Cetatenia europeana: intre drepturi, obligatii si

oportunitati
Publicat: 28 Aprilie 2006
Cetatenia este un proces complex, care presupune mentinerea unei integrari sociale
negociate, care poate inconjura adecvat pe toti cei care traiesc in Europa de astazi si de
aici incolo au un punct de sprijin pentru viitor.
09:00
Cetatenia Uniunii presupune detinerea nationalitatii unuia dintre Statele Membre. Cu alte
cuvinte, oricine are nationalitatea unui Stat Membru este considerat cetatean al Uniunii
Europene.
Pe linga drepturile si obligatiile inscrise in Tratatul de constituire a Comunitatii Europene,
cetatenia Uniunii confera patru drepturi speciale:
- libertatea de circulatie si de stabilire a resedintei oriunde in Uniunea Europeana;
- dreptul de a vota si candida in alegerile locale si pentru Parlamentul European, in tara de
resedinta;
- dreptul de a beneficia, pe teritoriul unui stat tert (care nu este membru al Uniunii Europene),
de protectie consulara si diplomatica din partea autoritatilor unui alt stat membru, in cazul in
care statul din care provine persoana respectiva nu are reprezentanta diplomatica sau
consulara in acel stat tert;
- dreptul de petitie si recurs la Mediatorul European.
Introducerea notiunii de cetatenie a Uniunii nu inlocuieste, desigur, pe cea de cetatenia
nationala: este o completare a acesteia. Cetatenia Uniunii da un sens mai profund si mai real
apartenentei la Uniunea Europeana.
Statele Membre cu un numar mare de cetateni din alte State Membre pot sa-si rezerve
drepturile de vot pentru electorii comunitari cu rezidenta pe teritoriul lor, pentru o perioada
minima care nu poate depasi cinci ani (si dreptul de a candida in alegeri poate fi rezervat
pentru electorii comunitari cu rezidenta pe teritoriul lor, pentru o perioada minima care nu
poate depasi zce ani). Aceasta derogare se aplica cand proportia de cetateni europeni rezidenti
intr-un Stat Membru fara a-i detine nationalitatea, depaseste 20% din numarul total de
cetateni ai Uniunii care sunt rezidenti acolo. In ultimele trei alegeri europene, Luxemburgul a
fost singurul Stat Membru care a invocat aceasta derogare.
In cazul alegerilor municipale, perioada minima de rezidenta necesara nu poate depasi
termenul pe care autoritatea municipala este aleasa, in cazul drepturilor de vot, si nici dublul
acelei perioade, in cazul dreptului de a candida. Doua State Membre (Luxemburg si Belgia)
beneficiaza de o asemenea derogare. Oricum, Belgia poate impune o perioada minima de
rezidenta doar intr-un numar limitat de districte electorale si trebuie sa-si anunte intentia in
acest sens cu un an inainte de tinerea alegerilor.
Educatia pentru cetatenie este considerata, pe plan european, ca prioritate a reformelor
educationale. Aceasta este vazuta ca instrument al coeziunii sociale, bazata pe drepturile si

responsabilitatile cetatenilor. De asemenea, reprezinta o dimensiune majora a politicilor

educationale in toate tarile europene. Astfel, se poate spune ca educatia pentru cetatenie este
un scop educational, dirijand sistemul de invatamant catre un set de valori comune, cum ar fi:
diversitatea, pluralismul, drepturile omului, justitia sociala, bunastarea, solidaritatea.
Programul comunitar "Promovarea cetateniei europene active"
Scopul acestui program consta in sprijinirea organismelor care desfasoara activitati in
domeniul promovarii cetateniei europene active.
Obiective:
- promovarea si diseminarea valorilor si obiectivelor Uniunii Europene;
- realizarea unei legaturi mai stranse intre cetateni, Uniunea Europeana si institutiile acesteia
si incurajarea cetatenilor de a se implica in activitatile acestor institutii;
- implicare activa a cetatenilor in reflectii si discutii asupra constructiei Uniunii Europene.
Domenii de actiune:
1. sprijin pentru actiunile de town-twinning (conferinte, seminarii de instruire si campanii de
informare);
2. sprijin pentru actiunile de town-twinning (intalniri intre cetateni);
3. sprijin pentru participarea sindicatelor trans-sectoriale la dialogul social european;
4. sprijin pentru organizatiile non-guvernamentale si asociatiile si federatiile de interes
european.
Cine poate solicita finantare?
Pentru actiunile de tip 1:
- primarii si asociatiile/comitetele lor de infratire;
- autoritati ale administratiei publice locale sau regionale;
- asociatii ale autoritatilor administratiei publice locale (acestea pot include organizatiile care
reprezinta interesele autoritatilor locale pe plan general, ca de exemplu Federatiile Europene
ale Oraselor si Municipalitatilor, cat si organizatiile care reprezinta autoritati locale pe plan
tematic, ca de exemplu Uniunea Satelor si Oraselor de munte).
Pentru actiunile de tip 2:
- primaria localitatii care organizeaza intalnirea;
- comitetul/asociatia de infratire (care trebuie sa aiba personalitate juridica) a localitatii care
organizeaza intalnirea;
- consiliul local care organizeaza intalnirea.
Pot solicita finantare pentru actiunile de tip 3 organizatii trans-industriale generale:
- Centrul European al Intreprinderilor cu Participare de Stat si al Intreprinderilor de Interes
Economic General;
- Confederatia Sindicala Europeana;
- Uniunea Confederatiilor Europene Industriale si ale Patronatelor.
Pentru actiunile de tip 4 pot solicita finantare Organizatiile neguvernamentale si
asociatii/federatii non-profit care au personalitate juridica, sunt inregistrate in unul din statele

eligibile, sunt independente fata de autoritatile publice, au abilitatea si resursele financiare si

operationale necesare pentru a completa proiectul si au integritate morala si legala.
Institutia romaneasca responsabila de coordonarea participarii Romaniei la acest program
comunitar este Ministerul Administratiei si Internelor. In acest an se va lansa un program
"Cetateni pentru Europa", care este planificat sa acopere perioada 2007-2013.
Sursa: Infoeuropa
Brosura "Participarea Romaniei la programele comunitare",
Ministerul Finantelor Publice
Material prelucrat de Madalina Mangra