute magazine din Rusia este Baskin Robbins. Acest magazin
a fost deschis la fiecare colt de strada deoarece se stie ca rusii au o pasiune pentru inghetata.
Alte magazine cunoscute precum Pizza Hut sau Kfc au avut probleme pe piata ruseasca iar acum
mai sunt deschise foarte putine .
11.4 Deprinderi de cumparare locale
Daca vorbim de fast-food, rusii ca si orice alt popor se indreapta spre chioscurile de strada care
ofera numeroase produse. In Rusia sunt cunoscute firmele Kroshka-Kartoshka sai Russkoe Blini
care ofera produse de fast food traditionale dar si hot-dogs.
11.5 Vanzarile cu amanuntul
Rusia s-a confruntat cu o cretere accentuat a comerului cu amnuntul , cretere
datorat n mare msur creterii venitului consumatorului. n anul 2007 Rusia a fost declarat
ce-a de-a zecea cea mai mare pia de retail a lumii. Un rol important n creterea puterii de
cumprare a consumatorilor rui l-a avut motenirea de ctre o mare parte din populaie a
caselor dup cderea comunismului, astfel nemaifiind obligate s plteasc ipotec pentru
propria locuin.

11.6 Increderea consumatorilor

Conform unor studii jumtate dintre brbaii i femeile cu vrste cuprinse ntre 16 i 50
de ani cumpr fast food cel puin o dat pe sptmn. Majoritatea consumatorilor consider
locaia ca avnd un procentaj de 64% din 100% n procesul alegerii localului, n timp ce costul
reprezint 54%, calitatea 43%, iar igiena doar 25%.

12. Caracteristici ale mediului de marketing

12.1 Agentii de publicitate si de cercetare a pietei
Mindshare Interaction este in prezent o importanta agentie de publicitate care isi
desfasoara activitatea in mediul online si detine 15% din piata de profil din Rusia.
Centrul de analiza Video International, care reprezinta cea mai mare divizie de cercetare
intre agentiile de advertising rusesc, a estimat in septembrie anul trecut ca publicitatea pe
Internet va atinge in 2010 5,1 miliarde de ruble ( aproximativ 140 milioane euro).
12.2 Posturi de televiziune si posturi radio
Rusia 1 ( 1) - divertisment, tiri (fost Rusia, RTR 1 & RTR)
Rusia 2 ( 2) - sport, divertisment (fost Sport)
Rusia 24 ( 24) - canal de tiri (fost Vesti)
Rusia K ( ) - canal de cultur (fost Cultur, RTR 2)
Karusel () - canalul pentru copii (anterior Bibigon)
RTR Planet ( ) - canal internaional
Planeta mea ( ) - documentar canal
Sport 1 - primul pay-TV de sport canal
Sport 2 - a doua plat canal TV de sport
De limb rus editie a Euronews
Cel puin 90 de canale regionale de televiziune in Rusia
Posturi de radio
Radio Kultura - de radio cultural
Radio Mayak - general de divertisment, actualiti i muzic contemporan
Radio Rossii - Talk Radio i programrii regionale
Radio Yunost - cea mai mare parte din Europa i America de muzic pop

12.3 Numar de cotidiene si reviste de specialitate economica

Russian International News Agency (RIA Novosti) este o agentie de stiri de stat cu
sediul la Moscova. Agenia public de tiri i informaii despre subiecte social-politice,
economice, tiinifice i financiare pe Internet i prin e-mail n principalele limbi europene,
precum i n persan, japonez, chinez i arab. Prin intermediul celor 1171 ziare, 523 de
reviste i 18 canale radio RIA Novosti isi informeaza cititorii/ascultatorii zilnic cu privire la
problemele contemporane.

12.4 Volumul investitiilor in publicitate

Doua dintre cele mai mari companii de Internet rusesti, Yandex si Rambler au dominat
piata, detinand 63% din cheltuielile pentru publicitatea online. In schimb, Google a obtinut mai
putin de 3% din totalul de pe piata publicitara online si aproape 5% din piata de advertising
contextual.
12.5 Manifestari expozitionale internationale
Pentru anul 2013, sunt programate urmtoarele evenimente :
- AQUA THERM MOSCOW 2013, 05-08.02.2013 Expoziie internaional de instalaii de
nclzire i tehnico-sanitare;
- PRODEXPO 2013, 11-15.02.2013 Expoziie de produse alimentare i vinuri;
- TEHNOLOGIA BEZOPASNOSTI 2013, 12-15.02.2013 Expoziie internaional de tehnic
de securitate;
- GOSZAKAZ 2013, 31.03-06.04.2013 Expoziie pentru achiziii de stat;
- CJF 2013, 26.02-01.03.2013 Expoziie internaional de confecii pentru copii, adolesceni i
viitoare mame;
- CPM 2013, 26.02-01.03.2013 Expoziie internaional de mod n Moscova;
- MITT 2013, 19-21.03.2013 Expoziie internaional de turism;
- MOSBUILD 2013, 02-05.04.2013 Expoziie internaional de materiale i utilaje de
construcie;
- NEFTEGAZ 2013, 25-28.06.2013 Expoziie internaional de tehnologii ale industriei
petrolului i gazelor;
- MIR STEKLA 2013, 17-20.06.2013 Expoziie internaional de produse de sticl i
tehnologii de prelucrare a sticlei;

- WORLD FOOD MOSCOW 2013, septembrie 2013 Expoziie de produse alimentare i

vinuri;
- ZOLOTAYA OSEN (Tomna de Aur), octombrie 2013 Expoziie internaional de
tehnologii ale industriei agroalimentare;
- MEBELI 2013, noiembrie 2013 Expoziie de mobil;
- ZDRAVOOHRANENIE 2013, decembrie 2013 Expoziie de tehnic medical i produse
farmaceutice.
Expoziia Russia Arms Expo 2013 care s-a ncheiat la Nijni Taghil a devenit unul din forumurile
militare centrale ale anului. Elementul principal al expoziiei a fost nu att prezentarea
tehnologiilor i dezvoltrilor moderne, ct schimbarea climatului de afaceri: industria de aprare
rus renun la strategia supravieuirii i elaboreaz planuri de dezvoltare pe termen lung.

13. Situatii de risc ridicat

13.1 Stari conflictuale
In prezent, cel mai mare conflict al Rusiei este cel cu u fost stat sovietic, si anume Ucraina.
Rusia a iniiat un rzboi multidimensional mpotriva Ucrainei, n care unul dintre cele mai
eficiente mijloace s-a dovedit a fi propaganda televizat. Acest aparat de diseminare a
informaiilor trecute prin filtrul Kremlinului a reuit s extind conflictul interstatal rusoucrainean ntr-un conflict intern n Ucraina. Conflictul local din Donbas (Donek i Luhansk,
n.red.) nu trebuie s atrag atenia de la natura interstatal a conflictului. Conflictul din societatea
din Donbas nu e altceva dect o extindere a conflictului interstatal ruso-ucrainean (Vladimir
Socor)
13.2 Atentate teroriste
1999
13 septembrie: 118 persoane au murit intr-un atac cu bomb care a vizat o cldire
din sud-estul Moscovei. Cinci atentate comise in perioada 31 august - 16 septembrie s-au soldat
cu 293 de mori.
2002
23-26 octombrie: un comando cecen inarmat a luat 800 de ostatici in teatrul
Dubrovka. Intervenia forelor de ordine s-a soldat cu 130 de mori.
2003
Un dublu atentat sinuciga comis la Moscova in timpul unui concert rock s-a
soldat cu 15 mori i 50 de rnii.
5 decembrie: Un atentat sinuciga revendicat de liderul cecen amil Basaiev s-a soldat
cu 46 de mori, intr-un tren.
2004
6 februarie: Un atentat s-a soldat cu moartea a 41 de persoane la metroul din

Moscova. Atacul a fost revendicat de gruparea cecen Gazotan Murdash.

-24 august: Dou femei-kamikaze s-au aruncat in aer la bordul a dou avioane de
pasageri, provocand moartea a 90 de persoane.
1 - 3 septembrie: Peste 1.000 de persoane au fost luate ostatice intr-o coal din Beslan,
in Osetia de Nord, de un comando procecen. Peste 330 de persoane au murit dup intervenia
forelor de ordine.
2009
Un atentat a provocat deraierea unui tren de cltori care circula pe ruta Moscova Sankt-Petersburg, bilanul atacului fiind de 28 de mori.
2010

29 martie Un dublu atentat comis de femei-kamikaze la metroul din Moscova s-a soldat
cu 40 de mori.

2011

24 ianuarie: 37 de mori ntr-un atentat sinuciga comis pe aeroportul MoscovaDomodedovo n zona de sosiri pentru zborurile internaionale. Acesta este revendicat de
eful rebeliunii islamiste, cecenul Doku Umarov.

2012

4 mai: Cel puin 14 mori i peste 120 de rnii ntr-un dublu atentat cu main capcan n
Daghestan (Caucazul rus).

28 august: apte mori, ntre care un eic moderat, comis de o femeie kamikaze n
Daghestan.

2013

20 mai: Opt mori n Daghestan n explozia a dou maini-capcan n apropierea sediului

unor executori judectoreti din Mahacikala, capital regional.

21 octombrie: O femeie kamikaze, originar din Daghestan, se arunc n aer ntr-un

autobuz plin cu studeni la Volgograd, provocnd moartea a ase persoane.

29 decembrie: Cel puin 17 mori i zeci de rnii dup ce o femeie kamikaze se arunc n
aer ntr-o gar din Volgograd.

30 decembrie: Cel puin zece mori n peste 20 de rnii n urma unei explozii ntr-un
troleibuz din Volgograd, anchetat ca "atentat terorist".

13.3 Calamitati naturale

In 2013, un meteorit cazut in Rusia a dus la aproape 100 de raniti. La contactul cu atmosfera
corpul ceresc s-a spart in fragmente mai mici, iar suflul exploziei a spart geamurile locuitelor din
centrul localitatii Chelyabinsk, majoritatea ranilor provenind de la cioburile de sticla. De

asemenea, cea mai mare canicula din ultimii 1000 de ani s-a petrecut in Rusia, in anul 2010.
Incendiile au dus la 52 de victim, aproape 2000 de case distruse de incendiu si 200000 de hectare
arse.

13.4 Boli periculoase

TIFOSUL (430 .H.? - prezent) a ucis 3 milioane de oameni numai ntre 1918 1922 i
majoritatea soldailor lui Napoleon aflai n campania din Rusia.
Numele bolii provine din grecescul typhos care nseamn lene sau ameit, descriind starea
celor afectai de tifos. Acesta a fost menionat pentru prima dat cel mai probabil n anul 1083 la
o mnstire din apropierea oraului Salerno, Italia. n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial a
fost descoperit un vaccin mpotriva tifosului. ns nainte ca acest lucru s fie posibil, tifosul a
constituit o boal devastatoare.
De-a lungul istoriei boala a provocat numeroase epidemii. Astfel, n al doilea an al Rzboiului
peloponesiac (430 .H.), oraul-stat Atena a fost lovit de o epidemie teribil, cunoscut ca
Ciuma Atenei. Epidemiile de tifos s-au rspndit n Europa ntre secolele XVI XIX,
izbucnind n timpul Rzboiului Civil Englez, Rzboiului de 30 ani i Rzboaielor Napoleoniene.
Odat cu retragerea lui Napoleon din Moscova n 1812, numrul soldailor francezi care au murit
din cauza tifosului era mai mare dect al celora omori de rui. Irlanda a fost i ea victima unor
epidemii majore de tifos n repetate rnduri: 1816-1819, spre sfritul anilor 1830, dar i n
perioada Marii Foamete Irlandeze (1846-1849).
n America au avut loc mai multe epidemii ntre 1837-1873, n New Hampshire, Baltimore,
Memphis, Philadelphia i Washington DC. Primul Rzboi Mondial a nsemnat 3 milioane de
mori n Rusia i chiar mai muli n Polonia i Romnia.

13.5. Consumul de droguri

Surse oficiale din cadrul Ministerului rus al Sanatatii au declarat ca in Federatia Rusa exista
peste un milion si jumatate de persoane depedente de consumul de heroina. Sursele citate au
precizat ca peste 500.000 de persoane sunt inregistrate in mod oficial ca dependente de droguri,
dar a precizat ca numarul lor real este de trei ori mai mare si ca aceste persoane sunt
consumatoare de heroina. Potrivit datelor medicale oficiale prezentate de autoritatile medicale
rusesti, aproximativ 30.000 de persoane mor anual in Rusia din cauza consumului de heroina, in
timp ce alte aproximativ un milion de persoane mor din cauza unor boli provocate de consumul
de alcool si tutun.
13.6 Sentimentul de nesiguranta
Cel mai periculos moment pentru o vizita in Rusia este considerata ziua de nastere a lui Hitler
(20 aprilie), precum si zilele de sarbatoare ale diverselor forte armate rusesti. Alaturi de turistii
straini de diverse nationalitati, din grupul de risc fac parte si homosexualii, carora li se
recomanda sa nu isi afiseze afectiunea in mod public.

14.Alte particularitati ale macromediului tarii ce ar putea influenta activitatea de

marketing international

Factori culturali si
antropologici
Comunicare si limba
Spatiul personal
Vestimentatia si aparentele
Hrana si obiceiurile
alimentare
Perceptia asupra timpului
Familia si prietenii

Valori si norme
Credinte si atitudini

Atitudinea fata de munca

Particularitati pe diferite piete nationale

RUSIA
Explicita, directa
Implicita, indirecta
Strangeri de mana informale
Imbratisari si strangere de
mana formale
Vestimentatia reflecta succesul
Vestimentatia este impusa prin
personal, varietate
reguli religioase
Mancarea este o necessitate (de
Mancarea este legata de
exemplu fast food)
socializare
Exacta, promptitudinea este
Relativ, timpul liber este foarte
foarte pretuita, timpul=bani
important, timpul=relatii
Familia este nucleul, orientarea Familii extinse, orientarea catre
spre sine, pretuirea tinerilor
ceilalti, loialitate si
responsabilitate, respect pentru
cei in varsta
Independenta, confruntare si
Conformitatea cu grupul,
conflict
armonie
Egalitarism, provocarea
Ierarhie, respect pentru
autoritatilor, controlul asupra
autoritate, acceptarea
propriului destin, egalitatea intre
destinului, rolurile sexelor
sexe
Orientarea pe sarcini,
Orientarea pe relatii,
recompensarea pe baza
recompensarea pe baza varstei,
realizarilor, munca este
munca este o
perceputa ca valoare
necesitate/obligatie

Bibliografie:

1. http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/topul-10-cele-mai-frumoase-atractiituristice-rusia
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Rusia
3. http://www.dictionarjuridic.ro/article/4291/Rusia
4. http://www.ziare.com/economie/gaz/dilema-rusiei-comoara-de-trilioane-de-dolariblocata-fara-tehnologia-occidentala-1306173
5. http://www.businessmagazin.ro/tags/infrastructura+rutiera
6. http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Rusia.pdf
7. http://www.wall-street.ro/articol/International/36181/Multinationalele-ruse-din-ce-in-cemai-interesate-de-investitiile-in-strainatate.html
8. http://moscova.mae.ro/node/792
9. http://www.wall-street.ro/tag/rata-somajului+rusia+someri.html
10. http://www.migratie.md/country/russia
11. http://www.territorioscuola.com/wikipedia/ro.wikipedia.php?title=Demografia_Rusiei
12. https://covidiu.wordpress.com/2010/11/19/centrele-de-putere-un-articol-mai-vechi-darfoarte-interesant/
13. http://www.portaldecomert.ro/Tara-Rusia-962.htm
14. http://romanian.ruvr.ru/2013_10_01/Russia-Arms-Expo-2013-Principalele-rezultate2122/
15. http://en.wikipedia.org/wiki/Law_of_the_Russian_Federation
16. http://www.edc.ca/english/docs/grussia_e.pdf
17. http://romaniadeieri.blogspot.com/2009/01/scurt-istorie-rusiei.html