NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1.Tehnologia - definiii
Definiia 1. Tehnologie = tiina care se ocup cu studiul, elaborarea i determinarea proceselor, metodelor i
procedeelor de prelucrare a materialelor.
Ca tiin tehnologia s-a dezvoltat pe baza i n strns legatur cu alte tiinte i discipline: matematica, fizica, chimia,
electrotehnica, mecanica, metalurgia, studiul materialelor, etc.
In funcie de materialul care se prelucreaz, se deosebesc diverse tehnologii cum ar fi:
- tehnologia elaborrii metalelor;
- tehnologia construciilor de maini;
- tehnologia produselor alimentare, etc.
Definiia 2 . Tehnologie = ansamblu de procese, metode, procedee, reguli, operaii, faze care se desfoar n scopul
obinerii (fabricrii) unui anumit produs (pies, organ de main, subansamblu, etc.).
Tehnologia fabricrii produselor impune n mod obligatoriu executarea operaiilor ntr-o succesiune bine
determinat i prestabilit. Prin aceasta, pn la transformarea n produse finite, materiile prime, materialele i
semifabricatele trec printr-o serie de schimbri ale formei i dimensiunilor, ale compoziiei chimice i proprietilor fizicomecanice, ale aspectului exterior, al poziiilor reciproce , ale structurii.
Definiia 3. Tehnologia se refer la aplicarea practic a cunoaterii prin intermediul tehnicilor utilizate n
activitile productive (ca ansamblu de instrumente, metode i norme).
Tehnologia este o tiin care studiaz transformrile la care este supus substana n procesele tehnologice de
lucru i le aplic n vederea obinerii produselor.
Tehnologia este o tiin tehnic aplicativ, deoarece urmrete un scop practic nemijlocit.
Tehnologia utilizeaz legile fizicii, chimiei, ale altor tiine i legi proprii.