Teorie probabilitati

1. Proba. Eveniment
Definitie. Rezultatul unei experiente aleatoare se numeste proba.
Exemple:
Consideram ca aruncam un zar. Este evident o experienta aleatoare adica o experienta al carei rezultat
variaza la ntmplare.
Daca notam cu {1} aparitia fetei cu un singur punct, cu {2} aparitia fetei cu doua puncte etc. in urma unei
aruncari cu zarul avem unul din rezultatele {1}, {2}, {3}, {4}, {5}, {6}.
Acestea sunt singurele rezultate posibile si unul dintre ele se produce neaparat. Acestea sunt probele
experientei.
Definitie. Evenimentul care poate fi realizat de o proba si numai de una se numeste eveniment
elementar.
Celelalte evenimente se numesc compuse.
Exemplu: In cazul aruncarii unui zar, aparitia fetei cu numarul 5 este un eveniment elementar. Aparitia
unui numar par este un eveniment compus.
Fiecarei experiente i se ataseaza doua evenimente cu caracter special: evenimentul sigur si
evenimentul imposibil.
Definitie: Evenimentul sigur este un eveniment sigur care se realizeaza cu certitudine la fiecare
efectuare a experientei.
Exemplu: La aruncarea unui zar, aparitia uneia din fetele 1, 2, 3, 4, 5, 6 este evenimentul sigur al
experientei.
Definitie: Evenimentul imposibil nu se realizeaza la nici-o efectuare a experientei.
Exemplu: La aruncarea unui zar, aparitia altei fete dect fetele 1, 2, 3, 4, 5, 6 este un eveniment
imposibil. Sau extragerea unei bile albe dintr-o urna care contine numai bile negre.
Evenimente egal posibile. Fie A si B doua evenimente referitoare la aceeasi experienta. Daca din
motive de perfecta simetrie, putem afirma ca ambele evenimente au aceeasi sansa de a fi realizate,
spunem ca evenimentele sunt egal posibile.
Evenimente compatibile sunt dou sau mai multe evenimente care pot avea loc simultan n cadrul
unui experiment.
Evenimente incompatibile sunt evenimentele care nu pot avea loc simultan n cadrul unui experiment.
Evenimente dependente sunt dou sau mai multe evenimente a cror realizare depind de realizarea
unui alt eveniment. Notaia folosit este B/A (evenimentul B depinde de realizarea evenimentului A)
Evenimente independente sunt evenimentele a cror realizare nu depind de realizarea unui alt
eveniment.
Exemplul 1
Considerm experimentul n care este aruncat o moned o singur dat. Fie A evenimentul apariiei
coroanei i B evenimentul apariiei pajurii. Deoarece aruncarea monedei se face o singur dat din cele
dou evenimente nu poate avea loc dect unul singur. Deci cele dou evenimente sunt incompatibile,
mai mult ele se exclud reciproc deci sunt evenimente contrarii. Dac experimentul ar presupune
aruncarea monedei de trei ori cele dou evenimente se pot desfura simultan n cadrul
experimentului i deci ele ar fi compatibile.
A={cap}; B={pajura} B=
Exemplul 2
Considerm experimentul n care se extrag consecutiv dou piese dintr-un lot de fabricaie. Fie A
evenimentul prima pies extras este rebut i B evenimentul a doua pies extras este rebut. Cel de-al
doilea eveniment depinde de primul deoarece n urma extragerii unei piese rebut la prima extragere
compoziia lotului se modific. Din punct de vedere al compatibilitii sau incompatibilitii cele dou
evenimente sunt compatibile deoarece se pot desfura simultan n cadrul experimentului.

Exemplul 3
In cazul experimentului aruncrii unui zar de dou ori, fie evenimentele A=3i B=4. Evenimentele
sunt independente deoarece apariia cifrei patru nu depinde dac la aruncarea anterioar a fost sau nu
obinut cifra 3. Din punct de vedere al compatibilitii sau incompatibilitii cele dou evenimente sunt
compatibile deoarece se pot desfura simultan n cadrul experimentului (zarul este aruncat de dou
ori). Dac zarul ar fi fost aruncat o singur dat ar fi fost posibil un singur eveniment i deci cele dou
evenimente menionate ar fi fost incompatibile.
2. Operatii cu evenimente
a) Reuniunea a doua evenimente. Fiind date doua evenimente A si B, se numeste reuniunea lor si se
noteaza prin AUB, evenimentul a carui realizare consta in realizarea a cel putin unuia din cele doua
evenimente. Se mai citeste "A sau B".
Exemplu: La aruncarea zarului consideram evenimentele A = {1, 2, 3} si B = {2, 3, 6}
Evenimentul A se realizeaza daca se realizeaza unul din evenimentele {1}, {2}, {3}, iar evenimentul B se
realizeaza daca se realizeaza unul din evenimentele {2}, {3} sau {6}. Deci, pentru a realiza cel putin unul
din evenimentele A, B trebuie sa obtinem una din probele {1}, {2}, {3}, {6} si avem
AUB = {1, 2, 3, 6}
b) Intersectia evenimentelor A si B este evenimentul A B a carui realizare consta in realizarea
simultana a evenimentelor A si B. Putem citi A si B in loc de A intersectat cu B. Daca A B= atunci
evenimentele sunt incompatibile
Exemplu: In cazul de mai sus avem A B = {2, 3}
c) Contrarul unui eveniment: non A este evenimentul care se realizeaza daca si numai daca nu se
realizeaza A. Acest eveniment se numeste contrarul sau complementul lui A si se noteaza
Multimea tuturor evenimentelor legate de o experienta (inclusiv evenimentul sigur si evenimentul
imposibil) formeaza un camp de evenimente.
3. Probabilitate
Definitie: Daca repetam o experienta de n ori in conditii identice, si obtinem de x ori evenimentul A,
atunci numarul fn=a/n poarta numele de frecventa. Numarul x poate varia de la 0 la n inclusiv.
Evenimente egal posibile. Fie A si B doua evenimente referitoare la aceeasi experienta. Daca din
motive de perfecta simetrie, putem afirma ca ambele evenimente au aceeasi sansa de a fi realizate,
spunem ca evenimentele sunt egal posibile.
Definitie: Pobabilitatea unui eveniment este egala cu raportul dintre numarul cazurilor egal posibile
care realizeaza evenimentul si numarul cazurilor egal posibile.
Asadar, vom spune ca probabilitatea evenimentului A este egala cu raportul dintre numarul m al
cazurilor favorabile realizarii evenimentului A si numarul n al cazurilor egal posibile. Vom scrie

Exemplu. Avem o urna care contine 20 de bile numerotate cu 1, 2, 3, ... , 19, 20. Care este
probabilitatea ca printr-o extractie sa obtinem o bila numerotata cu un nr. mai mic dect 6?
Notam cu A evenimentul caruia dorim sa-i calculam probabilitatea. Numarul cazurilor egal posibile este
20. Numarul cazurilor favorabile realizarii evenimentului A este 5. Aceste cazuri sunt: extragerea bilei 1,
extragerea bilei 2, extragerea bilei 3, extragerea bilei 4 sau extragerea bilei 5. Atunci avem

Proprietati ale probabilitatilor

Probabilitatea unui eveniment A, pe care o notam prin P(A), are urmatoarele proprietati:

Regula de adunare a probabilitatilor

Fie A si B doua evenimente incompatibile intre ele avand respectiv probabilitatile p si q.
Probabilitatea ca s se ntmple cel puin unul dintre ele este p + q, adica P(AUB)=P(A)+P(B)
Evenimente independente
Fie A i B dou evenimente. Dac ele sunt independente atunci P(AB)=P(A)P(B)
Exemplu. Consideram ca avem dou zaruri: unul rou si celalalt albastru. Fie A evenimentul ca zarul
rou s apar cu faa 1 i cellalt cu faa 4. Sunt evenimentele A si B independente?
Evenimentele elementare sunt (j, k), (j=1, 2, 3, 4, 5, 6; k=1, 2, 3, 4, 5, 6), unde j sunt nr. de puncte de pe
faa zarului rou, iar k de pe faa zarului albastru. Toate aceste evenimente sunt egal posibile. Deci,
avem 36 de cazuri posibile. Avem un singur caz posibil pentru A B, adica (1,4). Deci
=1/36.
Pentru A avem 6 cazuri posibile (1,1), (1,2), (1,3), (1,4), (1,5), (1,6). Deci P(A) = 6/36 = 1/6.
Pentru B avem 6 cazuri favorabile: (1,5), (2,5), .... Deci P(B) = 6/36 = 1/6.
Relatia P(AB)=P(A)P(B) este indeplinit. Atunci evenimentele A si B sunt independente.
Formule pentru calcularea unor probabiliti
1.
2.
2. Schema lui Bernoulli

ETAPE IN REZOLVAREA UNEI APLICATII

1. Stabilirea tuturor evenimentelor care ar putea avea loc n cadrul experimentului
2. Determinarea relaiilor de legtur ntre acestea (algebra evenimentelor)
3. Stabilirea proprietilor evenimentelor (compatibilitate/incompatibilitate i dependen/independenta)
4. Aplicarea relaiilor referitoare la reuniunea i intersecia evenimentelor.