Ministerul Educaiei i Tineretului Republicii Moldovei

Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea Urbanism i Arhitectur

Catedra Alimentare cu cldur i gaze, ventilaie

Proiect de an
La disciplina: Instalaii de nclzire
Tema : Termotehnica construciei.

A efectuat :
A verificat :

Chiinu-2011
Cuprins:
1

1. Introducere.3
2. Date initiale.3
3. Calculul termic al peretelui exterior:...4
3.1 Rezistenta termica specifica globala4
3.2 Cmpul de temperatur ...................................................................................................6
1.4 Verificarea pericolului de conducere a vaporilor in colt7
2.4 Regimul de umiditate in interiorul peretelui...7
4. Stabilitatea termica a peretelui.8
4.1 Calculul termic al pardoselelor9
5. Plansee deasupra subsolurilor tehnice neincalzite sub nivelul solului.9
5.1 Calculul termic al planseului ultimului nivel10
6. Calculul termic al ingradirilor vitrate si usilor.13
7. Calculul pierderilor de caldura. 13

1. Introducere

instalatii de incalzire este una din disciplinele de profil, in vederea pregatirii specialistilor in
domeniul alimentarii cu caldura si ventilare. Studierea ei prevede acumularea cunostintelor
privind constructiile, principiile de functionare si proprietatile caracteristice ale diferitor sisteme
de incalzire
Insusirea metodelor stiintifice de diminsionare si reglare, practica de proectare, familiarizarea cu
directiile de perspective in dezvoltarea metodelor de incalzire a cladirilor. Principiul de incalzire
depinde in mare masura de elementele constructive si soluia de sistematizare spatiala a cladirii,
de prprietaile termotehnice ale ingradirilor de inchidere.
Scopul principal este calculul pierderilor de caldura ed catre fiecare incapere a cladirii. Pentru
aceasta este necesar de a cunoaste valorile coeficientilor de transfer global de caldura K al
fiecarii ingradiri, precum si verificarea respectarii de catre aceasta a normelor in vigoare, care se
determina prin calculul termic al fiecarei ingradiri.
Construtctia adoptata este cladire de locuit cu 7 nivele, situata in orasul Ribnita si contine
42 aprtamente, dintre care 14 aprtamente cu 3 odai,14 aprtamente cu 2 odai si 14 apartamente cu
o odaie.
Orientarea fata de punctele cardinale a constructiei va fi Sud-Est. Elementele de inchidere a
cladirii sunt peretii, alcatuiti din 3 straturi dintre care nul este termoizolant, structura planseului
pardosele va fi alcatuita din cinci straturi asezate deasupra subsolurilor tehnice neincalzite
amplasate sub nivelul solului.
Structura ultimului nivel va fi cu goluri de aer, acoperisul cladirii fiind plan
Ferestrele cladirii sunt adoptate de diminsiunele 1500x1400 cu doua foi de geam.
2. Date initiale:
Parametrii climaterici:
A) Aerul exterior(ANEXA 1 Tab.1 si 2 si tab.1,[4])
a) Temperatura celor mai reci zile, cu coeficientul de asigurare k=0.92
teI 230 C

b) temperatura celor mai reci cinci zile, cu coeficientul de asigurare k=0.92

teV 17 0 C

c) c)temperature medie a celor mai reci luni

t m.e 4,3

d) durata sezonului de incalzire (perioada cu (t e 8 0 C ) ) Z s .i =175

temperature medie pe sezonul de incalzire
t m.s 0,1

e) amplitudinea maxima a temperaturii aerului exterior in luna iulie

At .e 14,7 0 C

f) elasticitatea medie a vaporilor de apa in cea mai rece luna [Pa]l

e e =400
g) umeditatea relative a aerului exterior %:
pet imp de iarna 81
pet imp de vara 45
h) viteza minima dintre vitezele medii pe directii ale vintului, in luna iulie, repetarea carora
este de 16 % si mai mult, [m/s], se va tine cont si de acalmie V=0;
i) latitudinea localitatii;
47 0 30'

j) intensitatea radiatie solare totale pe suprafata [ W

I max 862
I min 327

m2

];

k) intensitatea radiatiei solare totale pe suprafata verticala, airentata spre vest [ W

I max 770

m2

]:

I min 184

B)pentru aerul exterior

temperature de calcul
t i 20 0 C

umeditatea relative a aerului pentru calculul regimului de umeditate:

i 55%

3. Calculul termic al peretelui exterior:

3.1 Rezistenta termica specifica globala
nec
1) Sa se calculeze rezistena termica minima necesara Rmin
din considerente de
asiguarre a conditiilor sanitaro-igienice si de comfort cu formula:
t tc
m2 0C
20 17
nec
Rmin
i e mn
1.06
W
i t i. max
8,7 4
Unde: t i - valoarea preponderenta a temperaturii aerului interior in cladire(pentru
cladirile de locuit poate fi considerate egala cu + 20 0 C );
t ec - temperature de calcul a aerului exterior (celor mai reci 5 zile, cu k=0.92), luata din
ANEXA 1, functie de localitate t e5 17 0 C ;
t i . max - diferenta maxima admisibila dintre temperatura aerului interior si temperature
suprafetei interioare a ingradirilor tab 7,[5]:
t i. max 4 0 C ,
m factorul de corectie a temperaturii aerului exterior functie de indicile de inertie
termica, presupunem ca valoarea m= 8;
n coeficientul ce tine cont de pozitia ingradirii fata de aerul exterior(tab 8[5])
n=1

Parametrii termici ai materialelor straturilor peretelui(ANEXA 1 indrumar)

Nr.
Materialul
str.
1 Beton otel
2 Masa plastica
expandata
3 Beton otel

Densitatea
,kg\m3
2500
125

Grosimea
m
0.15
0.14

Coeficienii
,W/m C S,W/m2oC ,mg/hmPa
1.92
17.98
0.03
0.06
0.86
0.23

2500

0.05

1.92

17.98

0.03

ec
2) Sa se calculeze rezistenta optima a stratului termoizolant Rsiz
cu formula:

Recsiz 60

60

0.85(ti tm.s ) 24 Z s.i m Ct lt

0.85(20 0.1) 24 175 1 6 108 1.4
60

iz Ciz En
0.06 1250 0.08

m 2 0C
602758,8
1.9

6
W

Unde:
tm.s- temperaturamedie pe sezonul de incalzire a aerului exterior(ANEXA 1)
t m.s 0,1 ;
Zs.i- durata sezonului de incalzire, zile(ANEXA 1)
Zs.i=175;
m coeficientul care tine cont de cheltuielile suplimentare de caldura pentru incalzirea
aerului infiltart m= 1;
Ct- pretul energiei termice care poate fi considerate gal cu 6*10-8 [lei/J];
lt- coeficientul care tine cont de variabilitatea pretului energiei termice
Ct=1.4;
iz-oeficientul de conductibilitate termica a materialului stratului termoizolant (ANEXA
B, [5]);
Ciz- costul materialului stratului termoizolant (ANEXA 4);
En- coeficientul normative care transforma investitiile capitale in cheltueli anuale, poate f
considerate gal cu 0.08.
3) Determinarea rezistente termice optimale a peretelui:
Ropt

20
1 n 1 j
1
Rsec.iz
0.114 0.078 1.76 0.026 0.0434 2.02 m C
W
1
e
1 j

4) Determinam valoarea rezistentei minime admisibile Rmin. Din tabelul 6[5], pentr
cladire de locuit in localitatea Ribnita cu indicile grad-zi:

20
nec
nec
Rmin
f N t Rmin
2.52 m C

Nt= Zs.i*(ti-tm.s)=(20+0.7)*175=3517.5
5) Alegem valoarea cea mai mare dintre rezistenele termice R nec
min ; Ropt si Rmin,
calculate, cea mai mare este a lui Rmin, de aceea grosimea stratului termoizolant al
peretelui se va calcula cu conditia R= Rmin

1 n 1 j
1
iz iz Rmax

e
:
1 j

iz 0.06 2.62 (0.114 0.078 0.026 0.0434) 0.14m

Adoptam grosimea stratului termoizolant diz=0,14 m.
6) Calculm indicile de inerie termic a peretelui cu formula:
n

D
j

j
S j 0.078 17.98 0.026 17.98 2.33 0.86 3.87
j

0
7) Deoarece D< 4,1 n calculul lui R nec
min trebuie luat temperatura te =20 C
2 0
t t1
20 17
nec
Rmin
i e mn
1.06 m C
W
i ti. max
8.7 4

Rmin=2.62 iar Rminnec pentru te=-230C este egal cu 1.21, conditia R0>Rmin se respecta,
Determinm rezistena termic specific a elementului de construcie calculat cu formula:
n
20
1
1
Rtot
j
0.114 0.078 2.16 0.026 0.0434 2.42 m C
W
i
e
j j
Coeficientul de transfer termic global:
k

m 2 0C
1
1

0.413

Rtot
2.42
W

1.4 Cmpul de temperatur.

Cmpul de temperatur n interiorul peretelui trebuie calculat pentru valoarea medie a
temperaturii aerului exterior cu coeficientul de asigurare k=0,92 corespunztor valorii indicelui
de inerie termic D.
Deoarece D=3,87 < 4,0, cmpul de temperatura trebuie calculate pentru temperatura medie a
celor mai reci zile a aerului exterior cu coeficientul de asigurare k=0,92.
Pentru regimul stationar de transfer de caldura este cunoscuta formula de calculare a temperaturii
in sectiune amplasata la distanta x de la suprafata interioara:
t ( x) t i

Ri R x
t i t ec
Rtot

Temperaturile la granita intre straturile 1 si 2 vor fi:

i 20

0.114
( 20 23) 17.790C
2.42

Temperaturile la granita intre straturile 2 si 3 vor fi:

R Rx
0.114 0.078

t1 ti i
t i tec ti 20
( 20 23) 16.50 C
Rtot
2.42
Temperaturile la granita intre straturile 3 si 4 vor fi:
R R1 R2
0.114 0.078 2.16

t 2 ti i
t i tec t1 20
( 20 23) 21.790C
Rtot
2.42
Temperaturile pe suprafata vom obtine si cu formula:
R R1 R2 R3
0.114 0.078 2.16 0.026

e ti i
t i tec t1 19
( 20 23) 22.250 C
Rtot
2.42
Construim graficul conform valorilor de temperatura calculate mai sus si prezentat in fig. 1 face
posibila determinarea temperaturii in orice sectiune a peretelui.

3.3 Verificarea pericolului de conducere a vaporilor in colt.

Valoarea temperaturii pe suprafata interioara i calculate in exemplul trecut are valoarea i =
17.790 C iar temperature aerului interior ti=+200C.
6

Valoarea lui i pentru determinarea temperaturii punctului de roua conform alineatului 2. p

8.2[5], in cladirile de locuit = 55%. Din anexa 7 rezulta ca temperaturii ti=+200C ii corespunde
presiunea partiala de saturatie a vaporilor de apa Ei=2340( Ei f (ti ) Ei 2340 ). Presiunea
partiala a vaporilor de apa:
Ei
55 22340
ei
ei
1287 Pa
100
100
Din ANEXA 7 gasim ca presiunii partiale a vaporilor de apa ei=1287 Pa ii corespunde
temperature punctului de roua p.r=10,80C.
Temperatura pe suprafata interioara a coltului exterior c poate fi calculate cu formula:
pr i 0.18 0.04114 Rtot ti te pr 17.79 0.18 0.04114 2.42 20 17 14.81360 C
i temperature pe suprafata interioara a peretelui la o distanta considerabila de colt
te este temperature aerului exterior corespunzatoare indicelui de inerie termica
Comparind i = 17.790 C cu p.r=10,80C ajungem la concluzia ca exista pericol de condensare a
vaporilor de apa in colt deoarece i > p.r.
3.4 Regimul de umiditate in interiorul peretelui.
1) Se utilizeaza metoda grafoanalitica, determinam rezistenta la permeabilitatea la
vaporii de apa a peretelui:
n

R pv
1

j 0.15 0.13 0.05

m 2 hPa

7.24

j 0.03 0.230 0.03

mg

dj grosimea stratului j in m
j coeficientul de permeabilitate la vapori de apa al materialului stratului j, (mg/ m * h * Pa)
n numarul de straturi materiale ale ingradirii .
Presiunea partiala medie a vaporilor de apa in aerul interior ei= 1287 Pa
2) Presiunea partiala medie a vaporilor de apa in cea mai ree luna este ee = 400 Pa
(ANEXA 1, tab 2)
Presiunile partiale ale vaporilor de apa la limitele straturilor constructive ale peretelui:
e ee
1287 400 0.15
e x ei i
R p x e1 1287

674.45 Pa
R pv
7.24
0.03
Unde : Rp(x) rezistenta la permiabilitatea la vaporii de apa a straturilor cuprinse intre suprafata
interioara a lui si sectiunea X
e2 ei

ei ee
11287 400 0.15 0.13
( R p1 R p 2 ) 1287

605.2 Pa
R pv
7.24
0.03 0.230

Calculul de temperature pentru temperature aerului exterior, egala cu temperature medie a celei
mai reci luni tm.e= -3,40C, in sectiunile caracteristice peretelui are urmatoarele valori de
temperature:
R
0.114
i ti i ti tm.e i 20
20 4.3 18.850C
Rtot
2.42
0.114 0.078
20 4.3 18.070C
2.42
0.114 0.078 2.16
t2 20
20 4.3 30 C
2.42
0.114 0.078 2.16 0.026
e 20
20 4.3 3.870C
2.42
t1 20

Presiunile partiale de saturatie ale vaporilor de apa din interiorul peretelui la temperaturile
calculate mai sus, determinate cu ajutorul ANEXEI 7 prin interpolare sunt egale, [PA] respective
cu:

Ei f i 2182.9
E1 f t1 2078.1

ANEXA7

E2 f t2 476
Ee f e 441

Concluzie: pericolul de condensare a vaporilor de apa exista , deoarece e(x) si E(x) se

interescteaza si prin urmare peretele nu satisface exigentele Documentului Normativ [5] privind
rezistenta la pearmibilitatea la vaporii de apa. Rezistenta a unui strat este mare si trebuie de
micsorat stratul.
3.5 Stabilitatea termica a peretelui
Temperatura medie a aerului exterior te in luna iulie.
Verificarea stabilitatii se face pentru peretii exteriori cu gradul de inertie termica mai mic de 4
pentru acoperisuri plane cu gradul de inertie termica mai mic de 5 din cladirile de locuit.
Amplitudinea de oscilatie a temperaturii pe suprafata interioara a cladirii:
Anec
2.5 0.1 te 21 Anec
2.5 0.1 14.7 21 1.87
i
i
te temperature medie a aerului exterior te in luna iulie, in orasul Ribnita este 21.50C(tab.1 [4]).
Amplitudinea de calcul a oscilatiilor temperaturii aerului exterior:
Atce 0.5 At e P

I max I min
770 184
Atce 0.5 14.7 0.7
78.07
e
5.8

e 1.16 5 10 V e 1.16 5 10 0 5.8

Ate valoarea amplitudinii maxima a oscilatiilor diurne a temperaturii aerului exterior in luna
iulie Ate = 14.70C(ANEXA2,[4])
P = 0,7 coeficientul de absorbtie a radiatiei solare de catre materialul suprafetei exterioare a
ingradirii luat din ANEXA 7,[5]
Imax= 770, Imin=184 valoarea maxima si medie a radiatiei solare totale directa si defuziva W/m2
ANEXA 1
De coeficientul de schimb de caldura pe suprafata exterioara a ingradirii in conditii de vara.
Conform datelor valorile gradului de inertie termica a fiecarui strat sunt egale cu :
D

D1 0.15

17.98
1.4
1.92

D2 0.14

0.86
2
0.06

daca D1>1=>S1=Y1
daca D2>1=>S2=Y2

D3 0.05

Y3

S 32 Y2
3
3
Y2
3

17.98
0.46 Daca:D3<1=>
1.92

0.05
2

17.98 0.86
9.26
1.92
Y3

9.06
0.05
1.022
1
0.86
1.92

S1 i S 2 Y1 S3 Y2 e Y3
S1 Y1 S 2 Y2 S 3 Y3 e
3.86
17.98 8.7 0.86 17.98 17.98 0.86 17.4 9.06
0.9 e 2
17.98 17.98 0.86 0.86 17.98 9.06 23

0.9 e

D
2

250574.84
0.9 e
38466.49

3.86
2

Unde: e=2,716 baza algoritmilor naturali.

gradul de inertie termica a ingradirii
S1,S2,.,Sn coeficientul de asimilare termica a materialului stratului respective W/m2 * 0C
Y1,Y2,.,Yn coeficientul de asimilare termica a suprafetei exterioare a stratului respective
W/m2 * 0C
Amplitudinea de oscilatie a temperaturii pe suprafata interioara a ingradirii:
Atce
78.07
A i
A i
0.87
v
89.11
Concluzie: Peretele poseda o stabilitate termica suficienta deoarece Ai< A nec
i
4. Calculul termic al pardoselelor.
4.1 Plansee deasupra subsolurilor tehnice neincalzite sub nivelul solului.
Calculam grosimea stratului termoizolant si valoarea coeficientului de transfer termic global
amplasat sub nivelul solului.
Parametrii termici ai materialelor straturilor sunt prezentate in tabelel 4.2 ANEXA 2
Densitatea
materialuli
Nr strat
1
2
3
4
5

Materialul
Beton otel
Ruberoid
Poliretan expandat
Mortar ciment nisip
Linoleum din
policlorura de vinil pe
support textile

kg

Grosimea a
stratului

kg

Coeficienti

,w/mC

S,w/m2c
17.98
3.53
0.4
9.60

m3
2400
600
40`
1800

m3
0.1
0.0015
0.11
0.04

1.92
0.17
0.04
0.76

1400

0.004

0.35

Rezistenta termica minima necesara a planseului este calculate cu formula:

9

8.22

6.51

nec
Rmin

m 2 0C
ti tec
20 23
mn
1 0 .4 1 .4

i ti .max
62
W

Presupunem ca valoarea lui m=1

Pentru tipul subsolului indicat in conditiile problemei, coeficientul n=0,4(tab 8,[5])
i=6 W/ m2 * 0C(tab4,[5]) ti,min = 20C (tab7,[5])
Rezistenta optima din punct de vedere economic pentru pardoseli si tavan, in lucrarea de curs, nu
trebuie calculate.
Din tabelul 6,[5] pentru pardoseli din cladirile de locuit in localitatea cu indicile grad-zi
Nt=3517.5 (pentru or. Ribnita), in urma interpolarii gasim ca:

20
adm
adm
Rmin
f N t Rmin
2.63 m C

nec
Deoarece Rmin=3,32 > R min
=1,3, grosimea stratului termoizolant pentru planseul deasupra
subsolului se va calcula din conditia R0=Rmin

1
Rtot
Rp 2 3 4 5 ;
i
2 3 4 5 e
1 0.1 0.0015 3
0.04 0.004 1
2.63

iz 0.04 2.63 0.542 0.08

6 1.92
0.17
0.04 0.76 0.35 6

i=6 W/ m2* 0C, coeficientul de schimb de caldura pe suprafata interioara a ingradirii (tab4[5])
e=6 W/ m2* 0C, (tab5[5]) valorile si sunt date in tabelul 4.2 cu exceptia stratului 3, pentru
care trebuie calculata .
Adoptam d3=0,08m. Rezistenta globala a planseului deasupra subsolului este egala cu:

Rtot 0.542

20
0.08
2.542 m C
W
0.04

Coeficientul de transfer termic global al planseului deasupra subsolului este egal cu:
k

1
1

0.39
Rtot
2.542

5. Calculul termic al planseului ultimului nivel.

In cazul in care constructia planseului va fi inclus panoul cu goluri de aer, mai intii se va calcula
rezistenta la permiabilitate termica a panoului din otel, beton cu goluri de aer.
Placa se inlocuieste cu o placa imaginara cu forma sectiunii transversale a golurilor de aer
patratica cu aria egala cu cea circulara:
2
d2
3.14 0.14
2

0.015
4

1 3 2 0.5 0.2 0.015 0.5 0.092m

La intersectia placii cu sectiuni imaginare paralele directiei fluxului de caldura, obtinem 5 zone
dintre care 2 si 4 sunt alcatuite din material omogen, iar zonele 1,3,5 sunt alcatuite din 3 straturi,
doua din otel-beton si unul din gol de aer
Rezistenta termica a zonelor din material omegen:
10

R2

m 2 0C

0.2
R2
0.104

1.92
W

Rezistenta termica a zonelor 1,3,5 este egala cu :

R1

m 2 0C
1

0.092
0.092
Rs .a 2
0.14
0.236

1.92
1.92
W

Aici 0,14 m2*0C/W este rezistenta termica a stratului de aer cu grosimea 2=0,015 m pentru
directia flucsului termic ascendant si ambele suprafete ale stratului nereflectat(tab3[5])
Ariile suprafetelor perpendiculare directiei fluxului de caldura ale zonelor :
F1 2 l F1 0.015m

F2 a 2 l 0.18 0.015 1 0.0027m

Rezistenta la permeabilitatea termica a elementului in cazul intersectiei lui cu plane paralele
directiei fluxului de caldura se caulculeaza cu formula:

F1 F2
m 2 0C
0.015 0.0027 0.0177
R

0
.
2

W
F1 F2 ;
0.015 0.0027 0.088

0.236 0.104
R1 R2

Fi - aria suprafetei perpendiculare directiei fluxului de caldura a zonei I;

Ri rezistentele la permeabilitatea termica ale zonelor respective.
R RI RII R III

La intersectia cu sectiuni perpendiculare directiei fluxului de caldura elemental de constructie se

imparte in straturi, astfel incit 1 si 3 sunt alcatuite din materiale omogen, rezistenta termica ale
carora este egala cu R = /.
RI RIII

R2

m 2 0C
1 0.092

0.048

1.92
W

m 2 0C
2 0.015

0.0078

1.92
W

R1 Rs .a 0.41

m 2 0C
F1 F2
0.015 0.0027
RII

0.039
F1
F2 0.015 0.0027
W

0.14 0.0078
R1 R2

11

 m 2 0C

R 0.048 0.039 0.048 0.135

Rezistenta medie la permeabilitatea termica a panoului cu goluri de aer, calculate cu formula:

Rp

m 2 0C
RII 2 R 0.20 2 0.135

0.156

3
3
W

Calculul termic al planseului ultimului nivel nu difera de calculul termic al peretelui exterior.
Rezistenta termica minima necesara este egala cu :
nec
Rmin

m 2 0C
ti t ec
20 23
mn
0 .9 1 1 .6

i ti.max
7 .6 3
W
m 2 0C

adm
adm
Rmin
f N t Rmin
2.63

Valoarea Rmin=2,63 > 1,46 de aceea grosimea stratului termoizolant al planseului se va calcula cu
relatia Rtot=2.63
Parametrii termici ai materialelor straturilor planseului. Vezi anexa 3
Densitatea
materialuli
Nr strat

kg

Materialul

1
2
3
4

Placa cu goluri de aer

Ruberoid
Vermiculite expandat
Mortar ciment nisip

m3
2500
600
100
1800

Ruberoid

600

Grosimea a
stratului

kg

Coeficienti

,w/mC

S,w/m2c
17.98
3.53
0.7
9.60
3.53

m3
0.2
0.0015
0.22
0.04

1.92
0.17
0.076
0.76

0.005

0.17

3
1
0.0015
0.04 0.005 1
0.2

;
7.6
0.17
0.076 0.76 0.17 12
3
2.63 0.131 0.2 0.0088
0.052 0.029 0.83;
0.076
3
2.63 1.25
3 0.076 2.63 1.25 0.104m
0.076
Rtot

Rtot 1.25 0.104

m 2 0C
2.61

0.076
W

Gradul de inertie termica a planseului :

D

0.2
0.0015
0.22
0.04
0.005
17.98
3.53
0.7
9.60
3.53 4.89
1.92
0.17
0.076
0.76
0.17

Valoarea coeficientului m=1,225 0,05*4.89=0,98. Rezistenta termica minima necesara, cu

evidenta valorii m= 0,98 este egala cu :

12

nec
Rmin

m 2 0C
ti tec
20 23
mn
0.9 0.98 1.66

i ti . max
7.6 3
W

nec
Deoarece valoarea R min
< Rmin = 2.63 recalcularea stratului termoizolant nu este necesara.
Coeficientul de transfer termic global:

1
1

0.38
Rtot
2.6

6. Calculul termic al ingradirilor vitrate si usilor.

Rezistenta minima adminisbila la transfer de caldura prin ferestre si usi de balcon R care se
adopta din tab6[5] functie de tipul cladirii si indicele grad-zi Nt=3517.5 al localitatii.
Conform ANEXEI D[5] adoptam ferestre de timplarie de lemn sau masa plastica cu doua foi de
geam Ro=0,42
Valoarea coeficientului de transfer termic global este:
K=1/R 0 ;
K=1/0.42=2.38
nec
Rezistenta minima admisibila la transfer de caldura a usilor de acces in cladirile R min
=0,42.
Adoptam usile din lemn cu doua pinze din tab 7.1
7. Calculul pierderilor de caldura
Pierderile de caldura se calculeaza cu formula:
Q0 k A tic te n.

Unde : k coeficientul de transfer termic global al ingradirii W/m2*0C

A- Aria suprafetei perpedinculare directiei fluxului de caldura a ingradirii;
te- temperature de calcul a aerului interior din Documentele normative;
c
t e - temperature de calcul a aerului interior pe timp de iarna ANEXA 1
n coefficient care tine cont d epozitia ingradirii fata de aerul exterior tab 8[5]
7.2 Necesarul de caldura pentru incalzirea aerului infiltrate
Cantiatatea de caldura necesara pentru incalzirea aerului rece infiltrate prin rosturile ferestrelor si
usilor de balcon calculate de formula:
Qinf 0.28 Ln c ti te k
Ln 3 S pard

=3*17.05=51.15

c- capacitatea termica masica specifica a aerului egala cu 1kJ(kg*0C)

c
ti si t e - temperaturile de calcul ale aerului interior si exterior
Qdeg 10 S pard

Qinc 3 Qinf Qdeg

13